1,869 matches
-
suntem convinși că fenomenul de descreștinare a culturii moderne n-ar fi căpătat în nici un caz proporțiile pe care le are, dacă romanocatolicismul medieval n-ar fi făcut marile greșeli istorice pe care le-a făcut. Ostilitatea stârnește ostilitate și negația stârnește negație. Curentele moderne de eliberare politică de sub puterea absolutismului medieval, de dreptate socială împotriva feudalismului, de umanism neopăgân împotriva disciplinei creștine, își găsesc expresia într-o filosofic sarcastică și impioasă, într-o artă și literatură satirică, într-o știință
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
că fenomenul de descreștinare a culturii moderne n-ar fi căpătat în nici un caz proporțiile pe care le are, dacă romanocatolicismul medieval n-ar fi făcut marile greșeli istorice pe care le-a făcut. Ostilitatea stârnește ostilitate și negația stârnește negație. Curentele moderne de eliberare politică de sub puterea absolutismului medieval, de dreptate socială împotriva feudalismului, de umanism neopăgân împotriva disciplinei creștine, își găsesc expresia într-o filosofic sarcastică și impioasă, într-o artă și literatură satirică, într-o știință care, evadând
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în legătură cu destinul spiritual al omului. Dacă Biserica n-ar exista, demonii n-ar avea împotriva cui să lucreze și nici inteligența demonizată. Iisus Hristos a adus „sabia” în această lume. Prezența lui enervează și înverșunează spiritul demonic. Afirmația lui îndârjește negația și stârnește caricatura. În tendința de caricatură a culturii moderne trebuie să citim incapacitatea funciară a spiritului demonic în fața puterii lui Iisus Hristos. Creatura nu poate distruge pe Dumnezeu și revolta ei neputincioasă se manifestă în tendința de a-i
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Căci în toată cultura modernă nu este altă caricaturizare mai demonică decât aceea de a prezenta pe om, din făptură a lui Dumnezeu, fiu natural al maimuței, pentru a justifica toate formele ateismului și ale decadenței spirituale. Din câmpul filosofiei, negația cea mai caracteristică o reprezintă pseudoreligia inventată de Auguste Comte în numele pozitivismului. Cultul Pământului și al Umanității, organizat după imitația ritualului bisericesc, e o încercare de pervertire a spiritului omenesc, abătându-l din elanul său către Dumnezeu și invocându-i
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Umanității, organizat după imitația ritualului bisericesc, e o încercare de pervertire a spiritului omenesc, abătându-l din elanul său către Dumnezeu și invocându-i evlavia către acest amalgam de fetișism și de marasm, născut din creierul bolnav al celebrului filosof. Negație neizbutită, el a rămas în istoria filosofici ca o caricatură ridicolă a cultului divin, organizat în Biserică. Rămânând în sfera teoretică, aceste forme ale negativismului din cultura modernă reprezintă o putere de vătămare numai întrucât derutează sufletele slabe și neavertizate
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
din zi în zi mai multă ascendență asupra vieții politice. Rezultantă a cugetării anticreștine, statul ateist reprezintă în forma cea mai violentă negativismul în acțiune. Spiritul diabolic își găsește suprema satisfacție în masacrele revoluționare. Dacă pe planul cultural luptă opunând negația teoretică afirmației, pe plan politic urmărește distrugerea credinței prin uciderea oamenilor și ruinarea instituțiilor sacre. Față de ateiștii revoluționari, Iulian Apostatul e oarecum scuzabil: el voia să înlocuiască religia cu altă religie, voind să opună creștinismului reîntronarea zeilor în care, poate
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
religia cu altă religie, voind să opună creștinismului reîntronarea zeilor în care, poate, credea ca un halucinat. Dar revoluționarii ateiști vor să-l distrugă pentru a-l înlocui cu neantul. Și totuși e ceva tragic și comic totdeodată în violenta negație revoluționară. Negația nu are subzistență proprie și deci, nu poate sta prin sine însăși; ea e umbra afirmației precum minciuna e umbra adevărului. Negația revoluționară, oriunde se produce, vrea să distrugă religia, dar e nevoită să pună în locul ei un
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
altă religie, voind să opună creștinismului reîntronarea zeilor în care, poate, credea ca un halucinat. Dar revoluționarii ateiști vor să-l distrugă pentru a-l înlocui cu neantul. Și totuși e ceva tragic și comic totdeodată în violenta negație revoluționară. Negația nu are subzistență proprie și deci, nu poate sta prin sine însăși; ea e umbra afirmației precum minciuna e umbra adevărului. Negația revoluționară, oriunde se produce, vrea să distrugă religia, dar e nevoită să pună în locul ei un simulacru oarecare
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
pentru a-l înlocui cu neantul. Și totuși e ceva tragic și comic totdeodată în violenta negație revoluționară. Negația nu are subzistență proprie și deci, nu poate sta prin sine însăși; ea e umbra afirmației precum minciuna e umbra adevărului. Negația revoluționară, oriunde se produce, vrea să distrugă religia, dar e nevoită să pună în locul ei un simulacru oarecare. Aceste simulacre revoluționare, ce vor să suplinească religia, sunt cele mai grotești forme caricaturale pe care le oferă cultura modernă. Sistemul l-
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
încă vârsta unei jumătăți de secol Formată, sau pe cale de a se forma în atmosfera spiritului modern, ca oglindește și bunele și relele epocii. Și o caracteristică a ei, în năzuința de a fi foarte rațională și foarte experimentală, e negația raportului dintre artă și religie. Arta e declarată autonomă. în consecință, căutându-i-se legile proprii, pe care nimeni nu i le-a contestat, ea e izolată de religie asemenea unui prunc căruia, după ce i s-a tăiat legătura ombilicală
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
asupra frumosului artistic și poate, să deschidă drumul unei ieșiri în larg din cercul tot mai strâmt în care se închide evaziva știință experimentală a esteticii modeme. Am vorbit în capitolul trecut despre negativismul culturii moderne și am spus că negația, neavând o subzistență proprie, nu poate sta prin sine și atunci e nevoită să creeze simulacre pentru a le substitui concepției și formelor vieții religioase. Negativismul se rezolvă astfel în caricaturism. Spiritul caricatural e de natură demonică. Întâiul lui efect
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
degradarea lui Adam din demnitatea paradisiacă. Adam cel căzut e caricatura lui Adam. Spiritul caricatural lucrează în lume la desfigurarea creației lui Dumnezeu, înjosindu-i noblețea și abătând-o de la destinația fericirii, a armoniei și frumuseții. El lucrează deopotrivă în negația filosofică, în negația științifică și în negația politică. Dar e tot așa de prezent în negația estetică. Năzuința lui continuă este să demonetizeze în ochii omului toate marile și nobilele înălțări ale sufletului, în orice domeniu de activitate și să
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
din demnitatea paradisiacă. Adam cel căzut e caricatura lui Adam. Spiritul caricatural lucrează în lume la desfigurarea creației lui Dumnezeu, înjosindu-i noblețea și abătând-o de la destinația fericirii, a armoniei și frumuseții. El lucrează deopotrivă în negația filosofică, în negația științifică și în negația politică. Dar e tot așa de prezent în negația estetică. Năzuința lui continuă este să demonetizeze în ochii omului toate marile și nobilele înălțări ale sufletului, în orice domeniu de activitate și să reducă existența umană
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cel căzut e caricatura lui Adam. Spiritul caricatural lucrează în lume la desfigurarea creației lui Dumnezeu, înjosindu-i noblețea și abătând-o de la destinația fericirii, a armoniei și frumuseții. El lucrează deopotrivă în negația filosofică, în negația științifică și în negația politică. Dar e tot așa de prezent în negația estetică. Năzuința lui continuă este să demonetizeze în ochii omului toate marile și nobilele înălțări ale sufletului, în orice domeniu de activitate și să reducă existența umană, dacă se poate, la
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în lume la desfigurarea creației lui Dumnezeu, înjosindu-i noblețea și abătând-o de la destinația fericirii, a armoniei și frumuseții. El lucrează deopotrivă în negația filosofică, în negația științifică și în negația politică. Dar e tot așa de prezent în negația estetică. Năzuința lui continuă este să demonetizeze în ochii omului toate marile și nobilele înălțări ale sufletului, în orice domeniu de activitate și să reducă existența umană, dacă se poate, la forme vegetative și biologice. Această acțiune de înjosire nu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
mai mult să-și exprime opiniile științifice în domenii ce le rămân cu totul streine. Inspirația artistică fie că o studiază medicii, psihologii sau esteticienii are aceeași soartă. Oameni care n-au nimic comun cu ea o abordează pornind de la negația ei apriorică. Mărturiile artiștilor, ce le slujesc ca material de cercetat, sunt mărturiile elitei creatoare a omenirii și e din cale-afară de bizar că oamenii aceștia de geniu nu sunt crezuți pe cuvânt. E adevărat că spusele lor nu sunt
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
al lui Pușkin mult mai mare decât acela al Sfântului Serafim de Sarov”(Nikolai Berdiaev: Op. cit., p. 185 ). Berdiaev e un gânditor de temperament. Fraza lui e afirmativă sau negativă. Între aceste două extreme, nu cunoaște nuanțe. Odată rostită o negație, după ea vine valul unei negații și mai puternice; odată rostită o afirmație, ea trage după sine o alta mai înflăcărată. El scrie apodictic și n-are nevoie de demonstrații întemeiate. O asemănare devine adesea o identitate, precum o deosebire
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
decât acela al Sfântului Serafim de Sarov”(Nikolai Berdiaev: Op. cit., p. 185 ). Berdiaev e un gânditor de temperament. Fraza lui e afirmativă sau negativă. Între aceste două extreme, nu cunoaște nuanțe. Odată rostită o negație, după ea vine valul unei negații și mai puternice; odată rostită o afirmație, ea trage după sine o alta mai înflăcărată. El scrie apodictic și n-are nevoie de demonstrații întemeiate. O asemănare devine adesea o identitate, precum o deosebire nu rareori se cască într-o
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
abstractă în care se folosesc combinații de structuri complexe ce confruntă argumente. Concomitent se evaluează condiții, factori, efecte parțiale. A treia caracteristică identificată de Piaget și legată de celelalte două, constă în utilizarea formelor de reversibilitate: simplă (prin inversiune și negație) și complexă (prin simetrie și reciprocitate). Solicitarea complexă a inteligenței adolescentului duce la creșterea productivității (generată de operativitatea gândirii nespecifice) și a randamentului (generat de operativitatea gândirii specifice, dezvoltarea de reguli și concepte). Dezvoltarea intelectuală se raportează la modele culturale
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
html). Apoi, [Nonsensul] se poate transforma în alternativă veritabilă, ceea ce poate antrena funcții noi, precum [Dilema] ("Să se revizuiască, sau să se umble pe ici, pe colo?", Ion Marin, 12.06.2008, http://2008.informatia.ro/Frontal Sa se revizuiasca sau sa se umble pe ici pe colo Ion MARIN-14- 308), [Respingerea/Negația] ("Bineînțeles că [sic] Constituția României, fiind legea legilor, nu a rămas nici ea nedezbătută de filiala noastră, care este de acord cu schimbarea, cu revizuirea Constituției, în primul rând pentru aliniere la standardele internaționale actuale ale drepturilor omului. Bineînțeles că
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
lipsă a cunoașterii. În acest context putem vorbi despre faptul că metafora luminii este completă, precum întunericul este provocat de absența luminii, la fel și eroarea apare datorită absenței adevărului manifestat prin existența unei cunoștințe: "eroarea nu e doar o negație, ci o privație, adică lipsa unei cunoștințe anumite ce ar trebui, într-o privință să se afle în mine"168. Dar după cum am observat deja eroarea nu aparține facultății de a cunoaște: intelectul. Atunci căutările sunt focalizate în alte direcții
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
respingând-o sau anatemizând-o. "Întunericul nopții" pentru filosoful francez nu este un defect ci o formă naturală, acesta nenăscând monștri precum noaptea pentru lumea imaginarului din acea perioadă. Revenind la sursa erorii putem observa că eroarea nu este o negație, ci mai degrabă, o "privație" de cunoștințe, adică lipsa acestora cu toate că ar trebui într-o privință să se afle în mine. Eroarea neaparținându-mi, se elimină soluția teologică: eroarea îi aparține omului în urma căderii. Ea nu aparține nici omului, nici
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
spiritul critic și o a doua critică care își are fundamentul în ordinea creației lui Dumnezeu. Primul tip de critică teologică nu se regăsește în Predania sau Sfânta Tradiție a Bisericii, întrucât nu are nimic în comun cu creștinismul, fiind negația lui. A critica presupune a judeca, iar a judeca implică "a măsura, a compara cu o lege și a stabili coincidențe și abateri". Prin urmare, judecătorul este "instrumentul de măsură al unei ordini obiective". Această ordine obiectivă ca element capital
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
întrucât tocmai datorită acestei necunoașteri, printr-o intuiție primordială și simplă, se poate accede la cunoaștere, dincolo de orice înțelegere. Prin urmare, teologia apofatică sau negativă nu se opune teologiei catafatice sau pozitive. Metoda apofatică nu este negatoare; afirmația triumfă prin negație, singurul remediu al insuficienței care o obligă să se autodepășească. Teologia apofatică nu este un simplu corectiv, ea este o teologie autonomă care aduce o anumită cunoaștere. De pildă, noțiunile de supra-bun și supra-existent reprezintă negații afirmații, conținând o anumită
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
negatoare; afirmația triumfă prin negație, singurul remediu al insuficienței care o obligă să se autodepășească. Teologia apofatică nu este un simplu corectiv, ea este o teologie autonomă care aduce o anumită cunoaștere. De pildă, noțiunile de supra-bun și supra-existent reprezintă negații afirmații, conținând o anumită descriere a lui Dumnezeu care este inconceptibil. Teologia apofatică se situează în orizontul experienței creatoare de unitate, precum taina comuniunii euharistice. Ca metodă, apofaza indică atitudinea adecvată a oricărui teolog: omul nu teoretizează, ci se schimbă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]