6,250 matches
-
și pe Tantebrau, arătase Culiță cu degetul. Zer gut! Zer gut! i-a strigat el cu gura până la urechi. Tante Braun i-a răspuns, făcându-i cu mâna. - Poate nu vă vine să credeți, dar eu n-am mai văzut nemți până acum, ne-a mărturisit cu un aer stânjenit Culiță. Decât la film. Da acolo, la film, toți nemții par foarte răi. Omoară oameni, dau foc, trag cu tunurile ... Nemții de aici par foarte buni, Tantebrau ne e ca o
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
Tante Braun i-a răspuns, făcându-i cu mâna. - Poate nu vă vine să credeți, dar eu n-am mai văzut nemți până acum, ne-a mărturisit cu un aer stânjenit Culiță. Decât la film. Da acolo, la film, toți nemții par foarte răi. Omoară oameni, dau foc, trag cu tunurile ... Nemții de aici par foarte buni, Tantebrau ne e ca o mamă ... Toți o iubim pe Tantebrau. - Eu nu mă duc la filme din alea, a scuipat cu indignare Klesch
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
vă vine să credeți, dar eu n-am mai văzut nemți până acum, ne-a mărturisit cu un aer stânjenit Culiță. Decât la film. Da acolo, la film, toți nemții par foarte răi. Omoară oameni, dau foc, trag cu tunurile ... Nemții de aici par foarte buni, Tantebrau ne e ca o mamă ... Toți o iubim pe Tantebrau. - Eu nu mă duc la filme din alea, a scuipat cu indignare Klesch. Sunt toate niște minciuni ... - Păi ne-au tot dus cu școala
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
pe la noi lupte grele, continuase Culiță, trăgând cu ochiul la prietenul nostru, căruia, evident, discuția începuse să-i displacă. Dar nu o întrerupsese. Curiozitatea îi era prea mare. Au fost lupte cam pe vremea când tătuca era de anii mei. Nemții săpaseră o mulțime de gropi, făcuseră întărituri, da rușii i-au alungat și întăriturile s-au surpat sub ploaia de obuze și bombe. Acolo s-a găsit muniție cu ghiotura ... - Ai găsit și tu cumva, îl întrebasem eu. - Da, recunoscuse
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
se spune acum că revista a avut o viziune democratică, multiculturală, ideea era a lui pentru că era pe jumătate maghiar acest prim-secretar: să scoatem revista și în germană și maghiară. Evident că ne-am bucurat. Eram deja prieten cu nemții, cu Franz Hodjak, chiar stăteam cu el în cameră la cămin în Avram Iancu (numele căminului n.r.). Începusem să traduc din Franz din Trakl și cu Petre Motzan din marii romantici germani eseuri. Și e foarte important că s-a
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
i-a zis țârcovnicul Nae. Că lui cumnatul meu i-au tăiat mâna, exact de la încheietură. După ce au scos ceasul, au azvârlit laba mâinii la câini. Ceasul îl avea de la un maior neamț, un Atlantic de aur. I-a plăcut neamțului țuica fiartă și după o ulcică d-aia mică, l-a luat pe după gât și l-a pupat pe obraji. Maiorul o rupea binișor pe românește, și-a scos ceasul de la mână și i l-a pus la mâna dreaptă
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
mică, l-a luat pe după gât și l-a pupat pe obraji. Maiorul o rupea binișor pe românește, și-a scos ceasul de la mână și i l-a pus la mâna dreaptă. O să mă pomenești toată viața, i-a zis neamțul. Nenorocitul de cumnatul meu nu și l-a mai dat jos niciodată, până s-a întâlnit cu rușii ăia doi, beți mangă. Io, voniucii ostolov, marte domenea. Davai ceasî! i-a zis unul dintre ruși. Și de atunci, cumnatul meu
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
Davai ceasî! i-a zis unul dintre ruși. Și de atunci, cumnatul meu, îl pomenește întruna pe maiorul neamț. Ceasul rău. L-a împins împielițatul să-i fiarbă țuică de la munte și să mai pună și ciușcă în ea. Bea neamțul țuică și mânca gogonele murate. Că era meșter cumnatul meu ăsta, îl chema tot satul să le pună gogonele. Acum aruncă copiii cu pietre după el, sau le povestește sătenilor, la mat pentru o cinzeacă de țuică, cum îi strălucea
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
cercetare din universitățile române, cu tot nepotismul și clientelismul întâlnit și în mediul academic, nivelul de predare teoretic este destul de ridicat. Medicul sau inginerul român este bine cotat în străinătate datorită pregătirii sale generale teoretizate în locul învățării pragmatice. Rușii și nemții pregătesc ingineri de șuruburi și alții de piulițe. Inginerii români știu să și înșurubeze. Au rol strategic peste masa de tacticieni. Dar în țară toți sunt generali, strategi. Cu ce tacticieni să ducem lupta? Pe drept cuvânt academicul, uneori și
AR FI BINE DE ŞTIUT! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349262_a_350591]
-
Prelegerile sale universitare îi înălțau pe auditori la ceruri. Este reprezentantul tradiționalismului și orientării spre Bizanț. Filiația bizantină ca trăsătură spirituală a neamului românesc este structurală și nimeni nu o poate contesta. Nici orientarea spre cultura franceză, nici aplecarea spre nemți ori ruși nu egalează forța cu care substanța noastră spirituală se simte ortodox - bizantină. Acest aspect l-a susținut Nichifor Crainic în întreaga sa operă, contribuind în plus la reabilitarea Bizanțului, atât de nedrept calomniat în Occidentul de după Revoluția franceză
UN VOLUM DE ŢINUTĂ DESPRE VIAŢA ŞI OPERA LUI NICHIFOR CRAINIC de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349428_a_350757]
-
scăpăm de ciumă roșie instalată, repet, și pe Stânga și pe Dreapta! Întotdeauna am crezut în semne! În sensul descris, magistral, de Coelho! Anul ăsta s-au împlinit o sută de ani de la trecerea regelui Carol I în eternitate! Un neamț, care ne-a civilizat, modernizat și sub care ne-am cucerit Independența, pe care, nici în ziua de azi, postdecembriștii noștri „democrați” nu au declarat-o zi națională. Adevărata noastră ZI NAȚIONALĂ! Cu ai noștri, la vârf de țară, virusați
TABLETA DE WEEKEND (86): VREMEA NEMERNICILOR de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349812_a_351141]
-
Independența, pe care, nici în ziua de azi, postdecembriștii noștri „democrați” nu au declarat-o zi națională. Adevărata noastră ZI NAȚIONALĂ! Cu ai noștri, la vârf de țară, virusați pe capete, m-am lămurit! Voi merge pe mâna unui alt neamț, sas, născut în România. Deci, român! Există o șansă, e drept nu mare, de a o rupe cu Sistemul Cripto-Mafiot, continuator al comunismului de șandrama! Măcar să ieșim din mocirla băsesciano-pontistă (fesenist-comunistă)! O finală corectă ar fi, fără îndoială, Johannis - Tăriceanu
TABLETA DE WEEKEND (86): VREMEA NEMERNICILOR de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349812_a_351141]
-
declarații rupte din context. Ce-a făcut în ultimii cinci ani (a vândut copii, s-a culcat cu Bianca, a deturnat fondurile Primăriei Sibiu, are șase case...), zvonuri infantile (se unește cu basiștii, schimbă denumirea brand a partidului, prea e neamț...), știri incendiare (noi dovezi că este omul lui Băsescu, Johannis - calul troian al Demisului, Klaus - pionul javrei, neamțul ne vinde țara, a furat startul ș.a.m.d.). Vai, vai, vai! Ce ne facem, soro?! Ai! Ai! Ai! Ei, dacă ne-
TABLETA DE WEEKEND (67): MAREA DEBARCARE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349842_a_351171]
-
Bianca, a deturnat fondurile Primăriei Sibiu, are șase case...), zvonuri infantile (se unește cu basiștii, schimbă denumirea brand a partidului, prea e neamț...), știri incendiare (noi dovezi că este omul lui Băsescu, Johannis - calul troian al Demisului, Klaus - pionul javrei, neamțul ne vinde țara, a furat startul ș.a.m.d.). Vai, vai, vai! Ce ne facem, soro?! Ai! Ai! Ai! Ei, dacă ne-am putea explica atitudinea românilor, față de Antonescu și liberali în ultimele luni! E greu cu înțelesul! Vorbă lui
TABLETA DE WEEKEND (67): MAREA DEBARCARE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349842_a_351171]
-
Mamaia, ea a învățat repede traseul, traversând Satul de Vacanță pe unde ajungea foarte repede la plaja de lângă Teatrul de Vară din Mamaia. Nu era departe nici campingul, unde stăteau de obicei turiștii cehi, veniți pe cont propriu, care, alături de nemți, englezi, scoțieni, polonezi, unguri și mai ales ruși, erau omniprezenți în Mamaia. A stat la mine două săptămâni, iar nopțile noastre de intimitate au fost deosebite, fiind tineri și dornici de nebunii. Dăruirea ei era totală, se lăsa furată de
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349754_a_351083]
-
scoaterea Marilor Unități române din subordinele grupurilor Mieth, Kirschner și Wohler. Antonescu nu dă urmare cererii generalului Avramescu. La 20 August 1944, sovieticii au străpuns apărarea Corpului 6 Armată. Generalul Avramescu cere retragerea pe poziția Traian (Dealul Mare). Antonescu și nemții cer rezistența și contraatacuri. Din nou generalul Avramescu cere la 21 August desprinderea trupelor amenințate cu distrugerea și refacera apărării pe linia Adjud- Nămoloasa-Brăila. Șeful statului ezită și a doua zi, pe 22 August, practic Corpul 6 Armată nu mai
TEMNIŢA COMUNISTĂ, ULTIMUL DOMICILIU AL MULTOR EROI ROMÂNI AI CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344328_a_345657]
-
în fața Gării centrale, birjarul le duse cele două geamantane pe peron, în sala de așteptare era forfotă mare, călători din tot Imperiul așteptau să plece fiecare unde-l tăia capul, limbile se amestecau ca-n Turnul Babel, unguri, austrieci, francezi, nemți, ruteni, ruși, români, șușoteau, întrebau, gesticulau, alergând de colo până colo. Veni și ora plecării, Veronica se urcă în cupeu cu lacrimile în ochi. Își desfăcu geanta, scoase din ea o fotografie făcută recent special pentru poet și i-o
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
sistem original de comunicare, mai mult prin gesturi și mimică. Aveam atunci, în vara anului 1944 numai 11 ani și câteva luni, și trecusem în clasa a V- a primară la școala din comună. Propaganda curentă, dinainte de întoarcerea armelor împotriva nemților era destul de subiectivă și de prăpăstioasă în ceea ce-i privește pe ruși. Considerați, în deobște, bolșevici și atei, rapaci, sălbatici și violatori, mai toată lumea era înspăimântată de ce se va întâmpla odată cu venirea lor peste satele și orașele țării. Printre cei
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
al lui Florea Ioncioaia, în care milita foarte convingător tot pentru cumpărarea de produse românești și, implicit, pentru ajutorarea economiei naționale. Era scris bine articolul, nemțește, am rămas dezamăgit puțin cînd am aflat că Florea e moldovean. Vreo sămînță de neamț, pierdută după bătăliile de Mărăști, Mărășești și Oituz, tot trebuie să aibă el, m-am gîndit, ca orice român fără încredere în vița națională. Totuși, nu trebuie să fii vreun economist de talia lui Daniel Dăianu sau Theodor Stolojan, ca să
O DIMINEAŢĂ COSMOPOLITĂ de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348217_a_349546]
-
nu mai există hoți și, prin urmare, nu mai erau nici legi care să-i pedepsească. Purtau nume destul de ciudate hoții, precum Mercedesa Fierar, Saxonia Lingurar, ori Jărmania Hândel dar erau, conform actelor, băștinași de cel puțin o generație. Unii nemți, austrieci, sau englezi, din ce în ce mai mulți, îl tot pomeneau pe unu’ Hitler, pe numele lui, cum că el ar fi de vină, alții se dădeau cu capul de pereți, pentru că, în urmă cu numai un deceniu, le plângeau de milă acestor
UNDE DUCE SFIDAREA TRADIȚIILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350086_a_351415]
-
și n-o pot duce. Când a fost să-ncheie anul Cu bine, jucând cu banul, Ponta - schimbat „șmecherește„ De români - pe „șest„ - nemțește... A lăsat o Țară-ntreagă Pe picioare... tot să meargă, Dar „lucrul bine făcut„ Doar de nemți este știut. Noi avem de-a face-n Țară Tot cu hoți dinăuntru și de-afară Și ne îndeasă pe gât „ Lucrul cel mai... rău făcut„. De vă place, măi flăcăi, Să strigați de trei ori „hăi„ Hăi, hăi, hăi
URARE DE ANUL NOU de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350236_a_351565]
-
1884, după un drum în Italia, la Florența, se înapoiază la Iași. În august 1885 se află la băi lângă Odessa. În vara anului următor pleacă din București la băile Repedea de lângă Iași, iar în noiembrie, la ospiciul de la Mănăstirea Neamțului. O duce greu din punct de vedere bănesc. În 1887 îi răspunde lui Vlahuță la o scrisoare: „Nu te pot încredința cât de odioasă este pentru mine această specie de cerșetorie, deghizată sub titlul de subscripție publică, de recompensă națională
EMINESCU ŞI DRAGOSTEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361862_a_363191]
-
06 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Nicolae... 5 Decembrie 2012, spre seară... Cititor de gânduri, Nicolae, Cu Alfabetul dragostei în mâini, Așa mi-au spus acolo în copaie Când mă scăldau părinții mei români. Maghiari de ar fi fost ori nemți, totuna, Porunca lor era atât de clară, Tot neamul să-l iubești întotdeauna, Pe cel de-aici, pe cel de dinafară Și toată viața, din puținul tău, Să o împarți egal, fără cruțare, Sărac de ești, să nu îți pară
CITITOR DE GÂNDURI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365791_a_367120]
-
mare de știutori de carte în rândul armatei așa că, la Prundul Bârgăului , Curtea de la Viena a înființat prima școală cu predare în limba română alături de cea de limbă germană sau maghiară. - Ha, ha, ha, de-aia ai dumneata cap de neamț (1), c-ai studiat la școala asta, intră din nou în discuție mocanul de pe scaunul din față. - Da, mă, de-aia!... Lucrurile s-or schimbat doar în anii 1940-1945, când școala s-o făcut doar în ungurește... Da atunci, vremurile
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365882_a_367211]
-
am ajuns. Parcă dacă-l asculți, totuși, pe badea Gheorghe, timpul trece mai repede. (1) Prezenta trupelor germane în această zonă a lăsat o amprentă pozitivă asupra locuitorilor prin modul de gândire și organizare de unde expresia des întâlnită „cap de neamț”. MULTUMESC colegilor mei de facultate, MARIANA și VASILE BOZGA, care mi-au sărit în ajutor oferindu-mi informații despre Prundul Bârgăului, o localitate pe care din păcate, nu am vizitat-o niciodată. Informațiile istorice din acest capitol îi apartin în
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365882_a_367211]