KorAP: Find »[drukola/base=nitrat & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...62 63 64 ...133 >

3,316 matches

Corola-website/Law/167942_a_169271

aplicarea acestuia în perioade neadecvate. Partea C - se realizează anual având în vedere că dozele de aplicare a bălegarului și structura culturilor variază. Partea A ESTE SUFICIENT TEREN DISPONIBIL PENTRU ÎMPRĂȘTIEREA BĂLEGARULUI? 3. Legislația pentru Zone Vulnerabile la Poluarea cu Nitrați fixează o limită pentru încărcările cu îngrășământ organic (azot), 250 Kg/ha de N total pe fânețe și 210 Kg/ha de N total pe terenurile arabile, acestea reprezentând valori medii pentru întregul teren agricol încadrat ca zonă vulnerabilă la

ORDIN nr. 197 din 7 aprilie 2005 pentru aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/167942_a_169271]
limită pentru încărcările cu îngrășământ organic (azot), 250 Kg/ha de N total pe fânețe și 210 Kg/ha de N total pe terenurile arabile, acestea reprezentând valori medii pentru întregul teren agricol încadrat ca zonă vulnerabilă la poluarea cu nitrați. Este necesar a se avea în vedere că limita de încărcare pentru terenurile arabile scade la 170 Kg/ha după primii patru ani de aplicare a Planului de Acțiune. Aceste limite sunt stabilite pentru N din bălegarul provenit de la animalele

ORDIN nr. 197 din 7 aprilie 2005 pentru aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/167942_a_169271]
N accesibil în exces față de cerința plantei de cultură. 5. Etapele următoare vor permite a se stabili dacă terenul folosit pentru împrăștierea bălegarului în cadrul unei ferme este în acord cu cerințele Programului de Acțiune în Zonele Vulnerabile la Poluarea cu Nitrați. Un teren închiriat pe durată scurtă (de obicei 2 ani sau mai puțin) se consideră parte din ferma celui care concesionează; în cazul unui teren închiriat pe durată îndelungată, acesta este considerat ca fermă care utilizează terenul. Etapa 1 Calculul

ORDIN nr. 197 din 7 aprilie 2005 pentru aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/167942_a_169271]
considerat ca fermă care utilizează terenul. Etapa 1 Calculul limitei admisibile de azot total provenit din bălegar la nivel de fermă 6. Acest calcul se realizează în funcție de suprafața de teren a fermei care este considerată zonă vulnerabilă la poluarea cu nitrați. Pentru aceasta se completează Tabelul 1a (fâneață) și Tabelul 1b (teren arabil), în care este prezentat terenul cultivat din cadrul fermei. Coloana 1 Numele câmpului sau numărul Coloana 2 Planta de cultură ce urmează a fi cultivată (pentru a stabili dinainte

ORDIN nr. 197 din 7 aprilie 2005 pentru aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/167942_a_169271]
legate de stabilirea modului de împrăștiere a bălegarului. Se notează perioada în care este permisă aplicarea bălegarului pentru fiecare câmp în parte. 7. Pe solurile nisipoase sau cu un profil scurt, Programul de Acțiune pentru Zone Vulnerabile la Poluarea cu Nitrați impune, în funcție de tipul de cultura, condițiile hidrometeorologice și vulnerabilitatea naturală a zonei, o perioadă închisă maximă (în perioada 1 august - 1 februarie) și o perioadă minimă (1 august - 1 noiembrie), în care nici un fel de îngrășământ organic cum ar fi

ORDIN nr. 197 din 7 aprilie 2005 pentru aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/167942_a_169271]
2010/2014). Tabel 1a la Calculul suprafeței disponibile pentru împrăștierea bălegarului pe terenurile cu fanețe Partea B ESTE SUFICIENTĂ CAPACITATE DE STOCARE PENTRU BĂLEGAR? 17. Partea B se aplică doar fermierilor care se află în zone vulnerabile la poluarea cu nitrați și produc bălegar în stare lichidă, care necesită o capacitate de stocare suplimentară pentru a se încadra în regulile cu privire la momentul aplicării acestor materiale organice reziduale pe terenuri. 18. Pe solurile nisipoase (soluri care au un strat de suprafață nisip

ORDIN nr. 197 din 7 aprilie 2005 pentru aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/167942_a_169271]
terenurile care nu sunt fânețe sau nu sunt cultivate cu culturi de toamnă. 19. Această secțiune, va permite estimarea perioadei optime de stocare a bălegarului, care trebuie să fie în acord cu cerințele legate de zonele vulnerabile la poluarea cu nitrați, evitându-se în acest fel poluarea mediului ambiant. Este absolut obligatoriu să se ia în considerare apa uzată provenită din precipitațiile căzute în cadrul fermei, din spălarea țarcurilor și separeurilor, atunci când aceasta este drenată în bazinele de stocare a bălegarului. 20

ORDIN nr. 197 din 7 aprilie 2005 pentru aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/167942_a_169271]
căzute în cadrul fermei sau din spălarea pereților bazinelor de stocare, a filtrelor, a separatorilor de bălegar are un conținut semnificativ de azot și prin urmare este considerat îngrășământ organic care se supune regulilor aplicate în zone vulnerabile la poluarea cu nitrați. Apa uzată din precipitații sau de spălare a țarcurilor și separeurilor care este colectată separat de bălegar nu se supune regulilor stabilite în zonele vulnerabile la poluarea cu nitrați și poate fi aplicată în orice moment pe orice fel de

ORDIN nr. 197 din 7 aprilie 2005 pentru aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/167942_a_169271]
care se supune regulilor aplicate în zone vulnerabile la poluarea cu nitrați. Apa uzată din precipitații sau de spălare a țarcurilor și separeurilor care este colectată separat de bălegar nu se supune regulilor stabilite în zonele vulnerabile la poluarea cu nitrați și poate fi aplicată în orice moment pe orice fel de sol, dar ținând cont de Codul de Bune Practici Agricole. Etapa 4 Calculul perioadei de stocare 21. Este posibil să se cunoască deja perioada de stocare a bălegarului animalier

ORDIN nr. 197 din 7 aprilie 2005 pentru aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/167942_a_169271]
a N din bălegarul animalier sau altă sursă de N organic. Nu trebuie aplicate doze de N din bălegar care să depășească nevoile plantelor de cultură. Deoarece aplicarea dozelor de bălegar respectând regulile stabilite pentru Zone Vulnerabile la Poluarea cu Nitrați este posibil să se efectueze într-o perioadă mai târzie din an decât în mod obișnuit, trebuie să se țină seama mai riguros de N pus la dispoziție de bălegar. Pentru a stabili cât de mult se reduce necesarul de

ORDIN nr. 197 din 7 aprilie 2005 pentru aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/167942_a_169271]
înmulțește valoarea din coloana 7 cu valoarea din coloana 8 și se obține doza de aplicare a N total, care se trece în coloana 9. Se verifică dacă această valoare nu depășește limita acceptată în Zonele Vulnerabile la Poluarea cu Nitrați (250 kg/ha N total). Coloana 10 - Se observă în tabelele 5, 6 sau 7 care este procentul de N din bălegar accesibil plantelor de cultură. Se are în vedere tipul de sol (Tabelul 4, coloana 2), tipul de bălegar

ORDIN nr. 197 din 7 aprilie 2005 pentru aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/167942_a_169271]
Corola-website/Law/168174_a_169503

Articolul 1 Se aprobă Lista localităților pe județe unde există surse de nitrați din activități agricole, prevăzută în anexa nr. 1. Articolul 2 Se aprobă Lista localităților din bazinele/spațiile hidrografice unde există surse de nitrați din activități agricole, prevăzută în anexa nr. 2. Articolul 3 În termen de 2 ani de la intrarea

ORDIN nr. 241 din 26 martie 2005 pentru aprobarea Listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole şi a Listei localităţilor din bazinele/spaţiile hidrografice unde există surse de nitraţi din activităţi agricole (zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile). In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/168174_a_169503]
Articolul 1 Se aprobă Lista localităților pe județe unde există surse de nitrați din activități agricole, prevăzută în anexa nr. 1. Articolul 2 Se aprobă Lista localităților din bazinele/spațiile hidrografice unde există surse de nitrați din activități agricole, prevăzută în anexa nr. 2. Articolul 3 În termen de 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentului ordin, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2006, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului

ORDIN nr. 241 din 26 martie 2005 pentru aprobarea Listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole şi a Listei localităţilor din bazinele/spaţiile hidrografice unde există surse de nitraţi din activităţi agricole (zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile). In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/168174_a_169503]
în vigoare a prezentului ordin, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2008, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului - ICPA București, împreună cu Administrația Națională "Apele Române", va stabili zonele vulnerabile și potențial vulnerabile la poluarea cu nitrați din surse agricole, la nivel de cadastru agricol, și va întocmi hărțile cu aceste zone. Articolul 5 Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 6 Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României

ORDIN nr. 241 din 26 martie 2005 pentru aprobarea Listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole şi a Listei localităţilor din bazinele/spaţiile hidrografice unde există surse de nitraţi din activităţi agricole (zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile). In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/168174_a_169503]
ordin. Articolul 6 Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul mediului și gospodăririi apelor, Sulfina Barbu Ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, Gheorghe Flutur Anexa 1 Lista localităților pe județe unde există surse de nitrați din activități agricole Anexa 2 Lista localităților din bazinele/spațiile hidrografice unde există surse de nitrați din activități agricole Spațiul hidrografic Someș - Tisa,

ORDIN nr. 241 din 26 martie 2005 pentru aprobarea Listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole şi a Listei localităţilor din bazinele/spaţiile hidrografice unde există surse de nitraţi din activităţi agricole (zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile). In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/168174_a_169503]
mediului și gospodăririi apelor, Sulfina Barbu Ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, Gheorghe Flutur Anexa 1 Lista localităților pe județe unde există surse de nitrați din activități agricole Anexa 2 Lista localităților din bazinele/spațiile hidrografice unde există surse de nitrați din activități agricole Spațiul hidrografic Someș - Tisa,

ORDIN nr. 241 din 26 martie 2005 pentru aprobarea Listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole şi a Listei localităţilor din bazinele/spaţiile hidrografice unde există surse de nitraţi din activităţi agricole (zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile). In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/168174_a_169503]
Corola-website/Law/168181_a_169510

Articolul 1 Se aprobă Lista localităților pe județe unde există surse de nitrați din activități agricole, prevăzută în anexa nr. 1. Articolul 2 Se aprobă Lista localităților din bazinele/spațiile hidrografice unde există surse de nitrați din activități agricole, prevăzută în anexa nr. 2. Articolul 3 În termen de 2 ani de la intrarea

ORDIN nr. 196 din 7 aprilie 2005 pentru aprobarea Listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole şi a Listei localităţilor din bazinele/spaţiile hidrografice unde există surse de nitraţi din activităţi agricole (zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile). In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/168181_a_169510]
Articolul 1 Se aprobă Lista localităților pe județe unde există surse de nitrați din activități agricole, prevăzută în anexa nr. 1. Articolul 2 Se aprobă Lista localităților din bazinele/spațiile hidrografice unde există surse de nitrați din activități agricole, prevăzută în anexa nr. 2. Articolul 3 În termen de 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentului ordin, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2006, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului

ORDIN nr. 196 din 7 aprilie 2005 pentru aprobarea Listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole şi a Listei localităţilor din bazinele/spaţiile hidrografice unde există surse de nitraţi din activităţi agricole (zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile). In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/168181_a_169510]
în vigoare a prezentului ordin, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2008, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului - ICPA București, împreună cu Administrația Națională "Apele Române", va stabili zonele vulnerabile și potențial vulnerabile la poluarea cu nitrați din surse agricole, la nivel de cadastru agricol, și va întocmi hărțile cu aceste zone. Articolul 5 Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 6 Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României

ORDIN nr. 196 din 7 aprilie 2005 pentru aprobarea Listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole şi a Listei localităţilor din bazinele/spaţiile hidrografice unde există surse de nitraţi din activităţi agricole (zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile). In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/168181_a_169510]
ordin. Articolul 6 Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul mediului și gospodăririi apelor, Sulfina Barbu Ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, Gheorghe Flutur Anexa 1 Lista localităților pe județe unde există surse de nitrați din activități agricole Anexa 2 Lista localităților din bazinele/spațiile hidrografice unde există surse de nitrați din activități agricole Spațiul hidrografic Someș - Tisa,

ORDIN nr. 196 din 7 aprilie 2005 pentru aprobarea Listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole şi a Listei localităţilor din bazinele/spaţiile hidrografice unde există surse de nitraţi din activităţi agricole (zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile). In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/168181_a_169510]
mediului și gospodăririi apelor, Sulfina Barbu Ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, Gheorghe Flutur Anexa 1 Lista localităților pe județe unde există surse de nitrați din activități agricole Anexa 2 Lista localităților din bazinele/spațiile hidrografice unde există surse de nitrați din activități agricole Spațiul hidrografic Someș - Tisa,

ORDIN nr. 196 din 7 aprilie 2005 pentru aprobarea Listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole şi a Listei localităţilor din bazinele/spaţiile hidrografice unde există surse de nitraţi din activităţi agricole (zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile). In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/168181_a_169510]
Corola-website/Law/168286_a_169615

efectuării arăturii, cultura practicată, data însămânțării, natura fertilizantului, cantitatea de azot adusă de tipul de fertilizant, data fertilizării, obiectivul randamentului culturii, randamentul obținut (cantitatea și calitatea necesare) și modalitățile de gestionare a subculturilor (resturile vegetale și cultura intermediară "inhibitoare" de nitrați). Pentru creșterea animalelor se recomandă descrierea șeptelului care a fost înregistrat în documente, în scopul estimării cantității totale de azot conținute de dejecțiile produse de animale. Mai mult decât atât, de fiecare dată când dejecții provenite din zootehnie, produse de

PROGRAMUL - CADRU DE ACŢIUNE TEHNIC din 11 aprilie 2005 pentru elaborarea programelor de acţiune în zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/168286_a_169615]
de evidențe ale distribuirilor de îngrășăminte vor fi prezentate în anexa nr. 3 la programul de acțiune. 2.2. Obligația de a respecta cantitatea maximă de azot conținută în dejecțiile împrăștiate (aplicate) anual Legislația pentru zone vulnerabile la poluarea cu nitrați fixează o limită pentru încărcările cu îngrășământ organic (azot), astfel: 250 kg/ha de N total pe fânețe și 210 kg/ha de N total pe terenurile arabile, acestea reprezentând valori medii pentru întregul teren agricol încadrat ca zonă vulnerabilă

PROGRAMUL - CADRU DE ACŢIUNE TEHNIC din 11 aprilie 2005 pentru elaborarea programelor de acţiune în zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/168286_a_169615]
pentru încărcările cu îngrășământ organic (azot), astfel: 250 kg/ha de N total pe fânețe și 210 kg/ha de N total pe terenurile arabile, acestea reprezentând valori medii pentru întregul teren agricol încadrat ca zonă vulnerabilă la poluarea cu nitrați. Este necesar a se avea în vedere că limita de încărcare pentru terenurile arabile scade la 170 kg/ha după primii 4 ani de aplicare a planului de acțiune. Aceste limite sunt stabilite pentru azot din dejecțiile provenite de la animalele

PROGRAMUL - CADRU DE ACŢIUNE TEHNIC din 11 aprilie 2005 pentru elaborarea programelor de acţiune în zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/168286_a_169615]
randament previzibil, aportul de azot în sol) și modalitățile de fracționare a aplicărilor pe sol ale fertilizanților. Aceste elemente de calcul și modalități se stabilesc, plecându-se de la resursele agricole locale disponibile, ținându-se cont de nivelul de pierdere al nitraților și de restricțiile impuse de protecția apei. Cantitățile de azot aduse de dejecții animaliere sau de alți fertilizanți organici (nămol, composturi, resturi vegetale etc.) trebuie cunoscute de către agricultor. În cazul fertilizanților organici proveniți din afara exploatației agricole, exploatatorul agricol trebuie să

PROGRAMUL - CADRU DE ACŢIUNE TEHNIC din 11 aprilie 2005 pentru elaborarea programelor de acţiune în zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/168286_a_169615]