1,996 matches
-
20 pentru a ilustra influența rezultatelor cercetărilor asupra dezvoltării psihologiei contemporane: • perceperea persoanei și judecarea personalității acesteia pe baza parametrilor nonverbali; • aspecte nonverbale în prezentarea de sine; • studiul înșelătoriei și detectării minciunii; • influența socială și manipularea cu ajutorul comunicării nonverbale; • aspecte nonverbale implicate în interacțiunile interpersonale; • elemente nonverbale în atracția interpersonală; • rolul nonverbalului în comunicarea expectanțelor (de către judecători, doctori și profesori); • studii și cercetări ale influenței media și profesorului prin intermediul comportamentului nonverbal. Grație cercetărilor realizate până în prezent și lucrărilor de specialitate publicate
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cercetărilor asupra dezvoltării psihologiei contemporane: • perceperea persoanei și judecarea personalității acesteia pe baza parametrilor nonverbali; • aspecte nonverbale în prezentarea de sine; • studiul înșelătoriei și detectării minciunii; • influența socială și manipularea cu ajutorul comunicării nonverbale; • aspecte nonverbale implicate în interacțiunile interpersonale; • elemente nonverbale în atracția interpersonală; • rolul nonverbalului în comunicarea expectanțelor (de către judecători, doctori și profesori); • studii și cercetări ale influenței media și profesorului prin intermediul comportamentului nonverbal. Grație cercetărilor realizate până în prezent și lucrărilor de specialitate publicate în domeniul comunicării nonverbale, se constată
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
detectării minciunii; • influența socială și manipularea cu ajutorul comunicării nonverbale; • aspecte nonverbale implicate în interacțiunile interpersonale; • elemente nonverbale în atracția interpersonală; • rolul nonverbalului în comunicarea expectanțelor (de către judecători, doctori și profesori); • studii și cercetări ale influenței media și profesorului prin intermediul comportamentului nonverbal. Grație cercetărilor realizate până în prezent și lucrărilor de specialitate publicate în domeniul comunicării nonverbale, se constată o dezvoltare a empatiei și atenției acordate interlocutorului prin intermediul privirii, gesticii și posturilor corpului. Pe de altă parte, în lumea contemporană a inovațiilor tehnologice
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
interpersonale; • elemente nonverbale în atracția interpersonală; • rolul nonverbalului în comunicarea expectanțelor (de către judecători, doctori și profesori); • studii și cercetări ale influenței media și profesorului prin intermediul comportamentului nonverbal. Grație cercetărilor realizate până în prezent și lucrărilor de specialitate publicate în domeniul comunicării nonverbale, se constată o dezvoltare a empatiei și atenției acordate interlocutorului prin intermediul privirii, gesticii și posturilor corpului. Pe de altă parte, în lumea contemporană a inovațiilor tehnologice, oamenii sunt reținuți din ce în ce mai mult în fața calculatoarelor (hipnotizați de internet, jocuri online, e-mail-uri, site
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Dar oare, emoțiile și sentimentele trăite în spațiul virtual sunt identice cu cele trăite din îmbrățișări reale? În lumea contemporană a inovațiilor tehnologice, contopirea ființei umane cu tehnologia, care preia controlul nu numai asupra limbajului verbal, ci și asupra celui nonverbal, duce la o schematizare și automatizare a gesturilor. Un exemplu elocvent în comunicarea virtuală îl reprezintă folosirea ,,iconițelor" pe yahoo.messenger, care ilustrează expresii faciale și gestuale de tip emblemă pentru a exprima stări emoționale diferite. Suntem de părere că
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
noastre și ale celorlalți se mișcă și, în același timp, transmit semnificații. Dacă analizăm comparativ numărul real de mișcări corporale ale persoanelor în timpul unei conversații și numărul real de mesaje verbale, descoperim intervenția mult mai frecventă și dinamică a comportamentului nonverbal față de cel verbal, precum și întâietatea acestuia. Gesturile îndeplinesc în procesul de comunicare funcția de a dubla cuvintele, dar și de a le înlocui. De exemplu, gesturile de ilustrare dublează de cele mai multe ori limbajul verbal, facilitând înțelegerea corectă a mesajului. Alte
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sau așezarea acesteia în poală, încrucișarea picioarelor atunci când se așază pe scaun, autoatingerea pentru a se proteja etc.). În literatura de specialitate, multe studii și cercetări relevă faptul că femeile au o mai mare abilitate în codarea și decodarea mesajelor nonverbale decât bărbații, deși vorbesc aceeași limbă, iar comunicarea nonverbală este compusă din aceleași elemente. Această calitate se datorează fie unor diferențe hormonale și biologice înnăscute, fie unor influențe culturale și educative. Femeile sunt mult mai atente la stimulii nonverbali, îi
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
așază pe scaun, autoatingerea pentru a se proteja etc.). În literatura de specialitate, multe studii și cercetări relevă faptul că femeile au o mai mare abilitate în codarea și decodarea mesajelor nonverbale decât bărbații, deși vorbesc aceeași limbă, iar comunicarea nonverbală este compusă din aceleași elemente. Această calitate se datorează fie unor diferențe hormonale și biologice înnăscute, fie unor influențe culturale și educative. Femeile sunt mult mai atente la stimulii nonverbali, îi detectează mai bine decât bărbații și sunt mult mai
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mesajelor nonverbale decât bărbații, deși vorbesc aceeași limbă, iar comunicarea nonverbală este compusă din aceleași elemente. Această calitate se datorează fie unor diferențe hormonale și biologice înnăscute, fie unor influențe culturale și educative. Femeile sunt mult mai atente la stimulii nonverbali, îi detectează mai bine decât bărbații și sunt mult mai expresive emoțional decât aceștia în ceea ce privește mimica, gestica și zâmbetul. În popor se știe că femeile au spiritul de observație mai dezvoltat decât bărbații, așa cum se remarcă și vigilența masculină comparativ
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de observație mai dezvoltat decât bărbații, așa cum se remarcă și vigilența masculină comparativ cu cea feminină. De cealaltă parte, Elisha Babad (2009) subliniază un mare avantaj al persoanelor de gen masculin comparativ cu cele de gen feminin în ceea ce privește abilitatea comunicării nonverbale: controlul emoțiilor, care-i ajută foarte mult în interacțiunile sociale 40. Referitor la competența superioară a femeilor de a comunica nonverbal comparativ cu bărbații, amintim diferențele existente din punct de vedere genetic, diferențe legate de un important canal de comunicare
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
2009) subliniază un mare avantaj al persoanelor de gen masculin comparativ cu cele de gen feminin în ceea ce privește abilitatea comunicării nonverbale: controlul emoțiilor, care-i ajută foarte mult în interacțiunile sociale 40. Referitor la competența superioară a femeilor de a comunica nonverbal comparativ cu bărbații, amintim diferențele existente din punct de vedere genetic, diferențe legate de un important canal de comunicare internă format dintr-un mănunchi de fibre nervoase între cele două emisfere cerebrale, numit corpus colossum. ,,Studiile anatomiei creierului arată că
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
aplecare și reverențe. Semnalul cheie aici este micșorarea corpului față de individul dominant"44. O serie de gesturi și posturi sumisive întâlnite la oameni (aplecarea trunchiului și lăsarea capului, privirea în jos, tragerea picioarelor înapoi) relevă interiorizarea unor modele de comunicare nonverbală cu scopul integrării sociale, menținerii relațiilor prin recunoașterea statutului celorlalți, evitării pedepselor, obținerii unor avantaje etc. Analogia dintre mișcările corporale folosite de om și de animale se observă mai ales în exprimarea ostilității, agresivității, dominării, teritorialității, dar și în cazul
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
imaginea cu gura deschisă" pentru a incita la joacă alți membri ai grupului)48. De multe ori constatăm la locul de muncă asemănarea dintre ,,toaletarea" primatelor superioare dominante de către subordonați cu ,,perierea" șefului de către angajați pe mai multe fronturi (verbală, nonverbală, materială etc.) în vederea păstrării job-ului, obținerii unor beneficii (recunoaștere, apreciere, promovare, micșorarea numărului de sarcini), îmbunătățirii imaginii de sine prin apropierea și comunicarea cu acesta etc. Edward O. Wilson demonstrează complexitatea, subtilitatea și similitudinea legăturii dintre îngrijirea parentală și
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
individului în acord cu normele grupului profesional din care face parte și adaptarea lor la prescripțiile de rol; f) gesturile codificate sunt cele bazate pe sisteme formale, cum este, de exemplu, limbajul surdo-muților (American Sing Language-Ameslan). Totuși, în definirea comunicării nonverbale anumiți autori nu includ limbajul surdo-muților, considerându-l un derivat al limbajului vorbit, și nu o modalitate de comunicare complemetară acestuia 51. Principiul prezentării sinelui sau managementul impresiei, adică tendința oamenilor de a controla modul în care ceilalți îi percep
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
actorii-observatori se pot informa despre ceilalți pe baza surselor oficiale, care cuprind informații obținute pe cale verbală și pe baza surselor neoficiale, care se transmit prin ,,vehicule purtătoare de semne", transmise mai mult sau mai puțin în mod voluntar. Studiind comportamentele nonverbale din perspectivă dramaturgică, Erving Goffman subliniază pe de o parte neputința actorilor sociali de a ascunde sau de a controla în totalitate comportamentul expresiv involuntar, iar pe de altă parte nevoia de a controla gesturile, mimica, postura corpului în vederea adaptării
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
reguli sunt Danemarca, Suedia, Singapore, Irlanda, Marea Britanie, India, Filipine, S.U.A., Canada și Noua Zeelandă"55. În multitudinea de interacțiuni sociale, relațiile dintre persoanele cu statute sociale diferite sunt extrem de sugestive pentru a exemplifica modul în care se desfășoară comunicarea verbală și nonverbală. De exemplu, rolul mesajelor gestuale este de a indica și întări poziția în ierarhia organizației, astfel încât noul angajat, care observă comportamentul nonverbal al membrilor grupului căruia a intrat, va putea comunica eficient cu ceilalți și nu va stârni conflicte, dacă
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cu statute sociale diferite sunt extrem de sugestive pentru a exemplifica modul în care se desfășoară comunicarea verbală și nonverbală. De exemplu, rolul mesajelor gestuale este de a indica și întări poziția în ierarhia organizației, astfel încât noul angajat, care observă comportamentul nonverbal al membrilor grupului căruia a intrat, va putea comunica eficient cu ceilalți și nu va stârni conflicte, dacă va respecta raporturile de putere existente. Cu cât o persoană se află mai sus în ierarhia socială, cu atât vocabularul său de
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
puțin educată sau necalificată, cu atât vocabularul său este mai sărac și, pentru a compensa, folosește mai multe gesturi pentru a transmite intențiile și gândurile sale. Comunicarea statutului ocupat și a puterii se poate transmite celorlați prin intermediul mai multor indicatori nonverbali: • înfățișare și îmbrăcăminte: persoana aflată într-un post de conducere trădează poziția socială ocupată prin ținuta dreaptă, calitatea hainelor și accesoriilor pe care le poartă; • postură: stând în picioare, persoana care deține controlul indică acest avantaj prin poziția impunătoare, dominatoare
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
orienta respirația în direcția acestora sau de a-i evita, de a se așeza cât mai aproape sau cât mai departe de interlocutor, de a percepe sau organiza spațiul. Această știință studiază distanțele și relațiile spațiale ca modalitate de comunicare nonverbală, jocul teritoriilor, configurația orașelor, diferențele culturale în perceperea spațiului, efectele simbolice ale distanțelor fizice și organizării spațiale. Creatorul ei, antropologul Edward T. Hall (1966), distinge în The Hidden Dimension: Man's Use of Space in Public and Private următoarele distanțe
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Lumii. De cele mai multe ori, timpul pe care-l dedică o persoană unei activități sau unei relații arată cât de importantă este aceasta pentru el. Nu este un lucru nou faptul că petrecerea timpului cu cineva este cel mai important mesaj nonverbal pe care o persoană îl transmite în legătură cu natura relației. De asemenea, modul în care cineva își gestionează timpul poate avea o pronunțată valoare comunicațională despre personalitatea, educația și cultura sa. În funcție de normele, conduitele, percepțiile și valorile unei comunității, ,,gesturile au
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Inițierea în cultură (cunoștințe, comportamente, credințe, valori, tradiții, opere, reprezentări, norme, expresii etc.) se face prin observare și imitare, prin informare și formare, prin învățare și interiorizare, prin experimentare și redescoperire pe cont propriu, prin racordare la registrul verbal și nonverbal al unei societăți sau grup social. Rolul gesturilor în lecturarea și înglobarea moștenirii culturale este potențat de Peter Andersen (2004/2007) prin definirea termenului de cultură, care transmite ideea de legătură, comunicare și înțelegere între oameni: ,,Cultura este un fenomen
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
excesivă și ridicolă), cât și din punct de vedere calitativ (gesturile italienilor sunt recunoscute ca fiind expresive și dinamice). Plecând de la relația cuvânt-gest, Peter Andersen evidențiază culturile verbale sau slab contextuale, în care comunicarea este explicită sau verbală și culturile nonverbale sau foarte contextuale, în care oamenii comunică implicit, fără a avea nevoie de prea multe cuvinte. Printre culturile care întrebuințează cel mai puțin cuvântul rostit sunt cele din Asia, între care China, Japonia și Corea, iar printre cele care utilizează
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cel mai puțin cuvântul rostit sunt cele din Asia, între care China, Japonia și Corea, iar printre cele care utilizează mai mult comunicarea verbală se numără Elveția, Germania, America de Nord și Scandinavia. Există culturi care au atât caracteristici verbale, cât și nonverbale, precum cultura franceză, cea italiană și cea engleză, care sunt mai puțin verbale decât culturile nord-europene, dar nu atât de implicite precum cele mai multe culturi asiatice. Limbajul gestual are o importanță mai mare în culturile nonverbale decât în cele verbale 65
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
atât caracteristici verbale, cât și nonverbale, precum cultura franceză, cea italiană și cea engleză, care sunt mai puțin verbale decât culturile nord-europene, dar nu atât de implicite precum cele mai multe culturi asiatice. Limbajul gestual are o importanță mai mare în culturile nonverbale decât în cele verbale 65. De fapt, în culturile nonverbale, oamenii învață să codifice și să decodifice gesturile mult mai bine și mai repede, deoarece sunt învățați de mici să comunice afectiv, să asculte și să observe limbajul corpului, să
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
italiană și cea engleză, care sunt mai puțin verbale decât culturile nord-europene, dar nu atât de implicite precum cele mai multe culturi asiatice. Limbajul gestual are o importanță mai mare în culturile nonverbale decât în cele verbale 65. De fapt, în culturile nonverbale, oamenii învață să codifice și să decodifice gesturile mult mai bine și mai repede, deoarece sunt învățați de mici să comunice afectiv, să asculte și să observe limbajul corpului, să empatizeze și să-i respecte pe ceilalți. Prin urmare, potrivit
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]