2,495 matches
-
dar totdeauna dintr-o greșeală se învață mai mult decât atunci când totul este corect, dar se pierde semnificația și importanța unor cuvinte sau expresii demne de reținut. Doamna profesor Maria Popescu ținea la elevii săi de la Adjudu Vechi. Noi făceam naveta indiferent de vreme, străbătând cei 4 kilometri desculți. Ne încălțam înainte de a intra în oraș. Aveam mândria de a nu ajunge desculți la școală. În timpul iernii stăteam la gazdă împreună cu fratele meu. Acest lux îmi dădea motive de mândrie față de
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
ajunge desculți la școală. În timpul iernii stăteam la gazdă împreună cu fratele meu. Acest lux îmi dădea motive de mândrie față de colegii din sat, deși îmi lipsea anturajul lor și îi invidiam pentru peripețiile și năzdrăvăniile pe care le făceau în timpul navetei. Am trăit greu în timpul secetei din 1946. Pământul era pârjolit. Animalele nu mai aveau ce mânca, iar apa scăzuse în fântâni, iar unele dintre ele chiar secau. Rezervele de porumb și de grâu ni s-au terminat din primăvară. Norocul
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
fi fost codificate anumite reguli care îi puneau pe unii pe o treaptă superioară, destinați să comande, iar ceilalți, dimpotrivă, să fie destinați doar să se supună? Din păcate, urgența de a trimite preoți în periferiile romane, a precipitat lucrurile. Naveta zilnică dintre San Zeno in Monte și episcopie nu a dus la nimic definitiv. Iar zilele au trecut frenetice. Din păcate, graba nu e cea mai bună sfătuitoare. Pe 3 februarie 1932, don Calabria s-a dus personal la episcop
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
În culise, urmînd un joc de "combinazioni", în care italienii excelează și care era necesar pentru ca Sfîntul Scaun să trăiască alături cu regatul Italiei, existau contacte secrete prin agenți oficioși baronul Monti, între alții, care, la căderea nopții, făcea tainic naveta între Portone di Bronzo din piața Sfîntul Petru și prefectura palatului Quirinal sau Consulta spre a regla situații prin măsuri etern provizorii, mereu în pericol. În afara disensiunilor interne întreținute de această "problemă romană", pe atunci încă arzătoare (la ceremoniile de la
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
ca să le agitați în aer?" i-am întrebat pe colaboratorii mei, "dacă nu, bateriile românești vor trage asupra bărcii noastre...". Dar ceea ce ni se rezervase nu era o barcă. De-a lungul cheiului, vaporul Societății române de navigație, care făcea naveta între Giurgiu și Rusciuc, ne arăta coca sa vopsită în alb și marele pavoaz ridicat în cinstea mea. Echipajul stătea aliniat pe punte pentru onor în timp ce, coborît de pe o canonieră a marinei noastre de război, acostată puțin mai departe, un
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
jurnalistice neutraliști sau cu sentimente pro-germane nu renunțau la activitatea lor pornită pe căi contrare celor în care țara era angajată, începînd cu puternica falangă a liderilor socialiști. Printre aceștia, disidenții, care militaseră pentru intervenție, se aflau unii care, făcînd naveta între Roma și front, cedau în fața temperamentului și celei de a doua naturi a lor, de agitatori înnăscuți, cum era deputatul Bissolati. Se întorceau saturați de spirit critic, purtători de cuvînt ai ofițerilor superiori aflați în poziții subordonate, nemulțumiți din
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
în șanț, s-a fotografiat, sburînd astfel spre Germania roiuri de cărți poștale ilustrate: "Împăratul în tranșee...". Fără comentarii. În afara acestor evocări privitoare la Germania, ocupanta de ieri, aveam la Spa spectacolul cotidian al unei misiuni militare germane ce făcea naveta între hotel și sălile de reuniune. Era prima dată, după noiembrie 1918, că revedeam cu toții uniforme și militari germani, la aceeași masă, pentru discuții directe militari ai noii armate reduse numeric prin Tratatul de la Versailles 183 un motiv de curiozitate
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
cercetător începător să se afle în asemenea situații privilegiate, dar nu-i dăunează să știe că acestea există! Nu în puține cercetări, interpretarea înseamnă un fel de permanent du te-vino de la fapte izolate spre întreg și invers, o adevărată navetă în sus și în jos. 4.2.3. Principii și condiții ale interpretării Pentru a spori șansele ca interpretările pe care le întreprind cercetătorii să fie corecte, metodologii au elaborat seturi de reguli ce trebuie respectate în demersurile de cercetare
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
că nu l-a primit, și după aceea l-a reprimit la Roșiorii de Vede și, În sfârșit, după un an, a revenit ca inspector poștal la Alexandria, perioadă În care noi am locuit În Alexandria și tata mai făcea naveta. Să revenim la anul ’60 și la perioada petrecută la Grădina. Care era regimul de detenție? Acolo la Grădina am fost ’60, ’61, ’62. Am lucrat În diferite brigăzi. Brigăzile ce erau? Detașamente cam de 50 de deținuți și un
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
acolo până dimineață, până i-au arestat pe toți ceialalți, deci pe verișorii mei, pe soț, pe soție și pe băiat, că aveau un băiat care terminase liceul. Pe-un alt verișor, care era În servici la Baia Mare, dar făcea naveta și locuia tot cu fratele ăsta, la care-i murise soția, l-a arestat c-o zi-nainte, când venea spre casă. L-au luat din tren și de la el au aflat pe urmă totul, cum o venit ăștia, că
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
meu, soția vărului meu și fratele meu, medicul, că Între timp l-o arestat și pe el. Dar el, săracu’, nici măcar nu l-o văzut pe fratele meu, numa’ o auzit c-o venit În țară. Vărul meu, care făcea naveta de la Baia Mare, s-o Întâlnit cu el, că venea și el de la Baia Mare, și-o făcut greșeala de i-o spus, că noi am zis că nu mai spunem nimănui. Și fratele meu, când o auzit, o venit repede și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de la țărăniști... Au fost arestați și fruntașii Partidului Țărănesc din Râmnicu Vâlcea: Radu Livezeanu, șeful organizației PNȚ, Gușetoiu... și alții. Astfel că s-a organizat la noi În oraș un grup de tineri, dirijați de doamna Livezeanu, care să facă naveta Râmnicu Vâlcea - Pitești, ducând lunar alimente și medicamente pentru cei din Râmnicu Vâlcea internați acolo. Lucrul era legal. Datorită și prietenului meu Vasiliu și unui cârciumar, care avea o cârciumă lângă penitenciar, am putut să contactăm pă unu’ din brigadierii
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
vin, cred, din funduri de tăcere: i-i dor de dialog, de aceea se întinde cu vorba ore în șir. Cît despre libidiniile lui, ele sînt libidinii de cărturar, stimulate de lecturi. *La „ședința cu părinții” de duminică, am făcut naveta între clasa lui Ducu și cea a Roxanei. Diriginții lor au maniere sensibil diferite. Doamna Mariana Codrescu suflă asupra elevilor săi un fel de pulbere de aur, prezentîndu-i ca „foarte serioși”, cu aplicație pentru învățătură etc., lucru care s-ar
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
el și nu doresc să-mi mai iasă în cale. *„Peste cinci sau șase ani va fi mai ușor să rezolvăm problema soției d-voastră”, m-a asigurat inspectoarea Elena Bostan. Ea, care n-a fost obligată la supliniri cu navetă ori la școli de periferie, consideră, probabil, acest termen ca rezonabil, liniștitor. „Peste cinci sau șase ani - i-am replicat - va fi, sper, un ministru al învățămîntului care să-i iubească pe profesori. Celui de acum, Teoreanu, îi sînt indiferenți
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cele mai distinse sentimente. Maria Kalmicov 12 Brașov, 18 martie 1971 Mult stimate Domnule Dimitriu, Am fost foarte mâhnită de vestea că mata ai recurs la spital pentru Însănătoșire. Te avem pe suflet că ai răcit atât de tare, În urma navetei ce ai făcut-o cu atâta devotament și conștiinciozitate, Suceava-Fălticeni, În 85 Maria Mihăescu a realizat un medalion În ipsos, cu diametru de circa 30 cm, reprezentând pe mama dramaturgului. A fost donat Muzeului Fălticenilor. Cu toate investigațiile făcute, nu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Comitetul județean de cultură știa că mă ocupam de zeci de ani de cercetarea trecutului fălticenean și a considerat oportun să mă aleagă, ca fiind cel mai indicat În realizarea Muzeului, În casa lui Vasile și Horia Lovinescu. Am acceptat naveta, cu mult preferabilă traducerilor, care mi-au redus capacitatea de lucru, la... un sfert de oră pe zi!!! Dacă aș fi continuat, aveam toate șansele să dau În ciroză. 572 salariu mai mic cu sănătate 87, decât mult și muncă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de fineță și bunăvoință! Amândoi le cetim cu multă plăcere. Eram hotărâtă să rog pe soția matale, să ne răspundă, dacă nu cumva, o suferință fizică este cauza, deoarece ocupația pe care o aveți, e grea - având În vedere și naveta. Cere un sacrificiu mare! Noi vă dorim multă sănătate, rezistență, cu care să Înlăturați greul. Prietenia D-lui Ciurea, era un mare stimulent și foarte folositor, dar În prezent luptați cu un gol În suflet, așa cum simt și eu. Adesea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
prietenește și te voi satisface după putere. Fiica mea Tansi va pleca În curând la București la unchiul ei, R. Schweitzer-Cumpăna. Îi poți telefona, la nevoie, la No. 12.10.80. Desigur, faci foarte bine, că nu primești să faci naveta, oricât aș fi dorit, să te știu la Flt. Poate dumineca să mergi să Îndrumezi Muzeul; dar și atunci nemțește: cu plată 498. Mă mir că Gafița, care a devenit om mare, a primit și ceva de la Fălticeni. Deh! Holban
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
la scrisoarea trimisă la Spitalul Filantropia și care nici nu mi s-a returnat: d-voastră ați plecat direct acasă. Mă bucur, că sunteți mai bine și cei din Flt. recunosc capacitatea și meritele matale; dar din scrisoare reiese tot... navetă. Întrucât fiica mea cea mare se află de 2 săptămâni la München 504 -, imediat ce am primit scrisoarea Dv. i-am scris recomandat și trimis prin curier special la București, cerându-i să procure „Purinor”. Dacă aveți norocul, s-o găsească
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
unui cunoscut de aici, care sufere de ciroză hepatică și i-a folosit mult505. Mi-ați adus și trista și neașteptata veste a morții fostei mele bune și Fălticenilor, m-a angajat la Muzeul din acel oraș. Am acceptat și naveta, care, oricum era preferabilă traducerilor. Punând pe masă biletul de ieșire din Spitalul Filantropia, conducerea Stațiunii Agricole n-a mai avut ce spune. Am plecat spre Fălticenii visurilor mele, În primăvara lui 1971. 504 Fiica mai mare a profesorului, fusese
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ale lui Schächter, (Malca și Surica) mi-au fost eleve la liceul Flt. Îmi pare bine că Muzeul pentru lit. și artă e pe mâini bune și Dv. Îl conduceți ca specialist, că această muncă Vă place și Vă ușurați naveta. Dacă se cunoaște adresa vreuneia din fetele lui Buiuc, (Dorina) scrieți-mi să intervin. Mi-au fost (ambele) eleve, iar Dorina și profesoară de franceză la șc. Normală, numită prin intervenția mea. Da, dragă domnule Dimitriu, este nevoie de mai
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Dragoslav” și nu răspunde la scrisorile mele. M-am dus la redacția sa, dar nu era acolo. Lucra „acasă” și secretara sa m-a rugat să vin a doua zi, ca și când aș mai avea 50 ani, când aproape zilnic făceam „naveta” Buc. - Buftea. Acu, deh, 83 ani, căldură, Înghesuială prin autobuze și tramvaie, stat În picioare, că lumea nu mai suferă de bun simț etc., toate acestea mă fac să mă duc cât mai rar În Capitală, pe care, de altfel
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
să-i dea unele materiale folclorice pentru a-și face teza la română la Univ. din Iași. I-am dat ideea ca prin prof. Petru Jitaru, care ar scrie primului secretar la Suceava, l-ar putea aduce de la catedra cu navetă, la „Galerie”. După ce am plecat la Suceava, timp de un an de zile am folosit tot timpul liber ca să pun la punct, după criterii științifice, fondurile documentare ale „Galeriei”. I-am dictat și ghidajul, pe 20 pagini de cerere, el
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
la ONT anumite bilete se negociază pe bani, cadouri sau relații. Am plecat totuși pe cont propriu și am găsit fără greutate o cameră cu 70 de lei pe zi, singur, la un particular din Mangalia, urmând să fac zilnic naveta pentru a fi împreună cu prietenii mei români veniți cu cortul la Neptun, și cu cei germani, cazați la hotelul cu același nume. Cu ocazia asta am colindat pe întreg Litoralul, sau aproape tot, în căutare de alimente. Singura alimentară în
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de întâlnire cu vreun fost deținut politic. Am căutat să mă ascund și să-mi ascund trecutul de deținut. De când m-au arestat și până am ieșit la pensie eu n-am mai lucrat în Iași nicio singură zi. Numai navetă, navetă, navetă. Un picher ospitalier de frică Am terminat cu Gostatul după vreo șase ani de lucru, că s-au desființat toate în sensul că trebuia, de exemplu, unificat Movilenii cu Popricanii. Pentru că directorul meu a plecat de la Gostat și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]