7,093 matches
-
de frecvențe radio. Obiectiv fundamental, această legislație asigura cadrul necesar pentru promovarea liberei concurențe în sectorul telecomunicațiilor. În februarie 2002, România a adoptat un act normativ privind numărul unic de urgență european 112, care prevedea obligativitatea acordării accesului gratuit și necondiționat la acest număr de către operatorii de telefonie fixă și mobilă. În ianuarie 2002, a fost adoptată legislația pentru transpunerea acquis-ului referitor la rețelele de comunicații și infrastructura adiacentă. Aceeași legislație crease cadrul necesar pentru asigurarea interoperabilității și interconectivității acestor rețele
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
și tehnologiei informației nr. 340/2001, privind unele măsuri tranzitorii în vederea armonizării utilizării frecvențelor (MO nr. 600, din 25 septembrie 2001) Directiva privind accesul, preluând, în plus, prevederi din Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 2887/2000 privind accesul necondiționat la bucla locală Ordonanța nr. 34/2002, privind accesul la rețelele de comunicații electronice și la infrastructura asociată, precum și interconectarea acestora (MO nr. 88, din 2 februarie 2002) Decizia Consiliului nr. 91/396 Hotărârea Guvernului nr. 617/2001, privind Sistemul
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
timp. Datorită naturii specifice a acquis-ului corespunzător acestui capitol, nu era necesară nici o transpunere în legislația națională a țărilor candidate. Cu toate acestea, ca State Membre, aceste țări ar trebui să se angajeze în sensul acordării de sprijin activ și necondiționat pentru punerea în practică a acestei politici comunitare, în spiritul loialității și al solidarității reciproce. Statele Membre trebuie să garanteze faptul că politicile lor naționale sunt conforme cu pozițiile comune adoptate, precum și să apere aceste poziții comune în cadrul forurilor internaționale
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
27 este dat de cooperarea interguvernamentală. România se aliniase în permanență la acțiunile comune, pozițiile comune, declarațiile și concluziile Consiliului European și ale Consiliului UE. Ca viitor Stat Membru, România s-a angajat în sensul acordării de sprijin activ și necondiționat pentru implementarea PESC, în spiritul loialității și al solidarității reciproce. La nivelul armonizării și implementării legislației comunitare, un impact semnificativ putea fi atribuit următoarelor măsuri: * implementarea totală a Codului de Conduită al UE privind exportul de armament și lupta împotriva
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
denumiri: 1. Furtună de creier - denumirea respectă strict înțelesul etimologic și sugerează intensitatea activității imaginative; 2. Metoda Osborn - de la numele celui care a sistematizat brainstorming-ul; 3. Filosofia marelui Da (The Big Yes) - pentru că, într-o primă fază, sunt acceptate necondiționat toate ideile emise; 4. Asalt de idei, cascada ideilor - datorită numărului mare de idei vehiculate de membrii grupului; 5. Evaluarea amânată - pentru că actul imaginației este separat de cel al gândirii critice. Tehnica asaltului de idei poate aplica în practică în
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
dat naștere eticii moderne laice, care însă a "împrumutat" un element esențial al religiei: noțiunea de obligație infinită, de datorie absolută. "Obligațiile superioare față de Dumnezeu n-au fost decât transferate în sfera umană profană, ele s-au metamorfozat în datorii necondiționate față de sine însuși, față de ceilalți, față de colectivitate. Primul ciclu al moralei moderne a funcționat ca o religie a datoriei laice"35. Poziția dominantă în filosofia modernă a fost aceea potrivit căreia virtutea este secundară legilor ori regulilor, deși rolul pe
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
la întrebarea "ce trebuie să fac?", dar în timp ce morala se referă la omul izolat, la obligațiile lui interioare față de el însuși, dreptul se manifestă în relațiile dintre oameni.166 Kant observă diferența esențială a imperativului, care în morală este categoric, necondiționat, absolut, în timp ce în domeniul dreptului este ipotetic, condiționat de urmărirea unui scop și relativ, și susține că numai imperativele categorice merită numele de legi, pe când preceptele cu caracter de imperativ ipotetic nu reprezintă decât reguli, sfaturi de prudență și de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
sentimente față de ceilalți 19. Forma normei indică atât forța (tăria) normei, cât și caracterul normei. În funcție de forță (tărie) normele se împart, după celebra distincție făcută de Kant, în imperative categorice și ipotetice. Norme categorice sunt cele care solicită imperativ și necondiționat un anumit comportament (spre exemplu: "Să nu ucizi!", " Să nu furi!"), iar norme ipotetice sunt cele care recomandă un anumit comportament, în vederea realizării unui anumit scop20 (spre exemplu, "Dacă vrei să-și păstrezi credibilitatea, nu înșela încrederea celorlalți!"). Autorul D.
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
la un tip de mișcare fizică, ci arată și că astfel de mișcări contravin unei legi. În absența unei legi care să interzică această conduită, crede Pufendorf, nicio acțiune nu ar mai fi considerată adulter 116. Hobbes face apologia supunerii necondiționate, considerând-o tributul necesar pentru asigurarea păcii sociale. Fundamentul legii stă numai în voința suveranului legislator, care edictează, interpretează, schimbă și suprimă legile. Sursa autorității este forța, pentru că "pactele fără sabie nu sunt decât cuvinte"117. El susține că obligațiile
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
în răsplătire, el poate să facă exces, ceea ce ar duce iarăși la o nouă nedreptate"119, în vreme ce autoritățile nu sunt motivate de considerente emoționale și pot evalua gravitatea unor fapte în mod obiectiv. Chiar dacă nu au fost preluate deplin și necondiționat de doctrina penală, ideile lui Hegel au contribuit la umanizarea pedepselor în contextul în care în epoca sa acestea erau caracterizate printr-un grad ridicat de severitate: "Felul în care fiecare crimă trebuie pedepsită nu poate fi indicat prin gând
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
și o reconstrucție filosofică a sa amândouă sub rezerva întemeierii lor ulterioare, pe măsură ce interpretarea de față înaintează care pretind un act revalorizator general-filosofic, iar nu unul particular-disciplinar: ideea locului omului în ordinea universală: omul cumpănește așezarea condiționatului (natural) și a Necondiționatului (Absolutul); el este element de ordine în lume. Această topică universală corespunde unei viziuni de ontologie umană necesară, cred, în tabloul cultural contemporan în care, de o parte, secularizarea tulbură nevoia de absolut a omului într-o încercare de refacere
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ontologie a umanului, îngăduie apropierea acestei filosofii de unele modele și proiecte ale filosofiei actuale. Ne interesează în contextul de față personalismul și energetismul. Potrivit personalismului energetic, omul cumpănește (cum voi încerca să dovedesc) condiționatul natural (toate ființările determinate) și Necondiționatul (idealul, Absolutul). În personalism, omul migrează pe axa condiționat-Necondiționat, tinzând, mai curând, către o identificare cu Absolutul divin. Iar "omul" energetismului este o ființare printre altele; el nu are nici un loc privilegiat, căci este identic condiționatului natural, sau aspiră necontenit
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
care sunt unele condițiile altora, urmând acest gen de dependențe care stabilește între ele gradul de generalitate într-o ordine considerată a lucrurilor"29, această ordine considerată a lucrurilor fiind natura, așezată de C. Rădulescu-Motru pe principiul determinismului prin cauzalitate. Necondiționatul este ceea ce scapă poziționării naturale, determinării prin natură și experiență; ceea ce nu se află sub ordinea determinismului prin cauzalitate, fiind Absolutul, idealul, personalitatea creatoare de energie, după socotința lui C. Rădulescu-Motru; "natura" Necondiționatului este libertatea. Între acestea condiționat și Necondiționat
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
C. Rădulescu-Motru pe principiul determinismului prin cauzalitate. Necondiționatul este ceea ce scapă poziționării naturale, determinării prin natură și experiență; ceea ce nu se află sub ordinea determinismului prin cauzalitate, fiind Absolutul, idealul, personalitatea creatoare de energie, după socotința lui C. Rădulescu-Motru; "natura" Necondiționatului este libertatea. Între acestea condiționat și Necondiționat se află, potrivit personalismului energetic, omul. Concluzia acestei lucrări, posibilă prin desfășurarea unei interpretări "antropologice" a personalismului energetic, este ideea că această filosofie reprezintă o variantă a personalismului contemporan. Personalismul energetic și speciile
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Necondiționatul este ceea ce scapă poziționării naturale, determinării prin natură și experiență; ceea ce nu se află sub ordinea determinismului prin cauzalitate, fiind Absolutul, idealul, personalitatea creatoare de energie, după socotința lui C. Rădulescu-Motru; "natura" Necondiționatului este libertatea. Între acestea condiționat și Necondiționat se află, potrivit personalismului energetic, omul. Concluzia acestei lucrări, posibilă prin desfășurarea unei interpretări "antropologice" a personalismului energetic, este ideea că această filosofie reprezintă o variantă a personalismului contemporan. Personalismul energetic și speciile semnificative ale filosofiei personaliste prezentate în lucrare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
empirice), se referă la un "fenomen", nu la "lucrul în sine"; ea este condiționată prin această referință fenomenală. Ansamblul fenomenelor formează natura; aceasta nu reprezintă o ordine ("lume") independentă de subiect. Totuși, rațiunea încearcă, datorită unei tentații neostoite, și cunoașterea necondiționatului: a sufletului ca "natură gânditoare", ca lucru în sine, a lumii ca totalitate, a "cauzei libere", a lui Dumnezeu. Datorită acestor încercări se naște metafizica. Asemenea intelectului ca facultate a categoriilor, care unifică diversul senzației, rațiunea unifică și ea, dar
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
categoriilor, care unifică diversul senzației, rațiunea unifică și ea, dar prin formele ei a priori, care sunt Ideile; și nu unifică diversul senzațiilor, ci totalitatea condițiilor ce fac posibil un "condiționat dat", tocmai de aceea având de-a face cu necondiționatul însuși. În funcționarea sa, rațiunea poate utiliza Ideile fie în sensul totalizării experienței și ca reper spre care trebuie să se îndrepte cunoașterea, caz în care ideile sunt regulative, nu constitutive și aceasta este folosirea lor firească din punct de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
al existenței lumii". Acest enunț poate fi corelat cu altul formulat în Antropologie: "omul își este propriul și ultimul său scop"55. Pentru filosoful german, scopul final este acela care nu pretinde, ca posibilitate a sa, alt scop; este scopul necondiționat pentru a cărui producere nu este suficientă intervenția naturii. Pe de o parte, finalitatea concepută ca o relație cauzală în care efectul este scopul ce determină cauza, devenind astfel el însuși cauză, iar cauza inițială devenind un fel de efect
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
un fel de efect este necesară, însă doar "subiectiv", pentru că omul, în ordinea scopurilor, nu depinde de nici o condiție, în afară de propria sa idee, spune Kant. Pe de altă parte, întrucât ne sunt date în experiență efectele libertății, iar aceasta este necondiționată, nedepinzând de vreo cauză externă, omul, ca posesor al libertății, este el însuși necondiționat, deci este scop al existenței lumii (scop absolut, care, deci, nu depinde de nici un alt scop; în felul acesta, însă revina ideea de finalitate). Libertatea "este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
nu depinde de nici o condiție, în afară de propria sa idee, spune Kant. Pe de altă parte, întrucât ne sunt date în experiență efectele libertății, iar aceasta este necondiționată, nedepinzând de vreo cauză externă, omul, ca posesor al libertății, este el însuși necondiționat, deci este scop al existenței lumii (scop absolut, care, deci, nu depinde de nici un alt scop; în felul acesta, însă revina ideea de finalitate). Libertatea "este singurul concept al suprasensibilului care își dovedește realitatea obiectivă (prin intermediul cauzalității, care este concepută
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cea teologică) are semnificația refacerii unității umane ca universal-prezent-în-om, parafrazându-l pe Hegel; și tocmai faptul acesta, în măsura în care el este ca atare prezent în filosofia critică a lui Kant, dezvăluie dimensiunea antropologică a filosofiei sale. Omul este liber supunându-se necondiționat legii morale. Aceasta din urmă, posibilă prin funcționarea practică a rațiunii, fiindu-i acesteia formă a priori, este dată ca imperativ categoric, în forma unei porunci. Și tot rațiunea, dar în funcționarea sa speculativă, teoretică, determină cunoașterea. Or, dintr-o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
dezvăluie și funcțiile specifice. Formal, cele două se află în poziție de ordonare: este vorba de o raportare subordonantă a personalității la persoană. De aici, anumite consecințe, care constituie, în fapt, conținutul eticii și teleologiei kantiene. Astfel, scopul ultim și necondiționat al acțiunii subiectului inteligibil (al personalității), anume Binele Suveran, condiționează scopul subiectului empiric (al persoanei), anume fericirea. Noțiunea de "scop" este fundamentală, dar nu prin ea însăși, ci prin cea de finalitate. De altfel, problema specificului "ontologic" și funcțional al
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a unității de existență a omului. Direct, fericirea apare în lotul persoanei, fiindcă este scopul acesteia, indiferent de actul pe care îl pune la cale și îl realizează. Dar fericirea apare și în lotul per-sonalității, în măsura în care însuși scopul ultim și necondiționat al subiectului inteligibil (personalitatea), Binele Suveran, este o sinteză între moralitate și fericire, amândouă desăvârșite. Persoana țintește fericirea ca pe un scop datorat eteronomiei "sensibile" a liberului arbitru (care, conceput ca libertate a subiectului empiric, are valabilitate numai în lumea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
conceptul libertății. Tocmai din perspectiva acestuia înțelegem că fericirea este scop ca atare numai pentru subiectul empiric; pentru cel inteligibil, ea este mai degrabă un mijloc. Altfel spus, fericirea este scop față de înclinațiile omului, dar este un mijloc față de scopul necondiționat al subiectului inteligibil, Binele Suveran. Dar tocmai acesta face posibile, de fapt, prin legea morală, care normează totul în spațiul unității de existență a omului, fel de fel de scopuri condiționate, dependente total de natură (fie ea umană) și de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
libertății, este cu totul posibil. Dar posibilitatea acestui concept dovedește încă o dată unitatea de existență a omului cu cele două elemente ale sale, persoana și personaliatatea. Luată în această ipostază, cauzalitatea, care ca formă a priori a intelectului este (teoretic) necondiționată, poate primi semnificație de la legea morală, adică într-un orizont inteligibil. Cauzalitatea prin libertate" aceasta este cauzalitatea inteligibilă reprezintă principiul posibilității unei "naturi" suprasensibile (inteligibile) care face sinteză cu natura sensibilă în unitatea de existență a omului. Libertatea însăși devine
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]