2,642 matches
-
aici spațiul amplu, cel mai adecvat, de expresie. Înfățișările feerice ori sumbre ale metropolei moderne (în ocurență, Parisul) interferează insolit cu „oaze” naturale, descoperite cu încântare în miezul agitației urbane sau reactualizate de depozitul mereu viu al memoriei locurilor natale. Notația „reportericească” coabitează cu jocurile libere ale fanteziei ce justifică din plin atributul lovinescian de „miliardar de imagini” acordat autorului. Evenimentul cotidian „brut” e canalizat adesea spre tiparele solemne ale imnului, descripția e deviată către confesiune, într-un necontenit du-te-vino conferind
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
și reveria eliberatoare a unor evaziuni dincolo de „mucegaiul birourilor”. Ca spectator-reporter al tumultului vieții pariziene, Voronca prelungește în Ulise viziunea din poemele „integraliste” într-o sintaxă, totuși, mai destinsă. „Veacul asigurărilor și al reclamei luminoase” e surprins în acumulări de notații brute sau metaforice ale decorurilor și gesticii cotidiene: „pe bulevarde sirenele autobuzelor ș...ț acompaniază concertul prin fără fir”, „scrâșnesc din dinți marile cotidiane”, „agenții companiilor de afișaj primenesc rufăria zidurilor”, „se ascut zgomotele ca pumnalele”, „precupeții ridică obloanele somnului
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
publice pe scaune de lemn ceai celor supuși și celor nesupuși ceai pe toate buzele ca o cruce de lemn... Și de data aceasta tensiunea afectivă, cu creșterile și descreșterile ei, face corp comun cu substanța textului: după ce crescuse din notațiile disparate ale „panicii” eului, imnul își destructurează spre final tiparele „tradiționale”, renunțând la ritmul ordonat și la muzica rimei, marcându-și căderea de tensiune și în semnul tipografic: ultima sintagmă, emblematică, „ORA CEAIULUI” e tipărită sub forma unei scări descendente
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
ale suprarealismului, pentru a se situa între mai multe orizonturi ale liricii, individualizându-se îndeosebi prin acel, numit de Perpessicius, „pointilism poetic”, - formulă ce trebuie corectată doar în sensul că nu e vorba de un adevărat „impresionism”, căci nu atât notația în sensul său propriu contează aici (eventual pentru sugestia unei atmosfere întreținute de o anumită ambianță obiectuală), cât spectacolul asociativ, surpriza relației insolite. Cu formula rimbaldiană aplicată cândva de Voronca însuși lui Tudor Arghezi, se poate spune că și el
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
nivelului transfigurator, prin excelență poetic, ce restaurează, grație privirii „iluminatului”, relația optimă între eu și lume, într-un sistem de „vase comunicante”. Iată, de pildă, poemul care deschide Act de prezență, intitulat Pe cine căutați?. Debutul e de „reportaj liric” - notație impresionistă a unui itinerar citadin (și e de remarcat că motivul peregrinării, al călătoriei, al evaziunii în reverie străbate obsedant întreaga carte): „Am mers cu dimineața pe trotuarele sonore și pașii mei sunau în minutele clare ca niște gonguri ale
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
care un braț al mării lunecos le adună și le face să dispară”. Poetul-personaj trăiește însă cu o particulară frenezie - ca și în versurile sale - orice promisiune a metamorfozării universului. Acesta, - surprins, în genere, în datele sale concrete, într-o notație de „reportaj” al faptului cotidian, apare modelat, într-un prim moment, în figuri - cum am văzut - ale închiderii, stagnării, obscurității: ziduri, odăi, curți, umbră, noapte etc., cu corespondențe în plan spiritual (solitudine, izolare, incomunicabilitate, încremenire în convenție, inerție). Poarta, ușa
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
cvasiermetismul provocat - ca în Moartea vie a Eleonorei de Stephan Roll - de acea suprasaturație tropică prin care se evită sistematic expresia directă, deplasându-se atenția cititorului aproape exclusiv pe mecanismul asociativ de performanță „manieristă”, însă tendința e, în mare, aceeași: notația aparentă servește mereu ca punct de plecare pentru un întreg lanț asociativ, într-o scriitură „artistă”, în care metafora și comparația dețin rolul principal. Toată această rețea multiplu ramificată converge spre ceea ce în Pădurile orchestre se numește „sărbătoarea poemului”. Căci
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
expresia lui Octav Șuluțiu - „imaginile sunt răsturnate în planuri întretăiate, precum sunt descompuse mișcările în tablourile artei noi”, și variațiunile pe câte o singură temă se conjugă în chip și mai evident îndeosebi în Ulise și Brățara nopților. Secvențe de „notație” caleidoscopică, de tipul: „e ora când englezii o aplaudă pe raquel meller / și refuză buchetul de violete / aruncă lumini jocurile de ape / scrâșnesc din dinți marile cotidiane / și iată: agenții companiilor / de afișaj / primenesc rufăria zidurilor” (Ulise, 1) - alternează cu
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
peste tot în scrisul lui Ilarie Voronca - „miliardarul de imagini”. Abia coagulat, sâmburele metaforic germinează în acea luxurianță „tropicală” a discursului, ce antrenează, parcă mereu nesatisfăcut în imperialismul său, noi și noi aluviuni verbale. Cum am mai observat, descripția și notația „impresionistă” manifestă mereu tendințe centrifuge: tentația „demonului analogiei” este prea mare pentru ca poetul să nu-i cedeze aproape în fiecare vers. Covârșitoare în volume ca Brățara nopților sau Incantații, ea era prezentă și în mai echilibratul Ulise, chiar în unele
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
lui D. Vatamaniuc. Oct. Bulbuc întocmește cronici rimate, mai ales despre vacanțele sau excursiile la Păltiniș. Proză dau Deliu Petroiu (nuvela Axente Berbecuț), Petre Hossu (Scrisoarea necunoscutului) și Virgil Petrișiu, care e autorul unei originale ucronii (Proces an 3000). Interesante notații la rubrica intitulată „Carnet” aduc Damian Silvestru (I. Negoițescu) și Ion Oană, ca și alții: Victor Iancu, Sibiu, cetate academică, Petre Hossu, Viața studențească în Elveția, Așa sunt ei, studenții scriitori. Se mai scrie despre Memorandum și despre Marea Unire
VIAŢA UNIVERSITARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290541_a_291870]
-
Suciu, „Vindecare în păcat”, ST, 1991, 9; Constantin Trandafir, Sterian Vicol-50, CNT, 1993, 18; Ulici, Lit. rom., I, 242-243; Daniel Ștefan Pocovnicu, „Corabia - labirintul celălalt”, ATN, 1997, 1; Tudor Mușat, Discurs îndrăgostit, CRC, 2000, 1; George Bădărău, Metamorfozele poeziei de notație, CL, 2000, 3; L. D. Clement, De-a scrierea-rescrierea, „Bucovina literară”, 2001, 5-6; Grigore Codrescu, „Sunt putred de tine”, ATN, 2001, 7; Vasile, Poezia, 298-299; Liviu Grăsoiu, Trăirea paroxistică, LCF, 2003, 2; Mihai Cimpoi, Ființa „daimonică” a poeziei, LCF, 2003
VICOL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290547_a_291876]
-
numeroase dezvoltări narative. În Valea cu iubiri (1985) autorul își fixează materia romanescă într-un peisaj montan, unde protagonistul se refugiază voit, după o experiență profesională care l-a marcat negativ. Este o abordare psihologică a unor stări conflictuale, utilizând notații de jurnal, inserții epistolare etc. Toate cele trei romane au un caracter autobiografic pronunțat, iar modelele reale se pot recunoaște ușor în mediul scriitoricesc-editorial craiovean. SCRIERI: Poveste de dragoste, Craiova, 1975; Cântec pentru Daria, Craiova, 1981; Valea cu iubiri, Craiova
VLAD-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290597_a_291926]
-
limba română Rubaiyatele lui Omar Khayyam. A folosit pseudonimele Alex. Valin și Sandu Val. V. compune la început (în Bacante) o poezie de factură minoră care, deși nu îi lipsesc combustia interioară, chiar vraja sugestiei, nu trece de marginile unei notații sentimentale dominate de senzual. Sunt aici sunete, inflexiuni lirice, fulgurații ale sensibilității întâlnite, în aceeași perioadă, la G. Bacovia sau la I.M. Rașcu. Dar alăturarea de imagini și metafore, unele mărturisind predilecția pentru mitologie, încercând să refacă o experiență simbolistă
VIŢIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290589_a_291918]
-
ecouri biblice. Este evidentă însă transcrierea în cheie proprie, încercarea, deseori izbutită, de a sublima lecțiile modelatoare „într-o simplitate a cântecului” (Romulus Bucur). Versurile dobândesc astfel o eleganță ceremonioasă atât în ipostaza melodioasă, cursivă, cât și în aceea a notației lapidare: „Te-apropii de Duh blând / Când toamna-i căzută-n ruină / abia vii și te văd cum dispari / în cuvântul prăbușit / de pe țărmul cărții/ Apoi te aud cum urci scara de lemn / cu gluga pe frunte-coroană / Stai de vorbă
VINTILA FINTIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290579_a_291908]
-
după repertoriul francez la modă. În Pacienta se introduce limbajul autentic, local, în vorbirea unor personaje provenite din mediul rural. Câteva compuneri au fost jucate la Lugoj (Pacienta, În cămin). Paginilor de proză ce consemnează impresii de călătorie le lipsește notația plastică, pitorească, rămânând simple însemnări, nedezvoltate literar, de reținut doar pentru terminologia marinărească folosită. Memorialistica (Cartea vieții mele, O nimica toată) nu are nici ea valoare artistică. SCRIERI: Poezii bănățenești, îngr. și pref. Valeriu Braniște, Lugoj, 1902; ed. Sibiu, 1928
VLAD-DELAMARINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290602_a_291931]
-
prin analiza modalităților specific literare de redare a acesteia. Evident, istoricii au alăturat acestor relatări numeroase alte mărturii, lipsite de intenționalitate sau de calități literare: consemnări de natură documentară și descriptivă, relatări cu profil de anchetă sau de raport oficial, notații adeseori prolixe În care se amestecă observația personală, relatările informatorilor locali, datele statistice sau documentația livrescă, având ca scop Întocmirea unui raport diplomatic, a unei lucrări științifice sau, pur și simplu, consemnarea unei experiențe trăite Într-o lume străină. Se
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ne-ar fi decât de la Însuși turcii. La nivelul mai informat al elitei sătești, imaginea acestei apropieri putea fi confirmată prin selectarea unor elemente suplimentare, așa cum o face protopopul Stoica de Hațeg XE "Stoica de Hațeg" , care consemnează atent, În notațiile sale, orice apropiere politico-militară dintre turci și francezi și rețin, vigilent, toate soliile franceze care trec prin Banat, În drum spre Istanbul. Dar posibilitatea conturării unei astfel de imagini, ca rezultat al propagandei oficiale antifranceze, precum și asumarea unor atitudini generate
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cărui memorial, redactat (pe baza unor sumare Însemnări de călătorie) la Începutul deceniului șapte, aparține așadar unei perioade ceva mai târzii și face deja dovada unei evoluții a imaginii Italiei. Pentru a urmări firul acestor transformări, am folosit, complementar, și notațiile mai târzii, din anii 1871-1876, ale lui Artemie Anderco de Homorod XE "de Homorod" , care aparțin Însă altei epoci și sensibilități. Categoria mărturiilor directe se Întregește cu substanțiala corespondență emisă și primită de Al. Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
atât marile diferențe existente la acea oră Între cele două regiuni, cât și faptul că această problematică preocupa În cel mai Înalt grad societatea românească a timpului. Imaginea Italiei ca o nesfârșită grădină, Înnobilată de sârguința agricultorilor, revine mereu În notațiile călătorilor. Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu" remarcă: „Dară câmpul, un șes neîntrerupt..., e o grădină necurmată”. Un exemplu grăitor pentru deplasarea atenției către problematica economică Îl oferă Timotei Cipariu XE "Cipariu" , Într-un mod aparent surprinzător pentru voiajul său În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pentru Literatură, București, 1969, p. 343. Apărută sub semnătura „Major Györfy”, În Foaie literară, I, 1838, nr. 4, p. 32. Normele de transcriere folosite aici sunt cele recomandate de Ioan Chindriș, În ediția Pauleti XE "Pauleti" . Notele de subsol și notația cifrică marginală Îmi aparțin. Vers obscur sau greșeală de tipar; nu am reușit să Îi Înțeleg sensul. Vezi Eric J. Hobsbawm, Terence Ranger (coord.), The Invention of Tradition, Cambridge University Press, Cambridge, 1983. O critică a excesului de relativism În ceea ce privește
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
binomială care are la bază faptul că evenimentele sunt independente. Potrivit normativului PE-013, metoda binomială este acceptabilă atunci când rapoartele, ceea ce în cazul rețelelor electrice este întotdeauna adevărat. În asemenea situații, probabilitățile de stare sunt termenii produsului binomial. unde prin notația se înțelege că elementul i este în funcțiune în starea de succes k, iar prin notația se înțelege că elementul i este defect în starea de succes k. Pentru generarea tuturor stărilor, se folosește un algoritm bazat pe modelul unui
ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRIC? A CONSUMATORILOR by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/84037_a_85362]
-
este acceptabilă atunci când rapoartele, ceea ce în cazul rețelelor electrice este întotdeauna adevărat. În asemenea situații, probabilitățile de stare sunt termenii produsului binomial. unde prin notația se înțelege că elementul i este în funcțiune în starea de succes k, iar prin notația se înțelege că elementul i este defect în starea de succes k. Pentru generarea tuturor stărilor, se folosește un algoritm bazat pe modelul unui număr binar cu n cifre. Algoritmul este prezentat în figura 4.3. Dacă asociem valoarea 0
ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRIC? A CONSUMATORILOR by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/84037_a_85362]
-
care știe să folosească cuvântul ca mijloc de îndrumare a copiilor prin întrebări, răspunsuri, indicații, explicații, aprecieri. Profesorul Mircea Malița numește matematica „a doua limbă maternă” subliniind că aceasta apare nu ca „o știință departamentală ci ca un tezaur de notații, procedee logice și de investigație de uz general”. Învățământul de astăzi are în vedere faptul că matematica se impune ca o știință generală a noțiunilor de ordine și structură, de stăpânire a mulțimilor complexe organizate și neorganizate. Pornind de la acest
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
dintâi etapă a istoriei omenirii ne-a adus unele mărturii arheologice semnificative privind nașterea astronomiei. Un arheolog american, Alexander Marshack, a dovedit că omul știa de acum 35.000 ani să transcrie fazele Lunii pe os, folosind un fel de notație abstractă, deci cu mult înainte de apariția scrisului, și poate chiar a numărării. Soarele și Luna au atras primele atenția, despre stele nu se știe nimic, deoarece nu dispunem de mărturii arheologice în acest sens. Neoliticul - epoca nouă a pietrei - când
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
puncte fixe, numite focare, se menține constantă. Elipsa se construiește ușor, legând de două ace fixate pe o foaie de hârtie cele două extremități ale unui fir de ață egal în lungime cu axa mare a elipsei (vezi figura). Cu notațiile: F, F1 focarele, a - semiaxa mare , (distanță mijlocie), b - semiaxa mică, PP1 = 2a, FF1 = 2e • Prima lege a lui Kepler: planetele descriu orbite eliptice în jurul Soarelui. F1M + MF = PP1 = 2a Deplasând creionul ce ține firul întins în M, obținem elipsa
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]