3,943 matches
-
de ani m-am hotărât să plec la țară... nu mai rezistam.... chirie... scandaluri cu soțul...”. Inculpata descrie cum a decurs relația de căsătorie cu soțul (,,Eu eram mai violentă, îl provocam...”), cum s-a implicat în creșterea celor două nepoate (din nevoia ei de a fi utilă). Încă din această perioadă, inculpata începe să fie dominată de sentimentul că viața ei nu are un sens, că a irosit timpul, fapt ce o determină să-și reconsidere atitudinea, să se implice
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
a fi utilă). Încă din această perioadă, inculpata începe să fie dominată de sentimentul că viața ei nu are un sens, că a irosit timpul, fapt ce o determină să-și reconsidere atitudinea, să se implice în viața celor două nepoate și să plece la țară. În general, inculpata este o persoană rigidă, egocentrică, afirmativă, sigură pe ea, manifestând un spirit de independență, o tendință la duritate, agresivitate, autoritarism, nerecunoscând autoritatea altuia. Aceste trăsături ale inculpatei apar în modul în care
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
o tută... o proastă... era un puturos... bineînțeles că și în această perioadă el se ținea de furturi, mai o vacă...”). Fetele fratelui mai mare erau la casa lor, se măritaseră. După Revoluție, din spusele inculpatei, au început certurile cu nepoatele și fratele mai mare - pentru pământ. La un moment dat, inculpata se îmbolnăvește de ficat (viață dezordonată, alcool...), este transportată la spital și internată. Aici primește vizita fratelui mai mare. Acesta o roagă să-l primească acasă întrucât nu mai
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de instrucție; - mediul relațional; - modelul - fratele pe care a încercat să-l copieze, ducând o viață libertină și nonconformistă; - structura sa psihotică; - structura nevrotică; - stimulul, contextul, care a favorizat trecerea la act; Nu întreține relații cu nimeni de acasă: „Nici măcar nepoatele nu mă vizitează..., le-am făcut atâta bine..., au divorțat..., au avut niște bărbați bețivi...”. Cele mai tensionate momente din viața sa au fost în timpul săvârșirii omorului și în primii doi ani de detenție. Nu a adoptat nici o strategie de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
, Ariadna (31.III.1906, Peristasis, Grecia - 11.III.1993, București), comparatist. Nepoată a bizantinologului Demostene Russo (mama sa, Caliopi, era sora acestuia) și soră a lui Nestor Camariano, C.-C. își face studiile universitare la București, unde a absolvit Facultatea de Litere în 1936, funcționând apoi ca lector de limba neogreacă pe lângă
CAMARIANO-CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286048_a_287377]
-
chibzuit preia, îndată după moartea tatălui (1742), succesiunea unei averi considerabile (o va administra ireproșabil, îndepărtând treptat pericolul creanțelor ce o grevau) și, ca și frații săi, Pârvu și Radu, începe a urca în ierarhia boierească. Căsătoria cu Elena Văcărescu (nepoată a domniței Safta Brâncoveanu) îi va consolida poziția și influența: e, rând pe rând, mare medelnicer (1746), vel stolnic, mare vistier, vel logofăt și mare ban (1770), parcurs urmat nu fără incidente (câțiva dintre fanarioți îi sunt fățiș ostili). Sub
CANTACUZINO-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286069_a_287398]
-
CARIANOPOL, Virginia (5.III.1943, București), poetă și traducătoare. Este fiica Elisabetei (n. Stojec) și a lui Constantin Carianopol, ofițer de carieră, și nepoată a lui Virgil Carianopol. A absolvit Facultatea de Filologie la Universitatea din București (1965). Între 1965 și 1973, funcționează ca profesoară de limba și literatura română și franceză la Liceul Pedagogic din Buftea; între 1973 și 1984 e consilier la
CARIANOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286107_a_287436]
-
1960; Povestind copiilor, București, 1960; Faraonii, pref. Georgeta Horodincă, București, 1961; Opere, I-XVIII, introd. Mircea Zaciu, București, 1962-2002; Povestiri, îngr. și pref. Ion Brad, București, 1962; Ciocârlia, București, 1967; Două iubiri, îngr. G. Pienescu, pref. Cornel Regman, București, 1968; Nepoata lui Moș Mitruț, București, 1968; Strigoiul, București, 1969; ed. îngr. G. Pienescu și Mihai Dascal, București, 1985; ed. îngr. G. Pienescu, București, 1997; Meditație în septembrie, îngr. Aurel Sasu, pref. Mircea Zaciu, Cluj, 1971; Fefeleaga, îngr. și postfață Mircea Vaida
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
poate deveni un haos care să vă lovească și pe voi. (muzică specifică pe care, din fundal își face apariția Selena, îmbracată elegant cu o semilună pe cap) Selena: Bine te-am găsit, Soare! Soarele: Selena, cea mai adorată dintre nepoate. Tinerețea a sosit prima. Ia loc. (Selena ia loc. Muzică specială. Intră Mercur) Mercur: Slăvită să fie Împărăția Soarelui și Stăpânul ei! Soarele: Ia te uită, a sosit și mezinul familiei. Dar nu prea arăți bine, cavalere... Mercur: M-au
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
-se la gunoaie, speriat, băiatul fugi. Până a prinde lumea de veste, casa era cuprinsă de un fum înecăcios, albastru, care se ridica în suluri cu burta galbenă. Trosniră apoi dogorâtor și pălălăile. înăuntru nu era decât o fată oarbă, nepoata holteiului, care, simțind miros de fum și auzind trosnetele flăcărilor, bâjbâi să iasă și începu a striga și a hăuli prelung. Din câmp oamenii sau adunat îndată și, făcând lanț până la gârlă, au azvârlit cofe și ciubere cu apă peste
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
ș-acole-i pământu’ bun a’ dracului, hâtu-i norocu’ ! Vaca Mărioarei i-a ei ori a feti-sa ? N-au împărțit-o ? Baba le știa pe toate, dar, cu vorbe încâlcite, dorea să povestească și altele : câte sarmale a făcut la nunta nepoate-sii preoteasa, cum s-a dus o femeie cu șarpe în pântece la mănăstire să-i cetească popa... Lui Hortolomei nu-i vine a crede asemenea bozgoane ce-l lasă, oricum, indiferent. Are și el un năcaz cu feciorul care
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
din Grecia și slujea - În calitate de diacon - la Biserica Ortodoxă a Adormirii Maicii Domnului. ― Te rog, Miltie, Îi spuse Desdemona. Gândește-te la părintele Mike. N-or să-i dea niciodată postul cel mare la biserică. Tu crezi că dacă propria nepoată a lui nu primește botezul asta arată bine? Gândește-te la sora ta, Miltie. Săraca Zoë! Nu au mulți bani. În cele din urmă, arătând că se muiase tatăl meu o Întrebă pe mama: ― Cât mai costă un botez acuma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
mașina, Lefty Începu În schimb să mă ducă pe mine la plimbare. (Așa ajunsesem la bordura aceea, bordura pe care nu avea să se trezească la timp ca s-o evite.) Ne plimbam pe Middlesex: gentlemanul tăcut, bătrân, străin, și nepoata lui slăbănoagă, o fetiță care vorbea cât două la un loc și trăncănea atât de fluent, Încât tatăl ei, fost clarinetist, glumea că fata știe tehnici de respirație circulară. Începusem să mă obișnuiesc cu Grosse Pointe, cu mamele elegante cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Două surori, dintr-un sat de pe coasta atlantică, Într-o prăvălie de lângă biserică. Maigret cunoștea satul, unde oamenii Își câștigau existența exploatând pământul și marea. Patru-cinci fermieri mari dețineau rezervații pentru creșterea scoicilor. Revedea femeile, tinere și bătrâne, dar și nepoatele, plecând În zori, uneori Înainte să se lumineze de ziuă, după ora refluxului. În picioare cu cizme de cauciuc, purtau flanele tricotate și haine vechi bărbătești. Adunau de pe plajă stridiile ale căror bancuri erau descoperite, În timp ce bărbații se ocupau de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
dat greș ori s-au dovedit inutile, a trebuit să lovească în carne vie și să recurgă la acuzații de adulter, urmate de exilări. Nu că ar supraestima în vreun fel inocența celor acuzați. Nici măcar a propriei sale fiice ori nepoate. După cum niciodată nu a subestimat pericolul pe care-l reprezintă pentru stabi litatea regimului relațiile extra conjugale. Se fâțâie în loc, stânjenit. Și el a călcat strâmb de câteva ori în tinerețe... și nu numai. Copleșit, își lasă capul în jos
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
De fata lui Plautius Silvanus, rostește, palid la față, liber tul imperial. Trăsnetul să fi căzut alături, nu l-ar fi uluit mai tare pe îm părat. Își proptește brațele de masă și se ridică pe jumătate din scaun: — De nepoata Urgalaniei? Brusc se destinde și se lăsă să cadă la loc. Un zâmbet șiret îi înflorește pe față. — Are gusturi alese, fecioru-tău, n-am ce zice. Nu mi-ar dis plăcea nici mie dacă aș avea cu vreo patruzeci-cincizeci de
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
câmpii. Încruntat, ridică privirea către Ianuarius: — Așa deci, Narcissus al tău are înclinații literare. Râde în barbă. — Nu mi-aș fi imaginat. Se încruntă intrigat. — Da’ cum a ajuns el în casa lui Claudius? Ianuarius își împreunează mâinile pe piept. — Nepoata ta, Antonia, văduva lui Drusus, mi-a cerut să-i trimit pe cineva care să verifice socotelile contabililor lui Claudius Nero. — Aha... — Narcissus se duce doar în timpul liber, stăpâne, se repede libertul să îndepărteze o mustrare nerostită încă. Augustus își
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
afară în fața împăratului? Ridică obosită din umeri. Asta e. Are biata de ea nu numai un tonus scăzut al mușchilor feței, dar și limba îi e prea mare, iar gura mai mică decât în mod normal. Măcar Asinia Galla e nepoata lui Asinius Pollio și a lui Marcus Agrippa! Asta de azi este fiica unuia, Domitius Fonteius, fost sclav de-al lui Ahenobarbus, care i-a dat și numele. Învârte afa ceri și a auzit că ar fi putred de bogat
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
complexe până și față de fratele său mai mic. Of! Cornelius! Prostuțul de el. S-a afișat în public, ca și Scaurus, cu o femeie măritată. Răsuflă cu putere pe nări. Și nu cu o femeie oarecare. Cu Iulia, sora ei, nepoata lui Augustus. De asta s-o fi dus în bejenie, sau s-a certat cu Gallus pe tema moștenirii? Lucrurile au fost atât de precipitate, că nu le-a putut descâlci. Dar simte în adâncul sufletului că e ceva legat
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Nici unul din ei nu știe ce să spună ca nu cumva să pară șocat sau deplasat. — Scrisul nu vi se pare o ocupație demnă de o femeie din lumea bună? întreabă batjocoritor Agrippina. Se simte răzbunată și surâde mulțumită. — E nepoata împăratului și a lui Marcus Antonius..., mur mură derutată Calpurnia Cezarina. — Despre ce scrie Livilla? intervine iute Piso. Încearcă să repare gafa mamei sale, dat tot nu îndrăznește să-și ridice privirea din pământ. Adaugă totuși după un moment: — Aveam
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
importanță are de unde îi vine pofta de mâncare, dacă mănâncă întotdeauna acasă? Femeia se eliberează din strânsoare cu un aer ofensat. — Ție ți-e ușor să glumești, bodogăne nemulțumită. Și lui Germanicus i-o fi ușor să se gândească la nepoata lui Herodes, reflectează Vipsania. Dar la ce-i folosește? Tot atât de bine l-ar putea apuca dorul după mormintele etrusce. Bine măcar că fratele Mariamnei, Iulius Agrippa, nu a venit. L-a invitat, fiind prieten cu Drusus, dar a avut bunul-simț să
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
atentă de acum încolo. Este totuși un om dominat de sentimentul propriei inferiorități, capabil de orice. Văzând-o impasibilă, Antonia se liniștește și ea. Nu are nici un cuvânt de îmbărbătare pentru Aemilia Lepida, în schimb încearcă s-o aline pe nepoata ei Domitia. Nu reușește însă decât s o înfurie și mai mult. Femeia se smulge din mâinile ei și zbiară plină de venin către Agrippina: Poți să ne pârăști cât vrei! De ce ne acuzi de fapt? Își descoperă dinții într-
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ajunge la domnie nu pentru că e căsătorit cu tine, ci fiindcă e nepotul lui Marcus Antonius. Vezi să nu, zâmbește Vipsania. Oftează apoi. Nici descendenții lui Augustus nu-i vor urma prea curând. Antonia încearcă în zadar să-și calmeze nepoata, care se bate cu pumnul în piept: — Ca și mine! Se potolește brusc și zâmbește hain. Pare că se bucură dina inte de ce va spune. — Și primul act pe care Germanicus îl va semna ca Imperator va fi divorțul de
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Numai că, în loc de căldura dragostei, a dat de gheața trufiei și a orgoliului. Și de mânie nu întotdeauna stăpânită. Nu, banii n-au contat. Noblețea nașterii, asta l-a orbit. Cum putea să refuze propunerea de a se căsători cu nepoata divinului Augustus? A crezut - ba nu, de ce să nu fie onest - și-a dorit, a sperat din tot sufletul să se împărtășească și el din rangul ei înalt. Și cu ce s-a ales? Cu o femeie superbă și fastuoasă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
de oșteni trebuie să-i risipească pe cei mai turbulenți cu lovituri de vergi și sulițe întinse. Este evident că afecțiunea oamenilor pentru Agrippina nu se datorează decât în mică măsură popularității lui de bun general. Simpatia lor merge către nepoata lui Augustus, nu către nepotul Liviei. Ea e os din osul lui domnesc. La fel și micuții Neron și Drusus. Peste tot, cu orice prilej, Agrippina îi împinge în față și-i arată norodului. Lasă bărbia să-i cadă în
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]