5,936 matches
-
privește, psihologii consideră că există: • supărarea nocivă situațională: este vorba de acea supărare pe care o trăim atunci când ne-o provocăm într-o anumită situație, dar nu avem tendința de a repeta fenomenul într-un număr mare de împrejurări; • supărarea nocivă temperamentală: este vorba de acea supărare ce presupune resimțirea frecventă și în numeroase situații a acestei emoții. Este de remarcat faptul că "în timp ce forma situațională poate constitui o problemă prin caracterul ei dăunător, deși nu apare prea frecvent, tipul temperamental
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
frecvențe, care se răsfrânge negativ asupra sănătății, precum și asupra relațiilor interpersonale" (p. 37). Adeptă a modelului lui A. Ellis (respectiv, a Terapiei Comportamentului Emotiv-Rațional, T.C.E.R, 2006), W. Dryden (2000) consideră că o persoană cu un înalt nivel al supărării nocive temperamentale "este puternic atașată unui set de convingeri inadecvate caracterizate prin pretenții rigide, catastrofizare, toleranță redusă la frustrare, învinovățirea altora și autoînvinuire" (p. 38). Aceasta are tendința de a considera că celălalt/ceilalți a/au acționat față de ea în mod
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
învinovățirea altora și autoînvinuire" (p. 38). Aceasta are tendința de a considera că celălalt/ceilalți a/au acționat față de ea în mod intenționat, răuvoitor și într-o manieră care putea fi evitată. Consecințele imediate și pe termen lung ale supărării nocive sunt: • pe termen scurt, manifestarea acestei emoții produce o senzație de eliberare (mai ales atunci când ea s-a acumulat mult timp); oferă impresia de putere, de forță. În acest context, autoarea notează: "sentimentul de forță determinat de exteriorizarea supărării nocive
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
nocive sunt: • pe termen scurt, manifestarea acestei emoții produce o senzație de eliberare (mai ales atunci când ea s-a acumulat mult timp); oferă impresia de putere, de forță. În acest context, autoarea notează: "sentimentul de forță determinat de exteriorizarea supărării nocive este adesea încurajat de faptul că exprimarea acestei emoții, mai ales într-o manieră puternică și cu voce tare, conduce la obținerea lucrului dorit" (2000, p. 43). Altfel spus, verbalizarea supărării nocive este favorabilă pe termen scurt. Totuși, pe termen
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
notează: "sentimentul de forță determinat de exteriorizarea supărării nocive este adesea încurajat de faptul că exprimarea acestei emoții, mai ales într-o manieră puternică și cu voce tare, conduce la obținerea lucrului dorit" (2000, p. 43). Altfel spus, verbalizarea supărării nocive este favorabilă pe termen scurt. Totuși, pe termen lung, expresia verbală a supărării nocive ne poate afecta relațiile interpersonale și îi poate determina pe ceilalți să se simtă amenințați și intimidați; • privită dintr-un alt unghi, starea de supărare nocivă
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
că exprimarea acestei emoții, mai ales într-o manieră puternică și cu voce tare, conduce la obținerea lucrului dorit" (2000, p. 43). Altfel spus, verbalizarea supărării nocive este favorabilă pe termen scurt. Totuși, pe termen lung, expresia verbală a supărării nocive ne poate afecta relațiile interpersonale și îi poate determina pe ceilalți să se simtă amenințați și intimidați; • privită dintr-un alt unghi, starea de supărare nocivă are consecințe atât în plan mental, cât și în cel comportamental. În plan mental
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
nocive este favorabilă pe termen scurt. Totuși, pe termen lung, expresia verbală a supărării nocive ne poate afecta relațiile interpersonale și îi poate determina pe ceilalți să se simtă amenințați și intimidați; • privită dintr-un alt unghi, starea de supărare nocivă are consecințe atât în plan mental, cât și în cel comportamental. În plan mental, cele mai importante tendințe surprinse de psihologul britanic în modul de a gândi al supăratului nociv sunt: a. supraestimarea gradului de intenționalitate și de malițiozitate a
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și intimidați; • privită dintr-un alt unghi, starea de supărare nocivă are consecințe atât în plan mental, cât și în cel comportamental. În plan mental, cele mai importante tendințe surprinse de psihologul britanic în modul de a gândi al supăratului nociv sunt: a. supraestimarea gradului de intenționalitate și de malițiozitate a acțiunii persoanei care constituie ținta supărării nocive; b. a ne considera pe noi absolut corecți, iar cealaltă persoană absolut incorectă; c. incapacitatea de a sesiza punctul de vedere al celuilalt
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
cât și în cel comportamental. În plan mental, cele mai importante tendințe surprinse de psihologul britanic în modul de a gândi al supăratului nociv sunt: a. supraestimarea gradului de intenționalitate și de malițiozitate a acțiunii persoanei care constituie ținta supărării nocive; b. a ne considera pe noi absolut corecți, iar cealaltă persoană absolut incorectă; c. incapacitatea de a sesiza punctul de vedere al celuilalt; d. plănuirea răzbunării. În plan comportamental, cele mai importante tendințe de acțiune sunt: a. atacul fizic asupra
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
sau un animal; f. urmărirea dreptății într-un mod compulsiv și plin de ură. Putem vorbi oricât ar părea de paradoxal, la prima vedere și despre o supărare benefică întemeiată pe un alt tip de convingeri decât cel specific supărări nocive, respectiv: anti-catastrofice, de toleranță crescută la frustrare, de acceptare a altora și de autoacceptare. De asemenea, în cazul supărării benefice (ca și în al celei nocive) întâlnim: a. supărare benefică incomodă, care nu ne afectează atitudinea față de noi înșine (modul
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
o supărare benefică întemeiată pe un alt tip de convingeri decât cel specific supărări nocive, respectiv: anti-catastrofice, de toleranță crescută la frustrare, de acceptare a altora și de autoacceptare. De asemenea, în cazul supărării benefice (ca și în al celei nocive) întâlnim: a. supărare benefică incomodă, care nu ne afectează atitudinea față de noi înșine (modul în care ne vedem propria persoană); b. supărare benefică bazată pe autoacceptare. Și în dreptul acestui tip de supărare constatăm diferența dintre supărarea benefică situațională și supărarea
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ținta supărării noastre. Nu mai avem tendința nici pe termen scurt, nici pe termen lung de a deteriora relațiile interpersonale. Este vorba despre faptul că "pe termen scurt nu vom încerca un sentiment intens de forță ca în cazul supărării nocive, în schimb vom avea o senzație de autocontrol, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung", precizează W. Dryden (2000, p. 77). În cazul supărării benefice, vorbim despre următoarele consecințe: În plan mental, tindem să ne încadrăm în anumite
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
acțiune majore asociate supărării benefice sunt: a. ne comunicăm sentimentele, stările, trăirile fără a învinovăți; b. solicităm modificarea comportamentului celuilalt (într-o manieră asertivă); c. ne căutăm dreptatea într-un mod respectuos, non-compulsiv. În condițiile în care supărarea noastră este nocivă, celelalte persoane vor arăta sau vor comunica "resimțirea unor emoții de frică, de durere sau de supărare" (Dryden, 2000, p. 89); vor dori să evite contactul cu noi sau vor dori să rupă relația pe care o aveau cu noi
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
se pretinde o ființă rațională, doritoare de mai bine, de mai autentic, de mai frumos principiul perfecțiunii și al afirmării de sine, ca expresie a manifestării propriului potențial. Există însă un prag dincolo de care pretențiile idealului se dovedesc mai degrabă nocive, destructive, decât fecunde, împlinitoare, constructive. Pare că acest prag a fost trecut de societatea hipermodernă și hiperconcurențială. Obsesia excelenței și a performanței ne erodează încrederea în noi înșine și ne distruge stima de sine; ne provoacă stări de acut dezechilibru
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
La adult se disting trei tipuri de mitomanie * Mitomania vanitoasă: formă caracterizată prin arogarea de merite deosebite, de fapte neobișnuite la care a participat. Acest gen apare la debilii mintali, la isterici și imaturi. * Mitomania malignă: este mai virulentă și nocivă din cauza consecințelor pe care le implică. Pentru atingerea scopului sunt utilizate toate mijloacele: calomnie, bârfă, denunțuri, acuzații lipsite de temei (hărțuire sexuală, viol). Multe din aceste acuzații sunt făcute din dorința de răzbunare sau gelozie. * Mitomania perversă: este o mixtură
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
un procent de 7 până la 17% dintre cazuri și pot fi: anomalii ale tubului neural și malformații însoțitoare celorlalte anomalii genetice. A.3. Factori infecțioși, care se referă la infecții ale mamei, care acționează în diferite perioade ale sarcinii, mai nocivi fiind în primele 3-4 luni ale sarcinii: gripa, rubeola, virusul citomegalic, toxoplasmoza, sifilis, SIDA. A.4. Malgestoze, apar în proporție de 5-13% dintre cazuri și se datorează: placentei previa (organ care se formează pe peretele intern al uterului și blochează
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
mai puțin industrializate și mai puțin moderne, în comparație cu cele moderne și puternic industrializate. Încă o dată, se pare că ritmul alert de viață al oamenilor în societățile moderne, industrializate, cu lipsa unui suport social stabil și a unor valori comune, sunt nocive sănătății mintale. În contrast, stilul de viață orientat spre comunitate și familie din societățile mai puțin moderne se pare că e benefic sănătății mintale, în ciuda muncii fizice grele pe care o întreprind mulți oameni care trăiesc în aceste societăți și
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
mai serios. În rândul snobilor intelectuali este un mare curaj să spui că n-ai citit o carte sau nu ți-a plăcut un autor pe care ceilalți îl apreciază. Nae Ionescu era un snob de tip social mai puțin nociv, mai puțin radical (să fii rudă cu, să te cheme nu știu cum). Când s-a încurcat cu Măruca, înainte ca aceasta să devină soția lui Enescu, a făcut-o din snobism, pentru că era prințesă. Există și așa-numitul snobism accidental, care
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
prost în acest fel poate să fie complet străin de fenomenul prostiei ca încremenire în proiect. Dimpotrivă, un om cu un IQ ridicat, cu o inteligență testabil strălucită, poate să fie din plin victima prostiei ca încremenire în proiect. Prostia nocivă, prostia care poate ajunge să catastrofeze mulțimi de oameni, popoare întregi și omenirea toată nu este banala prostie pe care o poți întîlni la colț de stradă, ci prostia ca încremenire în proiect. Prostia aceasta se poate lua, se poate
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
adânc, în numele căreia ne-am pierdut istoria, ne-am năruit viața și am risipit tot ce am avut mai bun în această parte a lumii, prostia ale cărei victime - proști și prostiți - sîntem cu toții, prostia cea mai ofensivă și cea mai nocivă - nimeni nu o recunoaște și nimeni nu se plânge și nu suferă din cauza ei. Ea trece nevăzută, rămâne neobservată, deși, după ce-am experimentat-o câteva zeci de ani, sîntem cu toții temeinic așezați în ea. Să facem totuși această deosebire
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pot face asemenea lucruri sânt integrați printr-un pașaport fals în specia numită "om", cred sus și tare că ei nu sânt "oameni", că trăiesc printr-un enorm camuflaj la adăpostul acestui cuvânt și că ei sânt cu atât mai nocivi cu cât acest camuflaj este obiectiv posibil și cu cât oamenii nu au curajul să-l denunțe ca atare, să treacă dincolo de el și ― dincolo de mască ― să accepte și să proclame existența "anti-omului". 14 septembrie Ideea că specia umană trebuie
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
fărâmă, pentru că gura îți ia foc. Trebuie stins urgent cu vin. Mirosul lor, deși magazinul este închis, străbate prin geamul vitrinei. Ghidîndu-se de altfel după el, în urmă cu un an, poliția a confiscat o parte din "butoni", socotindu-i nocivi pentru dieta freiburghezilor. Patronul magazinului a dat poliția în judecată și și-a recâștigat brânză și prestigiul. Ziua noastră se încheie în circiuma de alături, unde se poate lua un pahar din cele mai bune vinuri albe de Mosela, Baden
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
analiză critică demagogia noilor pedagogii și îndeamnă la revenirea la o autoritate care ar fi cerută chiar de elevi. "Demagogia a deschis porțile Școlii și a permis intrarea drogurilor. Ba chiar a îndrăznit să spună că drogurile sunt mai puțin nocive decât țigările. Tinerii care au reușit să se lase își strigă astăzi dezgustul fiindcă n-au fost preveniți; ceilalți, cei care n-au reușit, continuă să se autodistrugă în doze mici. Demagogia a declarat că Elevul trebuia înainte de toate să
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
alegere educativă. Și e alegerea proastă. Refuz însă s-o culpabilizez. Trebuie în primul rând s-o facem să evolueze și să propunem alternative. Acestea există. Înainte de a le expune, revenim asupra unui punct care mi se pare esențial: caracterul nociv al pedepsirii excesive nu stă doar în consecințele psihologice individuale, ci și într-una dintre consecințele ei sociale, inegalitatea în fața pedepsei, care contribuie la "crearea unui nucleu dur", adică a unor grupuri de elevi revoltați, aflați pe calea spre o
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
a sfârșit. DOMNUL KOVACIC: Ce anume s-a sfirșit? DESIRÉE: Guș, mama, totul e atât de ciudat! DOAMNA GROLLFEUER (râde): Dar, nobililor domni, coborâți rogu-vă, asemenea particulelor grele, în liniște. Observ, bine încotoșmănată în mulțumire, că influența mea cea nocivă mai poate fi activă. Și eu, care a trebuit decenii la rând să-mi suport propriul ego, și inima-mi bătea ca să-mi atragă atenția la înțelegerea faptului că influența mea trebuie să fie o mișcare nocivă, care poate fi
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]