7,582 matches
-
cea de acum este mai complicată decât apare la prima vedere, are efecte perverse mai greu de sesizat, iar invocarea naturii sale "doar financiare", pentru a arăta că avem de-a face cu o problemă mai puțin complexă, ilustrează o neînțelegere a lucrurilor. Nu ne propunem să facem o analiză comparativă, să spunem că actuala criză pentru că o trăim noi este mai importantă decât cealaltă. Vrem doar să arătăm că ea are particularitățile ei, cum ar fi faptul că are loc
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
această realitate schimbătoare ce se străduiește să se ascundă și să nu se prezinte niciodată Într-o formă fixă, care să poată fi conturată. Așadar, rațiunea descalificată lasă locul sensibilității unei prezențe imediate, prețioasă garanție pentru a evita confuziile și neînțelegerile. Pentru a spera să Înțelegi, trebuie să lași ca totul să decanteze, proces ce poate dura ani de zile, fără siguranța unor revelații programabile și certe. Inițierea culturală este un parcurs subteran greu de controlat. Asemenea unui vin bun, Japonia
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
situații În care ceilalți simt nevoia să Îndeplinească simultan mai multe sarcini. Se spune că nordul Europei ar fi mai pregnant monocron, În timp ce, pe măsură ce se coboară spre sud și spre latinitate, policronia devine o regulă. Ignorarea acestor specificități conduce la neînțelegeri și la confuzii, atunci când fiecare crede că acționează În modul cel mai corect posibil, din punctul de vedere al propriei mentalități monosau policrone! Într-o lume interdependentă și deschisă, În care se multiplică interacțiunile dintre actori și colective de culturi
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Închis În „cutia” lui, În logica particulară și exclusivă a meseriei sau activităților lui, fapt ce afecta negativ mișcările și schimburile, ca și pregnanța interesului colectiv. Separarea fizică, etanșă a diferitelor sectoare și funcții crea subculturi, ele Însele generatoare de neînțelegeri chiar În interiorul Întreprinderii. În prezent, nimeni nu are birou personal, fiecare instalându-se acolo unde este loc În momentul În care sosește! La Început, a fost un pic dificil, dar acum toți recunosc faptul că Învață mult de la ceilalți, datorită
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
a fondurilor europene alocate României, și putem constata că procentajul de absorbție este mai mult decât dezamăgitor. Printre principalele cauze ale acestei rămâneri În urmă putem enumera: Întârzierea aprobării documentelor programatice, slaba capacitate administrativă, lipsa de informare, neștiința scrierii proiectelor, neînȚelegerea avantajelor oferite de finanțările nerambursabile, neîncrederea În obiectivitatea acordării fondurilor, birocrația excesivă, iar lista poate continua. La prima vedere, toate aceste motive pot fi considerate bariere de netrecut pentru potențialii beneficiari de fonduri europene, dar, la o privire mai În
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
se constituie ca un Îndrumar pentru potențialii beneficiari și consultanți; acest instrument este reprezentat de Manualul Beneficiarului, adoptat deja de Autorități de Management sau Organisme Intermediare. Fără pretenția de a acoperi absolut toate problemele Întâlnite sau de a explica toate neînȚelegerile, acest instrument tipic de cunoaștere vine să sprijine munca de design, de aplicare și de implementare a proiectelor. Este o formă rațională de abordare a Întregului proces de obținere a finanțărilor nerambursabile de către beneficiari, care tratează Într-o modalitate structurată
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
an al primului ciclu de accesare a fondurilor structurale, situația este mai mult decât alarmantă. Din evaluarea cauzelor care au dus la această contraperformanță, se desprind ca pondere cele legate de slaba capacitate administrativă, lipsa abilităților de lucru În proiecte, neînȚelegerea rolului sprijinului financiar comunitar, neadoptarea celor mai bune practici În domeniu și multe altele. Ținând cont de faptul că la nivel de cunoaștere 80-90% este tacită, prin folosirea instrumentelor specifice Managementului Cunoașterii, o mare parte din zona intangibilă a cunoașterii
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
33. Prevederi referitoare la căsătorie în Legile a) Recomandări (Legile, 773a-773e) b) Legi (Legile, 783d-784d) II. STUDII Andrei Cornea Mitul lui Glaukos ............................................................................................................ Vasile Muscă Filosofie și libertate. Mitul peșterii și condiția politicului la Platon ........................... Adela Cîmpean Despre tiranie și alte neînțelegeri ............................................................... Andrei Bereschi Două morfologii politice și o istorie ................................................................................ Alexander Baumgarten Ahile și Ulise. Stăpânirea adevărului și modelul politic al Republicii .................. Mihai Maga Un exercițiu logic și politic în Platon, Omul politic .................................................... Mihai Maci Încă odată Platon. Jan Patocka și grija
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
procesul practic al acțiunii de eliberare a tuturor. Misiunea politică a filosofului și a filosofiei, așa cum le fixează Platon la vremea și pentru vremea sa, este una eliberatoare, aceea de a fi o școală a libertății. Despre tiranie și alte neînțelegeri Adela Cîmpean Secolul al XVIII-lea este de obicei recunoscut ca fiind momentul ieșirii tiraniei din scena istoriei și a rudei ei apropiate, despotismul. Abia secolul al XIX-lea aduce cu sine o nouă vitalitate reflecțiilor despre tiranie, o dată cu o
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
are parte de corupere naturală (phtora), nici această constituire nu poate să dureze tot timpul, ci se destramă”. Am insistat asupra acestui punct de plecare în discuția morfologiei politice a lui Platon, deoarece el duce în continuare la o completă neînțelegere a sensului dispunerii formelor sale politice. O figură de un ridicol aparte face comentariul pretins ironic al lui Annas la motivația dată de Platon privitoare la începutul declinului constituțiilor (faptul că Platon greșește constant și integral în construcția sa este
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
și un spațiu receptiv al diversității interpreților. Mitul lui Glaukos (Andrei Cornea); Filosofie și libertate. Mitul peșterii și condiția politicului la Platon (Vasile Muscă); Platon și politica erotică. De la cel sedus la cel redus (Anton Adămuț); Despre tiranie și alte neînțelegeri (Adela Cîmpean);????????? (Andrei Bereschi); Ahile și Ulise. Stăpânirea adevărului și modelul politic al Republicii (Alexander Baumgarten); Un exercițiu logic și politic în Platon, Omul politic (Mihai Maga); Încă odată Platon. Jan Patocka și grija față de suflet (Mihai Maci). Cu asemenea
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
a lui Aristotel, coordonatori Vasile Muscă și Alexander Baumgarten, Ed. Polirom, Iași, 2002, pp. 94-125; menționez mai cu seamă pp. 105-125). Cf. Gheorghe Vlăduțescu, Cei doi Socrate, Ed. Polirom, Iași, 2001, p. 52. Într-un alt registru, o astfel de neînțelegere o pot afla și la Plinius (cel Bătrân): „Socrate, renumit pentru înțelepciunea sa, avea mereu aceeași expresie pe chip, nici prea veselă, nici prea agitată. Această uniformitate a sufletului conduce la o fire rigidă și sălbatică, dură și inflexibilă, care
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
motivele ce i se atribuie în legătură cu o faptă săvârșită de el și, în consecință, respinge măsurile luate de profesor împotriva lui. Acest dezacord și protestul lăuntric pot duce la apariția sentimentului elevului că este victima unei nedreptăți sau a unei neînțelegeri, precum și a convingerii sale că pedeapsa la care a fost supus este nemeritată. Adesea, văzând că nu este înțeles, elevul poate să se închidă în sine și să refuze să dea explicații. Dacă asemenea cazuri se repetă, apare la elevul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
profesor cât și la elev/elevi mecanismul psihologic al raționalizării (al explicațiilor iluzorii, autojustificative) ca apărare în fața unor adevăruri supărătoare. Neatenția generalizată a clasei va fi mai probabil interpretată Ă de profesoră ca semn de oboseală, decât ca indice al neînțelegerii celor predate (fb I); în aceeași manieră, și elevul va interpreta nota mică primită mai probabil ca semn al ghinionului, decât al faptului că nu a învățat suficient (fb II). * * * Aspectele supuse analizei converg spre ideea interpretării comunicării didactice ca
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
recurseze aceste decizii direct printr-o hotărâre a ministerului, și nu prin intermediul autorităților locale. Doar În 1932 au fost Înregistrate 500 de astfel de plângeri 36. Însuși faptul că autoritățile centrale din Ministerul Sănătății erau chemate să rezolve multe din neînțelegerile dintre oficialii sanitari locali și alți angajați guvernamentali arată că descentralizarea efectivă era mai degrabă o aspirație decât o realitate. De fapt, atâta timp cât administrația centrală avea ultimul cuvânt, chiar și În probleme locale, multe dintre deciziile care ar fi trebuit
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
unei activități particulare, oricare ar fi ea. Așadar, în acest sens, n-am putea avea decât elite. Orice judecată de valoare este exclusă din aprecierea performanței. Pareto își alege în mod deliberat exemplele, în așa fel încât să risipească orice neînțelegere în această privință. Unui escrocabil, care înșeală oamenii și se pricepe să evite rigorile codului penal, îi vom da 8, 9 sau 10, în funcție de numărulul naivilor care i-au căzut în plasă și de sumele de bani cu care i-
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Credem că la fel de meritorie este disponibilitatea de a recunoaște calitățile altora, ca și puterea de a lupta cu propriile slăbiciuni sau defecte. * „Oricine se Înșală nu Înțelege lucrul asupra căruia se Înșală.” (Sf. Augustin) Desigur, Sf. Augustin viza nu atît „neînțelegerea” de tip intelectual, cît mai ales acea neînțelegere afectivă și morală dintre oameni: vanitatea invidioasă a acestora Îi face incapabili nu numai de o atitudine empatică (prin care să se identifice cu bucuriile, speranțele sau suferințele altora), ci și de
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
recunoaște calitățile altora, ca și puterea de a lupta cu propriile slăbiciuni sau defecte. * „Oricine se Înșală nu Înțelege lucrul asupra căruia se Înșală.” (Sf. Augustin) Desigur, Sf. Augustin viza nu atît „neînțelegerea” de tip intelectual, cît mai ales acea neînțelegere afectivă și morală dintre oameni: vanitatea invidioasă a acestora Îi face incapabili nu numai de o atitudine empatică (prin care să se identifice cu bucuriile, speranțele sau suferințele altora), ci și de realizarea concesiilor, pentru a putea fi parteneri Într-
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
exprimă cinismul, celălalt hedonismul. Figurile lor, asemenea cu niște personajele de teatru, par a-i servi, dar, de fapt, cel mai adesea îi deservesc. Paradoxal, eu aș spune că Diogene nu era cinic, nici Aristip hedonist, dacă ne limităm la neînțelegerile și aproximările asociate cel mai adesea cuvintelor și numelor proprii reduse la niște caricaturi. Astfel încât greșesc cei care-i cantonează pe Diogene și pe Aristip în rolul de mici socratici, sau chiar de socratici minori. Ca și Socrate, și în
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
se mulțumesc să se supună poruncilor societății. Ca cetățean al lumii, dar în și mai mare măsură ca locuitor al universului, al cosmosului, Diogene dezvăluie unul dintre secretele lui hedoniste: fericirea este o chestiune de singurătate și se plătește cu neînțelegerea de către spectatorii neangajați pe acest drum spinos. -3Un materialism canibal. Revendicând fără doar și poate calea anevoioasă, drumul abrupt și rapid care duce la virtute, cinismul se instalează de partea austerității și a filosofiilor care fac apel la asceză ca
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și se justifică spunând că, atunci când simte nevoia de plăcere sexuală, rezolvă problema cu prima femeie pe care o întâlnește acolo - spre marea mulțumire a celor urâte și dizgrațioase, de regulă neglijate... Juxtapunerea acestor două informații evită contrasensul, confuzia sau neînțelegerea care apar atunci când se face deosebirea între plăcerile bune și cele rele. Plăcerile rele, cele ale omului de rând, țin de a avea: a te căsători, a face copii, a întemeia o familie, a căuta să câștigi cât mai mulți
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
o împarte în sensuri multiple, cărora le face apoi să corespundă termeni cu adevărat potriviți: bucuria, deliciul sau starea de bine - pe care traducerile le exprimă și prin termenii de voluptate, delectare, tot atâtea navigări posibile în apele hedoniste. -3- Neînțelegerea iscată de pe urma unei bune reputații. De fapt, Prodicos se sustrage clasamentelor dezonorante datorită unei neînțelegeri; este vorba despre buna reputație de care se bucură grație unui text antologic realizat de el și prezentat sub titlul Alegerea lui Heracle, ca și cum ar
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
bucuria, deliciul sau starea de bine - pe care traducerile le exprimă și prin termenii de voluptate, delectare, tot atâtea navigări posibile în apele hedoniste. -3- Neînțelegerea iscată de pe urma unei bune reputații. De fapt, Prodicos se sustrage clasamentelor dezonorante datorită unei neînțelegeri; este vorba despre buna reputație de care se bucură grație unui text antologic realizat de el și prezentat sub titlul Alegerea lui Heracle, ca și cum ar constitui în sine o lucrare programatică a filosofului. Nici vorbă de blănuri sau de așternuturi
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
contra hedonismului jubilatoriu cirenaic. în realitate, lucrurile par mai puțin distincte decât o afirmă tradiția. Doxografia cirenaică propune puține texte utile pentru tranșarea dezbaterii. Dar a-l considera pe Aristip apărător doar al unei plăceri active, dinamice, ține de o neînțelegere asociată în mod obișnuit cu proasta reputație a hedonistului parfumat. Dacă vom sta cu nasul numai în textele lui Diogene Laerțiu și ale lui Cicero privitoare la această opoziție devenită clasică dintre plăcerile catastematice, în repaus, ale Grădinii și plăcerile
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
austere a lui Epicur la râmătorul fără credință și fără lege, animal grosier care se bălăcește în plăceri triviale, ține de bună seamă de o înțelegere greșită, vizibil orchestrată de dușmanii și de adversarii săi: ea datează din acea perioadă. Neînțelegerea dăinuie. Pentru că nici al doilea epicurism, așa cum n-a făcut-o nici primul, pe care-l umanizează și-l rafinează, nu revendică desfrâul, plăcerea dincolo de orice măsură, indexarea oricărei practici conform satisfacției grosiere a animalelor. Campanienii recuză asceza austeră și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]