2,742 matches
-
pierderile totale datorate acestor afecțiuni sunt alcătuite din următoarele elemente: 1. Pierderi datorate unor cheltuieli neproductive (cu furajarea, întreținerea și îngrijirea animalelor bolnave), 225 Pc n = (C f + C i + C î ) x Z i unde: P c n cheltuieli neproductive, C f cheltuieli cu furajarea animalelor bolnave, C i cheltuieli cu întreținerea animalelor bolnave, C î cheltuieli cu îngrijirea animalelor bolnave, Z i zile de infecunditate Investigațiile au relevat faptul că vacile cu diferite afecțiuni puerperale prezintă pierderi de cicluri
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
că aceste pierderi au fost între 2,9 cicluri sexuale/ vacă, în cazul vacilor cu infecții genitale și 3,3 cicluri sexuale în cazul vacilor cu ovariopatii. Aceste pierderi de cicluri sexuale la vacile bolnave au însemnat cheltuieli suplimentare, considerate neproductive cu întreținerea, furajarea și îngrijirea femelelor bolnave, care în studiul efectuat au însemnat 5 Euro / zi / vacă sau 18,5 Lei, iar pe total zile de infecunditate 244 277 Euro (2,9 cicluri pierdute X 21 zile, durata medie a
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
el dă exemplul povestirilor lui Horatio Alger pe tema succesului, care accentuau "iluzia împărtășită de toți membrii societății asupra faptului că efortul conduce la reușită" (Snyder 1989:148). Snyder (1989: 150-152) subliniază că "procesele de negociere cu realitatea" pot deveni neproductive, însă într-o lucrare prezentată la o conferință recentă el susține că în actualul context global, "s-ar putea să fie nevoie de un oarecare grad de autoamăgire pe plan mondial" (Snyder 1991:10). Totuși, deși Snyder consideră că aceste
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
din Insulele Falkland, însă chiar în lipsa acestora, viziunile contradictorii prezentate de cele două tabere adverse ar fi provocat scepticism asupra adevăratei stări a lucrurilor. Poate că odată cu războiul din Golf s-a ajuns la punctul în care minciuna a devenit neproductivă. Unii consideră că acest stadiu fusese deja atins, pe timpul mandatului prezidențial al lui Reagan în Statele Unite. În 1986, Bernard Kalb, secretar de stat adjunct pentru afaceri publice, și-a dat demisia "din cauza îngrijorării pe care i-o provoca impactul programului
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
ne ajută prea mult să descoperim în ce măsură ne este folositoare minciuna. Ar trebui să evităm extremele adevărului absolut și excesului de nesinceritate; ar trebui, de asemenea, să ne ferim să abuzăm de minciuni, deoarece la un moment dat ele devin neproductive. Însă este greu să ajungem la alte concluzii precise din datele pe care le avem la dispoziție. Dacă încercarea de a determina punctul optim între adevărul absolut și excesul de minciuni nu a avut decît un succes limitat pînă acum
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
o oarecare discreție în comunicarea adevărului. În alte contexte sociale în care încrederea absolută nu este un obiectiv, minciuna și înșelătoria pot fi tolerate și chiar necesare. În aceste contexte minciuna ar trebui folosită cu moderație, încît să nu devină neproductivă. A trăi într-o lume lipsită complet de minciuni ar fi ca și cum viața s-ar desfășura în algoritmi, fără a cunoaște complexitatea ambiguității și a incertitudinii. În această privință, Robert Murphy a făcut o observație interesantă, comentînd studiul lui Thomas
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
că pînă și prietenii noștri cei mai buni sînt nesinceri, ar trebui să înțelegem mai bine răspîndirea minciunii, iar încrederea necondiționată ar trebui să se diminueze. Astfel, succesul minciunilor rău-voitoare ar întîmpina mai multe dificultăți. Nivelul la care minciuna devine neproductivă ar trebui să devină mai scăzut, nu mai ridicat. Astfel, am asista la un proces dialectic în care minciunile excesive, rău-voitoare, ar conduce la propria negare. Poate cel mai important ar fi dacă s-ar schimba definiția minciunii, deoarece atunci
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
este cu siguranță un avantaj care contribuie la propria prosperitate. Însă capacitatea de a înșela trebuie folosită moderat și rațional. Acest lucru este valabil în special pentru acele domenii ale vieții sociale unde utilizarea înșelătoriei este considerată justificată. Pericolele minciunii neproductive sînt mai mari pentru politicieni, polițiști, birocrați și persoanele cu profesii care le cer uneori să mintă. Nu putem presupune că o distribuire optimă a cinstei și nesincerității se va realiza, chiar în timp, printr-o tendință automată spre echilibru
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
marea ușurință și eficiență cu care mint membrii elitei sociale. Departamentele de dezinformare și rețelele de televiziune au îmbunătățit, cel puțin la început, perspectivele minciunii, însă în același timp au accentuat și probabilitatea ca minciuna, devenită excesivă, să aibă efecte neproductive. Politica și ceea ce am numit în capitolul 3 "domenii ambigue" sînt cele mai expuse efectelor minciunii neproductive. Numărul mincinoșilor crește, iar cel al păcăliților naivi scade. Însă ar fi o nebunie să ne bazăm pe excesul de minciună pentru a
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
au îmbunătățit, cel puțin la început, perspectivele minciunii, însă în același timp au accentuat și probabilitatea ca minciuna, devenită excesivă, să aibă efecte neproductive. Politica și ceea ce am numit în capitolul 3 "domenii ambigue" sînt cele mai expuse efectelor minciunii neproductive. Numărul mincinoșilor crește, iar cel al păcăliților naivi scade. Însă ar fi o nebunie să ne bazăm pe excesul de minciună pentru a menține un anumit nivel de scepticism în rîndul publicului larg. Avem nevoie de o pluralitate de surse
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
care se perpetua dintrun an În altul, din noapte În zi și, Într-un fel mai profund și mai expresiv pentru cititori, putea semnifica și timpul trăit al oamenilor din aceste vremuri (Întrerupt doar arbitrar de o festivitate vană și neproductivă), m-a Îndemnat să mizez pe ceață și nu pe stele. Am Încercat mai multe variante și m-am fixat În cele din urmă pe sintagma ceața trece / pragul altui an. Prindeam astfel ideea timpului indiferent care curge amorf și
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
care contextele structurale, procesele sistemice și practicile strategice produc și reproduc diferite tipuri de identități statale. Deși elegantă teoretic, această formă a constructivismului suferă de o deficiență majoră: limitează procesele care formează societățile internaționale la un domeniu îngustat în mod neproductiv. Se pleacă totuși de la ideea că identitățile sociale ale statelor sunt constituite de structurile normative și ideaționale ale societății internaționale, și aceste structuri sunt concepute ca produs al practicilor statului. Din această perspectivă, este imposibil de explicat modul în care
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
un rol important îl are repetiția. Trebuie spus că nu oricând și în orice condiții repetarea duce la efecte pozitive. Se pune problema dozării optime a numărului de repetiții pentru a se evita atât subînvățarea, dar și repetiția în exces, neproductivă. Permanent urmăresc îmbogățirea și reînnoirea continuă a cunoștințelor, insist ca elevii să și însușească tehnicile de informare și studiu, cultivarea unui stil de muncă independent. Apare sugestivă în acest sens remarca analfabetul de mâine nu va fi cel care nu
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
cu un instrumentar diferit față de cel folosit până acum, cu scopul explicit de a-i conferi o percepție proaspătă și, prin asta, de a-i imprima valențe noi, e supusă riscului unui derapaj spre artificial, prin frecventarea unei piste false, neproductive. Oricum, e vorba de o latură prea puțin cercetată, iar depășirea abordărilor strict estetiste ar putea constitui o provocare pentru orice tânăr exeget. Găsim îndreptățită remarca unui subtil și consecvent comentator al operei argheziene: Nici un cercetător literar n-a studiat
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
științei în zona „exterioară“ și „externalizabilă“ a omului și a lumii, de dragul obiectivității, este eronată și exclude neobiectiv posibilitatea ca „exteriorul“ să fie, de exemplu, (co)manifestarea „interiorului“ exilat pe tărâmul științelor umaniste, în esență „neobiective“, „ne științifice“ - și deci „neproductive“ - și, în genere, „inefi ciente“. Re ducerea interesului „științific“ și a obiectivității la „exterioritate“ este în sine neobiectivă și nu poate con duce decât la rezultate „părtinitoare“, adică, pe linia deschisă de demersul nostru, relevante doar pentru „partea“ decu pată
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
taxe sunt incluse alături de impozitele indirecte 8. Prin urmare, din punct de vedere al definirii și interpretării impozitelor și taxelor au existat și există opinii diferențiate, deși toate au ca element comun relația obiectivă dintre existența statului, cu unitățile sale neproductive care furnizează utilități publice În mod gratuit sau la prețuri inferioare costurilor lor, și efectuarea prelevărilor În scopul finanțării acestora, distingându-se două moduri de abordare a problematicii aferente. În concepția clasică, impozitul a fost definit ca o plată suportată
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
a problematicii aferente. În concepția clasică, impozitul a fost definit ca o plată suportată de cetățeni pentru serviciile aduse lor de către stat, iar În interpretarea semnificațiilor sale se avea În vedere doar ipostaza sa de resursă financiară destinată finanțării cheltuielilor neproductive ale statului, respectiv acoperirii costurilor de funcționare a instituțiilor sale. Conform acestei concepții, impozitul nu trebuie să perturbe mecanismele economice firești (naturale) ci să fie adecvat viziunii despre statul redus la funcțiile sale strict administrative. El are legitimitate În măsura În care este
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
administrative. El are legitimitate În măsura În care este prelevat pentru funcționarea statului, care este menit să asigure garantarea drepturilor individuale, respectiv siguranța personală și a bunurilor. Fondatori ai concepției clasice liberale, A. Smith și D. Ricardo considerau că impozitul reprezintă o prelevare neproductivă din produsul creat În economie pentru susținerea statului, respectiv pentru asigurarea funcționării instituțiilor sale neproductive. În acest context se Înscrie și concepția lui Gaston Jèze care definea impozitul ca fiind o prestație bănească rechiziționată de către stat de la particulari, În mod
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
garantarea drepturilor individuale, respectiv siguranța personală și a bunurilor. Fondatori ai concepției clasice liberale, A. Smith și D. Ricardo considerau că impozitul reprezintă o prelevare neproductivă din produsul creat În economie pentru susținerea statului, respectiv pentru asigurarea funcționării instituțiilor sale neproductive. În acest context se Înscrie și concepția lui Gaston Jèze care definea impozitul ca fiind o prestație bănească rechiziționată de către stat de la particulari, În mod silit, cu titlu definitiv și fără contraprestație, În vederea acoperirii cheltuielilor publice. 8 Văcărel I. (coord
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
importantă din societate, având ca pilon principal regele, acestuia alăturându-i-se proprietarii funciari, funcționarii de stat și biserica, În calitate de titulară a dijmei. Alături de aceasta, se distinge clasa productivă, formată din arendași și muncitori, precum și așa-numita clasă sterilă, considerată neproductivă, deși era alcătuită din persoanele ocupate În comerț, industrie și transporturi. Apariția producției de tip capitalist și a noilor clase sociale este Însoțită de schimbări ale modului de distribuire a averii și veniturilor În societate, dar și de criticile claselor
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
apărarea națională, cheltuieli cu administrația publică și cheltuieli cu datoria publică. Ele erau urmate de cheltuielile pentru dezvoltarea rețelelor de comunicații și de cheltuielile legate de educație care răspundeau unor cerințe ale dezvoltării industriale. Cheltuielile publice erau considerate consumuri finale, neproductive și trebuiau să rămână cantonate În sarcina puterilor publice, care ofereau servicii ce nu puteau fi furnizate de Întreprinderi private. Orice cheltuială care depășea ceea ce era strict necesar pentru menținerea ordinii sociale și a armatei avea tendința de a fi
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
linii de finanțare activă a Întreprinzătorilor; creditarea Întreprinderilor private din surse bugetare; organizarea achizițiilor de stat de bunuri și servicii; direcționarea investițiilor de stat În acele ramuri care vor apărea ca catalizator al mecanismului multiplicator; orientarea cheltuielilor bugetare cu scopuri neproductive (care la prima veder par a fi inutile, căci nu sunt Însoțite de creșterea ofertei bunurilor), dar asigură efectul multiplicator Politica monetar-creditară presupune micșorarea ratei dobînzilor; micșorare ce va conduce la diminuarea eficienței marginale și astfel face mai atractive viitoarele
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
În plus peste sumele alocate la Întocmirea bugetului, sume previzionate a fi Încasate În principal din impozite și taxe. Acest indicator reflectă relația directă dintre sectorul public și economia reală care furnizează statului majoritatea surselor financiare necesare susținerii unor sectoare "neproductive" de interes național, cum ar fi: armata, sănătatea, Învățământul, asistența socială, aparatul administrativ 9. Gradul de acoperire a cheltuielilor publice prin venituri bugetare. Indicatorul arată capacitatea administrației locale, a instituțiilor și organismelor statului de a-și procura prin forte proprii
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
o lună, an). În calculul său se au În vedere cheltuielile de consum ale populației aferente consumurilor din perioada de bază, exprimate În prețurile perioadei de bază, respectiv ale perioadei curente. Indicele prezintă importanță mai ales pentru investițiile cu scop neproductiv, care au În vedere desfacerea de produse pe piață. 15. Indicele prețurilor de producție (I.P.P.). Pentru investitorul angajat În activitate productivă nu prezintă importanță numai evoluția prețurilor ci și evoluția prețurilor la producția industrială, ce au importanță În costul de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
Marele bucătar Ferran Adrià a ironizat creativ celebra tortilla spaniolă adăugând, printre ingrediente, chipsuri procesate industrial în locul cartofilor. Avem, în sugestia precedentă, aceeași ireverență față de model, una care nu încearcă să fie distructivă față de rețeta-mamă, ci doar jucăușă în raport cu glaciațiunea neproductivă a fidelității orbești. Al doilea exemplu poate părea mult mai excentric decât este gustul preparatului în sine: chipsuri de sfeclă murată. Pierre Gagnaire obișnuia, la începutul anilor ’90, să prăjească felii ultrafine de sfeclă. De ce n-am încerca noi, românii
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]