3,146 matches
-
cred. Credința apare, în accepțiune marceliană „ca fiind actul prin care o găndire, negăndu-se pe sine ca subiect fixat și existent, se reconstruiește pe sine ca subiect (voit și creat) prin participare la divin”. Marcel consideră că dacă este imposibilă negarea existenței lui Dumnezeu, tot așa, în baza acelorași argumente, este imposibilă și afirmarea existenței lui. Credința nu este posibilă decăt cu condiția ca din cogito să se ivească individualul, cel care trebuie să fie dincolo de universalitatea abstractă a lui eu
Fiinţă şi transcendenţă la Gabriel Marcel. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Alin Negomireanu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2276]
-
se anihilează pe sine în obiectul său. Iubirea și credința nu pot fi despărțite, iubirea fiind pentru filosoful francez cea care se îndreaptă numai spre ceea ce „este etern, situănd ființa iubită deasupra lumii genezelor și a vicisitudinilor” și ea reprezintă „negarea cunoașterii ce ignoră transcendența”. Iubirea se distinge de cunoaștere și nu se poate defini decăt dincolo de orice cunoaștere, este dincolo de orice justificare și singura în măsură să justifice. Marcel consideră că revelația este în esență ceea ce nu poate fi găndit
Fiinţă şi transcendenţă la Gabriel Marcel. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Alin Negomireanu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2276]
-
iar pentru susținerea financiară a țărilor participante de exemplu Polonia, Ucraina, Nicaragua, El Salvador, Honduras și altele s-a estimat că Statele Unite vor cheltui 250 milioane de dolari.52 Unii neoconservatori au susținut că soluția ar fi fost evitarea ONU și negarea legitimității acesteia. Pentru unii, împotrivirea față de ONU reprezenta un câștig.53 Ei au văzut în războiul din Irak un loz cu două premii: îndepărtarea lui Saddam și slăbirea ONU. Unii chiar au susținut crearea unei alianțe a democrațiilor, care să
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
în ceea ce privește acțiunile ulterioare, devine ușor a o combate. Studiile au demonstrat în repetate rânduri faptul că inteligență se cultivă, nefiind o constantă, ci o variabilă aflată în strânsă legătură cu deciziile noastre în ceea ce privește interesul acordat educației. Decartes, aflat în situația negarii absolute a tuturor cunoștințelor deținute până atunci, a ajuns la concluzia că gândirea este ceea ce ne rămâne cu certitudine tuturor, fiind o consecință și, în același timp, o cauză a existenței noastre. ("Cuget, deci exist.") Totuși, cultura de astăzi nu
Statutul de om cult se dobȃndeşte prin efort propriu. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Radu Stoichiţoiu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2308]
-
acestor drepturi. Ca și încununare a demnității ontologice, demnitatea morală presupune acceptarea și valorificarea darului vieții primit de la Dumnezeu.Cu alte cuvinte, demnitatea morală reprezintă însăși împlinirea vieții în cel mai înalt nivel al său. Sub acest aspect, adoptarea sau negarea legislativă în numele drepturilor omului a ceea ce este în contrast cu realizarea demnității morale apare ca o luptă care se duce împotriva a ceea ce este mai de preț în om, și anume posibilitatea atingerii sfințeniei și desăvărșirii umanității. Tot în partea a doua
Demnitatea umană şi drepturile omului în perspectivă ortodoxă. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Elena Bărbulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2306]
-
eficient, dezvoltă ulterior tulburări emoționale sau o puternică stare de stres. Nu se știe dacă toate mecanismele de apărare postulate de psihanaliști pot fi reconsiderate ca mecanisme cognitive de prelucrare selectivă a informației traumatice, există însă mecanisme de apărare precum: negarea defensivă, represia, raționalizarea, proiecția, intelectualizarea și izolarea care permit o promițătoare abordare cognitivă. Negarea cuprinde procesele de blocare a constituirii reprezentării interne, informaționale a traumei, la nivel perceptiv, atențional, cognitiv-emoțional. Represia vizează modalitățile de evitare a reactualizării informației traumatice în
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
dacă toate mecanismele de apărare postulate de psihanaliști pot fi reconsiderate ca mecanisme cognitive de prelucrare selectivă a informației traumatice, există însă mecanisme de apărare precum: negarea defensivă, represia, raționalizarea, proiecția, intelectualizarea și izolarea care permit o promițătoare abordare cognitivă. Negarea cuprinde procesele de blocare a constituirii reprezentării interne, informaționale a traumei, la nivel perceptiv, atențional, cognitiv-emoțional. Represia vizează modalitățile de evitare a reactualizării informației traumatice în memoria de lucru. Proiecția constă în atribuirea responsabilității pentru situația de stres a unor
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
de piață tema esențială a unei duble pantomime prin care se reproduce un raport de exterioritate mutuală care face imposibil orice dialog autentic. Obiect principal al relației pedagogice instaurate de acești actori pe lângă săteni (atât în continuitatea, cât și ca negare a opresiunii anterioare), ea este pentru cei din urmă o pură înscenare a subordonării. Aceste exemple luate din perioade istorice diferite evidențiază măsura în care cuplul dominație / rezistență devine o imagine în care excesul de schematism este cu atât mai
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
tananarivene ca străină, aceasta fiind fixată în filiația cu francezii; ceea ce înseamnă de altfel menținerea configurației instalate în cadrul colonial și în care mediatorul simbolic împărtășit este fosta putere regală. Este vorba de o dorință de conservare a modului de comunicare. Negarea posibilității de a produce noua putere centrală ca mediator simbolic trece prin refuzul de a accepta autoritatea notabililor care se prezintă ca intermediari și vor să o legitimeze ca atare. Acest conflict îi pune față în față pe țăranii conduși
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
produs de consum lăudat și, opunându-i-se himeric acestuia din urmă, intervine ca un operator de valorizare a indivizilor, a grupurilor sociale și teritoriale și a bunurilor. Prin proclamarea și constituirea unei opoziții mondiale față de piață, purtătoare a unei negări a alterității și în același timp a glorificării ei, se reproduce așadar raportul de impunere și de dominație care leagă "nordul" (adică țările occidentale) de "sud". Într-adevăr, în interiorul acestui dispozitiv ideologic are loc o echivalare a "problemelor sociale" care
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
o echivalare a "problemelor sociale" care exprimau cândva clivajul dintre nordul industrializat și sudul subdezvoltat. În concepția sa, experiența "reciprocității schimburilor" încercată la Lille, după imaginea manifestărilor de "solidaritate mondială" pe care le reproduce la scară proprie, pornește de la o negare a naturii sociale, istorice și politice a "problemelor sociale" pe care își propune să le atace. Ea nu poate apărea decât pornind de la o transformare a modurilor de idealizare a alterității, celălalt fiind în acest caz considerat identic cu sine
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
pe lângă familia soției, ale bătrânilor celei a tânărului, care văd cu ochi răi încercarea acestuia de a le scăpa. Miza esențială a acestui circuit monetar ar putea fi denaturarea completă a grupului familial prin organizarea acestuia în raport cu bogăția; asistăm la negarea grupului însuși prin posibilitatea pe care o are individul de a se lipsi de ajutorul părinților săi în reglarea problemei raporturilor cu ceilalți. În raport cu dezvoltarea economică, în ce fel poate fi apreciat acest fenomen? O condamnare mai întâi: este vorba
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cultura actuală a relațiilor interpersonale este în frecvente cazuri și într-o mare măsură mai degrabă expresia izolării și a centrării pe sine (pe propriul ego), a ipocriziei și a eliminării, a agresivității și a minimalizării, a neacceptării și a negării, a disprețului și a invidiei. Un mediu uman cu adevărat stimulativ se întemeiază pe comunicarea vie, sinceră, deschisă, pe autenticitate. A fi noi înșine în relațiile cu ceilalți reprezintă potrivit psihologilor umaniști o formă necesară a autodezvăluirii, a autoactualizării cu
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și siguranței celuilalt care le respectă. De aceea, acolo unde și atunci când se poate, este recomandabil să stabilim, de comun acord, normele relațiilor noastre. Desigur că pe parcurs (dacă relația se menține) pot exista momente de explicitare, reamintire sau de negare explicită a normelor pe care le acceptăm pentru ca relația să nu evolueze spre conflict. g. Comportamentele neadecvate Pot exista nu numai încălcări sau sfidări ale regulilor de interacție reciprocă, dar și comportamente neadecvate. Este greu de presupus că în condițiile
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
vă bateți, nu mă privește (este treaba voastră)"); îi împinge pe ceilalți în conflict, subiectul rămânând pe margine. Uneori, oamenii evită un conflict pe o temă foarte sensibilă, angajându-se într-unul pe o temă mai puțin delicată; • evitarea prin negare ("Dacă mă fac că nu văd, trece de la sine"); este cea mai simplă și mai primitivă abordare, precum și cea mai răspândită. Individul neagă conflictul, în speranța că negarea (lui) va deveni realitate. • evitarea prin rezolvarea prematură a problemei ("Nu există
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
angajându-se într-unul pe o temă mai puțin delicată; • evitarea prin negare ("Dacă mă fac că nu văd, trece de la sine"); este cea mai simplă și mai primitivă abordare, precum și cea mai răspândită. Individul neagă conflictul, în speranța că negarea (lui) va deveni realitate. • evitarea prin rezolvarea prematură a problemei ("Nu există niciun conflict. Am pus lucrurile la punct"); de multe ori, este binevenită rezolvarea în faza incipientă; uneori, însă, nu se reușește rezolvarea punctului nevralgic, din cauza confuziei inițiale sau
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ceea ce o privește, o emoție normală, ce face parte din repertoriul emoțional al oricărei persoane sănătoase, depresia este, la rândul ei, o boală, o tulburare patologică (Lelord, André, 2003). Nu este însă mai puțin adevărat faptul că, pe termen lung, negarea tristeții riscă să ne cufunde în depresie (sau să ne îmbolnăvească) (Filliozat, 2006b). Dintr-un anumit punct de vedere, tristețea este o etapă a acesteia (a depresiei). Ea tristețea ne permite deopotrivă să acceptăm realitatea și să ne regăsim, să
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
fundamentale" sau "psihologie primare" ale testului Albastru întunecat (bleumarin), Verde albăstrui, Roșu-oranj și Galben strălucitor. Celelalte patru culori ale testului sunt considerate "culori auxiliare", violet (mixtură de roșu și albastru), maro (mixtură de galben, roșu și negru) negru, care aseamănă negarea tuturor culorilor , un gri negru, neconținând culoare și de aceea liber de orice influență afectivă, în timp ce intensitatea îl plasează la jumătatea drumului între întuneric și lumină, așa încât nu dă naștere la nici un efect anabolic sau catabolic este psihologic și fiziologic
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ele ar trebui să apară în primele 4-5 locuri ale preferințelor. Culorile auxiliare violet , maro, negru și gri (5, 6, 7 și 8) reprezintă o categorie destul de diferită. După Luscher, negrul și griul nu sunt stricto sens culori, negrul fiind negarea culorii iar griul fiind strict neutru și fără culoare. De aceea acestea două sunt "acromatice" (necolorate) Violetul este o mixtură de albastru și roșu în timp ce maro este o mixtură de oranj, roșu și negru, dând o culoare întunecată, relativ fără
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
tensionat ideo-afectiv și volitiv, și apatic. 4) Obnubilarea: dezorientarea este deja aproape completă atât auto, cât și alopsihică. Recepția senzorială este foarte slabă, chiar și la excitanții puternici. Răspunsurile coerente sunt posibile, dar sunt posibile cele scurte de tip aprobare/negare. Apare la epileptici, în intoxicații medicamentoase, în beția profundă și în stările febrile de origine infecțioasă. 5) Starea de stupoare: bolnavul este rupt de mediu, nu mai răspunde la întrebări, ci răspunde doar prin reacții motorii. În clinică este întâlnită
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
crizei depinde și de înțelegerea mecanismelor normale de coping, mecanisme care au fost descrise mai ales pentru a explica reacțiile emoționale provocate de doliu. Mecanismul normal de coping se desfășoară în trei stadii: stadiul 1: răspunsul imediat în care apare negarea realității; stadiul 2: reacția propriu-zisă: furie, anxietate, vinovăție, regresie, depresie; stadiul 3: rezolvarea: acceptarea situației și planificarea viitorului. Procesul de coping are loc în patru categorii de situații de stres și de distres. Astfel se descriu: * probleme legate de sentimentul
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
relegarea textelor pe care le citează în secolul al II-lea pe baze dogmatice<footnote Cf. A. Benoît, „Le Problème du pédobaptisme”, în Revue d’Histoire et de Philosophie religieuses, 1948-1949, Nr. 2, p. 135. footnote>, sau, pur și simplu, negarea faptului că o practică iudaică ar putea fi considerată a aduce elucidare problemei Botezului creștin<footnote F. J. Leenhardt, „Le Baptême des enfants et le NT”, în Foi et Vie, 1949, p. 90. Când un om este condus spre o
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
actorilor sunt motorul acțiunilor. • Efecte neintenționate Unii sociologi sunt, în schimb, foarte reticenți față de paradigma intențională. Mai întâi, fiindcă efectele de agregare a acțiunilor individuale provoacă fenomene nedorite (Boudon, Effets pervers et ordre social, PUF, Paris, 1977). Dar și fiindcă negarea căutării conștiente a efectelor poate fi înțeleasă ca o condiție pentru eficacitatea lor. Aceasta este poziția lui Bourdieu, potrivit căruia efectele simbolice sunt cu atât mai eficace cu cât există instituții (școala, religia...) care neutralizează lecturile intenționale. Juriștii disting și
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
relevă esența, și ar fi zadarnic să luăm în serios cuvintele oamenilor numai pentru a demonstra în final că ei recurg la o simplă comoditate de limbaj, sau chiar nici nu știu ce spun" (ibidem, 1967, p. 74). Suntem foarte aproape de teoria negării a lui Bourdieu, și chiar găsim, sub pana lui Moulin, o parafrază a lui Marx: "Comercianții fac economia fără să știe economia pe care o fac" (ibidem, p. 149). În definitiv, Moulin aderă, disimulat, mai degrabă la "paradigma credinței" decât
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
multe ori subestimat de marxism. Activitatea școlară face posibilă interiorizarea schemelor de diviziune, a principiilor de clasificare. Ea contribuie, la rândul ei, la producerea structurilor sociale (ca dispozitivele de calificare a elevilor). Și lumea școlară se construiește, în parte, pe negarea economiei, refulând efectele economice (orientări/selecție și producere de filiere), elaborând un discurs egalitar (egalitatea șanselor) și o ideologie meritocratică (Bourdieu și Passeron, 1970). Universul școlar se consideră o lume autonomă devotată cultului savanților, artiștilor, producătorilor "geniali", operelor universale. Această
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]