2,130 matches
-
La cei optsprezece ani ai lui, îmbrăcat după moda europenească pe care o aduseseră numeroșii funcționari italieni și nemți ce se învârteau în cancelaria domnească, înalt și zvelt, Ștefan era considerat cel mai frumos tânăr de la academia mânăstirii Sfântul Sava. Nedumerirea din privirea tatălui îl făcu pe fiu să dea o notă de obișnuit întrevederii, așa că se aplecă și sărută cu respect mâna voievodului, făcând din ochi semn că nu poate vorbi din cauza prezenței postelnicului, care-și făcea de lucru preocupat
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
spuse: — Breazul domniei tale e tot numai o spumă, nimeni nu se poate apropia de el. Turculeț zice că trebuie să-i lase sânge și noi nu știm ce să facem. Cum poruncește domnia ta? — Turculeț este aci? Când Ștefan citi nedumerirea pe chipul italianului, se corectă rapid. Este în grajd? — Da, așteaptă porunca domniei tale. Cu două vorbe, Ștefan îl expedie pe secretar și pe comis. Breazul, numit așa pentru pata albă din frunte, fusese primit în dar de la vodă, când
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Să-mi pună un tron spre cortul domniei sale marelui spătar. În cortul nostru să aștepte zece dorobanți odihniți. Se lasă de pe dealuri cetele de călușari. Ia! Auziți? Vodă vorbise românește și Selin nu înțelesese nimic, așa că făcu un semn a nedumerire spre Ștefan, care cu mâna îi arată că trebuie să aștepte puțin. Când prima ceată de bărbați îmbrăcați în cămăși și ițari albi apăru pe drumeagul ce ieșea din pădure, pregătirile erau terminate. Constantin Brâncoveanu, având cuca domnească pe cap
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
maica și cu doamna Ilinca, pomenite fie-le numele. M-a cam mirat și atunci, cum și acum mă miră și, fiind nedumerit, m-am sfătuit când am ajuns domn cu sfinția sa chir Theodosie. Uite ce am înțeles din dezbaterea nedumeririi noastre. Vânzarea, neică Mihai, nu e de-aci până colea, s-o poți măsura. Când zici vânzare, vorbești de tot ce se ascunde sub acest cuvânt, de la cel ce-și pârăște vecinul pe nedrept că i-a intrat vaca în
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
adică trădător. Pentru aceasta se înscena un proces lapidar și în orice caz mărturia vinovatului era ascultată, pentru că întotdeauna acesta, ca să se salveze, își sacrifica apropiații. Or, abilitatea Brâncovenilor fusese remarcabilă. Prin căsătorii își făcuseră prieteni din virtualii dușmani. Singura nedumerire a exaporitului era legată de ambiguitatea marelui spătar Mihai Cantacuzino. Pe de o parte se apropia de voievod, căsătorindu-și fetele cu rudele acestuia, pe de alta... „Spătarul nu are ce pierde”, își spuse marele dragoman pe când se urca în
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
inele scumpe, îl făcu să tresară. — N-am somn, neică Mihai, și mă tot întreb... lăsă vodă cuvântul neterminat un timp. — Dormeai, măria ta, că răsuflai ca omul adormit. — Atunci înseamnă că nici în somn n-am liniște, am o nedumerire care nu-mi dă pace... De ce stăm noi cu ochii ațintiți pe Stambul și vrem să întoarcem acolo împărăția Bizanțului? Mai este oare Stambulul Bizanț după două sute cincizeci de ani de turcie? Marele spătar Mihai Cantacuzino simți cum un fior
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ațin cum treci de Mogoșoaia și intri în codru. Zăpada este mare și am pus să se pregătească sănii... Dar mâncați, rogu-vă, mâncați, nu țineți seama de mine... Mă gândii să plec de mâine ca să pregătesc sorocul Bălașei. Citind nedumerire pe chipul italianului, zâmbi și explică: — Sorocul, adică panihida de patruzeci de zile a răposatei soaței mele. Soroc în slavonă înseamnă patruzeci iar, după cum știi și domnia ta, în a patruzecea zi sufletul celui adormit se desparte de tot ce i-
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
toți și pe rând i-am sărutat mâna sfinției sale. După ce i-a sărutat-o și monahul cel curat la cuget, numai că-l auzim că spune: „Arhieria voastră, îngăduiți-mi să întreb”. „Întreabă, fiule”, veni răspunsul mai mult ca o nedumerire a sfinției sale. „Arhieriei voastre îi este frică de moarte?” În clipa aceea mi s-a părut că soarele s-a dus după munte și că umbra din biserică s-a îndesit, doar fața vlădicăi Theodosie mi a apărut luminată de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
mai mari fu o bucurie fără seamăn. Al treilea postelnic, după ce orândui hainele cu care urma să se îmbrace vodă, se miră când prințul Constantin îi făcu semn să părăsească odaia. — Să rămânem o clipă singuri netulburați, adăugă prințul deslușind nedumerirea pe fața postelnicului și, în timp ce Ștefan îl ajuta pe domn să se îmbrace, Constantin, după ce lămuri împrejurările în care a sosit scrisoarea medicului Anton Corai, o citi așa cum era scrisă, adică în grecește. Cuvintele pronunțate cu glas tare prinseră o
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
intra lumina dimineții însorite, Brâncoveanu înțelese că toată greutatea hotărârii rămâne a lui. — Mă miră, începu răspicat și oarecum solemn să comenteze vodă vestea, repet, mă miră ca asemenea știre să primim de la credinciosul nostru prieten doftorul Anton Corai. Aceeași nedumerire o avem și față de împrejurarea că preafericirea sa Hrisant a mijlocit ajungerea la noi a scrisorii fără să verifice dacă este adevărat conținutul ei. Cum putea marele vizir să ia asemenea hotărâre fără ca să afle ambasadorii noștri? Domnia sa Șerban Greceanu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
abia ai luat șapte la matematică și opt la română, iar la oral șapte. Ți-am văzut notele. Sunt rele. Șapte e nota de admitere, dar pentru bursă aveai nevoie de nouă. La Cîmpu-Lung ți-ar fi dat patru. O nedumerire grea se abătu ca o negură asupra mea. Cum adică, nu știam? Convingerea fusese deci o iluzie? Sau nu cumva știam ce nu trebuie, lucruri foarte grele care nu eram obligat să le știu și în schimb nu știam, sau
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
bere. Câștiga bine Nilă pentru serviciile lui aduse locatarilor, dar nu știam de ce avea mereu acel aer împovărat. Nu era trist (fiindcă la un pahar avea un surâs de încîntare fermecător și fruntea lui lată și încrețită de o liniștită nedumerire se descrețea în sfîrșit) dar lupta parcă mereu cu gânduri care nu căpătau glas. Ducea o luptă cu sine sau cu ceva? Nimeni nu știa, fiindcă stârnit de frati-său nu se dezvăluia, chiar dacă acela îi spunea lucruri mușcătoare, de
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
aștepta?" Nu înțelegeam.... Știam, din istorie, cum domnitori sau șefi de oști, în loc să se păzească, mergeau drept spre cursele pe care li le întindeau dușmanii lor, cum erau prinși și călăul le tăia capetele. Mă opream din citit, prins de nedumerire. În luptă trebuie să te aperi, să-ți cunoști adversarii, sau să nu ți-i faci, să nu intri în acea luptă dacă nu ești înzestrat cu inteligența necesară pentru a dibui firele comploturilor și răsturnărilor. Marele Mihai părăsise Muntenia
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
apăreau liberi, fără obstacole, ai mei singuri... Da, crezusem că sunt liber, dar abia atunci mă simțeam cu adevărat liber... Am predat, după ce bătăile inimii mi s-au mai liniștit, plicul și n-am luat în seamă vaga și absenta nedumerire a funcționarului, care mi-a spus: - Patronul e în birou și e singur, dacă vreți îl anunț și vă poate primi, ce nevoie aveți de scrisoare? - Nu, am răspuns, am să viu mâine... A dat din cap cu neîncredere: - Bine
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
plecasem). Așadar puteam debuta la Popasuri. Câteva zile am stat în casă și am scris. Am reluat ceva deja scris de pe vremea când eram la Cristur-Odorhei. Erau primele mele încercări, le citisem în cenaclul școlii, mici schițe care povesteau despre nedumerirea unui țăran care nu înțelegea alt țăran. Am dat amploare acestei nedumeriri, am intitulat una din ele Pîrlitu (care voia să spună că țăranul care stârnea nedumerirea era un pârlit, adică un prăpă- dit, nu chiar material, ci la minte
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
și am scris. Am reluat ceva deja scris de pe vremea când eram la Cristur-Odorhei. Erau primele mele încercări, le citisem în cenaclul școlii, mici schițe care povesteau despre nedumerirea unui țăran care nu înțelegea alt țăran. Am dat amploare acestei nedumeriri, am intitulat una din ele Pîrlitu (care voia să spună că țăranul care stârnea nedumerirea era un pârlit, adică un prăpă- dit, nu chiar material, ci la minte), mi-am făcut o copie și m-am dus la Timpul să
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
primele mele încercări, le citisem în cenaclul școlii, mici schițe care povesteau despre nedumerirea unui țăran care nu înțelegea alt țăran. Am dat amploare acestei nedumeriri, am intitulat una din ele Pîrlitu (care voia să spună că țăranul care stârnea nedumerirea era un pârlit, adică un prăpă- dit, nu chiar material, ci la minte), mi-am făcut o copie și m-am dus la Timpul să-l caut pe Geo Dumitrescu... Când m-a văzut intrând în redacție a ridicat brațele
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
ficțiunile lor, și au abandonat ziarul Poporul. Eram bucuros că puterea imaginației era superioară, în ochii publicului, brutalului fapt divers. Și că Ion Caraion era mai destins, dacă putuse inventa un astfel de joc vesel... Mai târziu am aflat cu nedumerire de renumele mondial al lui Constantin Virgil Gheorghiu, datorat romanului său prost Ora 25. Personalitate de anvergură, care în România, în colaborare cu Eugen Cristescu, denunța și dreapta și stânga, atrăgând ura și a comuniștilor și a legionarilor, cunoscut de
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
NIVEL DACĂ PRIVIRILE ARUNCATE ÎN CAMERELE LARGI, GOALE, CU PEREȚI DE BETON SAU DE-A LUNGUL CORIDOARELOR ÎNTUNECATE PUTEAU FI NUMITE EXPLORARE. COBORÎ UN NIVEL, URCĂ DOUĂ, COBORÎ ÎNCĂ PATRU ȘI AȘA MAI DEPARTE. MERGEA ÎNAINTE, CU UN SENTIMENT DE NEDUMERIRE ÎN CONTINUĂ CREȘTERE, FĂRĂ SĂ OBSERVE CÂND, ÎN SPATELE SAU DEASUPRA LUI, O TRAPĂ ALUNECA ÎN LĂTURI, LĂSÂND SĂ IASĂ O TIJĂ FLEXIBILĂ DE METAL CARE ȚINTEA ÎN DIRECȚIA LUI ȘI TRĂGEA CU... CEVA. ÎL DEVIE DIN DRUM O VOCE MECANICĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
parcul Herăstrău. Prietenul de atunci rotise totul în ea, simțise întâia oară bucuria și tristețea fizic, ca ulcerul sau gripa sau convalescența sau durerea de dinți. Peste ani, în seara banchetului de reîntâlnire a foștilor colegi, paralizată de stinghereală și nedumerire, alături de soț, urmărea furiș perechea aflată în celălalt capăt al mesei, fără a se întreba dacă fostul partener își mai amintește ceva. Pe pupitrul Șefului, ca și pe biroul placat cu sticlă groasă al consilierului de atelier, sunau telefoanele. Deasupra
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
vorba de o neânțelegere de natură intimă, în care statul n-are nici o chemare să se amestece, apoi pentru că în cauză se află un ofițer, asupra căruia autoritatea civilă nu-și poate exercita puterile. Dar în același timp, diferendul provoacă nedumerire în ordinea publică prin cauza inițială, anume strecurând în suflete credința condamnabilă că n-ar putea fi român onorabil cel ce întrebuințează limba statului cu predilecție. Vina e cu atât mai primejdioasă cu cât autorul și purtătorul ei este un
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
vă blestemam. Ce știi tu din Cant ăla, Gicule, că la școală, pe vremea noastră, de abia treceai clasa, venea tac’tu cu sarsanalele și cu damigenele, altfel făceai și-acu’ liceul?! Gicu ridică ochii către tavan, În semn că nedumeririle lui Sandu Îl lasă rece și nu poți cere omului ceea ce nu are... Apoi Își toarnă vin În pahar și Îl Întinde către Șpriț. Noroc, Sandule, Întotdeauna m-ai subestimat. Nu ai avut Încredere În mine, asta este... Dar a
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
bătături, Care-n lumina lunei fantastic se arată În trențele-i curgînde și rezimat de muri. Ăst om urât ce are atâta bucurie Când ar vede că arde o casă, piere-un om, Ce milă îl pătrunse, de stă-n nedumerire Și clatină în vânturi cumplitul lui fantom. Nu-i milă. De ce oare îi vine aminte-acum Ce-a fost? A-nceput cariera fiind negustor de sclavi Și sărăcind căzuse din treaptă-n treaptă - numa Un om îi scăpă gâtul de nodul
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
străduiesc să facă utopiile locuibile. Important e să-ți primenești din când în când utopiile. Utopiile avortate devin catastrofe. Îndoielile întrețin misterul, nu certitudinile. Stropul de imperfecțiune potențează misterul frumuseții. Fără puțin mister, frumusețea este o eroare. Marii creatori duc nedumeririle epocii spre mister. Nu orice femeie poate transforma frumusețea în mister. Există întrebări mai durabile decât piramidele egiptene. Apetitul cognitiv ne-a debarcat din rai. Alergăm după propria noastră definiție. Există două filosofii: a sătulului și a flămândului. S-ar
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
cu mine însumi. Dar sună mereu ocupat. Omul - această minge de ping-pong între teluric și absolut. În soclul oricărei opere se află și o diplomă de autodidact. Există uneori o încăierare între urbanul și ruralul din noi. Marii creatori duc nedumeririle epocii spre mister. Cel mai mare savant din lume nu poate argumenta temeinic cum funcționează creierul celui mai prost om . Geniul amplifică, nu risipește disperarea. Încă nu știm dacă trebuie să ne închinăm unui Adam credul sau unei maimuțe emancipate
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]