2,081 matches
-
împărtășesc valorile individuale. Schwartz și echipele cu care a colaborat (1992, 1999, 2000, 2005) au realizat medii standardizate pentru toate valorile în interiorul fiecărei țări (ca unitate de analiză), furnizînd informații fertile pentru dimensiunile modelului lui Hofstede, care erau reconfigurate și nuanțate: de exemplu, individualismul generic al modelului inițial se diviza în individualism afectiv și individualism individual, fiecare alcătuit din valori specifice corespondente. Ilustrînd o dinamică istorică a valorilor sociale, ultimele studii ale lui S. Schwartz (2000, 2005) atestă că cei mai
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
acest "răspuns eficace" se dovedește o "cale sigură spre succes", indiferent de specificul situațiilor de interacțiune cu cei care se plasează în rețelele sociale, subiecții preferînd acest răspuns comportamental rutinier mai degrabă decît să se angajeze în conduite diversificate și nuanțate. Corelațiile din interiorul modelului dintre controlul destinului și religiozitate (r = +0,47, p < 0,01), precum și scorurile mari la cinism social, asociate cu scoruri scăzute la controlul destinului prefigurează modesta autodeterminare a subiecților. Una dintre sursele cauzale cele mai consistente
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
80 de valori în două tipuri de valori: valorile finalități, reprezentate de idealuri sau scopuri, și valori instrumentale, desemnate de moduri de conduită, conform tabelului 1. Pentru mai multe decenii, această sistematizare axiologică a constituit cea mai complexă și mai nuanțată configurare valorică a identităților personale și colective. De exemplu, așa cum se observă, lista idealurilor cuprinde valori de genul: stimă de sine, viață prosperă, recunoaștere socială, armonie interioară, fericire, înțelepciune. Lista modurilor de conduită cuprinde înțelepciune 22 Mărginire Recunoaștere socială 23
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
dezvoltarea economică diminuează colectivismul și favorizează individualismul. Această prezumție pornește de la faptul că ideea comunității și coeziunii sociale contravine unei reduceri a societății la o sumă de oameni care se întîlnesc instrumental ca simpli agenți în procesul de vînzare-cumpărare. Mai nuanțat, Bowles și Sung-Ha (2008) menționau că schimburile pieței nu determină întotdeauna norme și comportamente prosociale, dilemele sociale fiind un exemplu în acest sens. Dincolo de aceste considerente, interacțiunea dintre cultură și economie ține de prosperitatea materială a țării respective și de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Hofstede. Astfel, scorurile mari la individualism sînt însoțite de un consens scăzut privitor la susținerea stereotipurilor de gen (în acest caz au fost înregistrate mai multe poziții divergente legate de imaginea "femeii" și a "bărbatului", iar portretele au fost mai nuanțate), iar scorurile mari la colectivism sînt asociate unui consens ridicat privitor la stereotipurile de gen, "bărbații", respectiv "femeile" fiind clasați limpede, imediat și "natural" (în jurul unor formule caricaturale de tipul "locul femeilor e la cratiță" sau "bărbații trebuie să fie
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
făcută, altele erau doar resemnate. În ce măsură aceste opțiuni sunt realmente libere sau doar răspund așteptărilor/constrângerilor sociale, generate de idealul de a fi o "mamă bună", o "soție model" sau "de trei ori femeie" este o problematică ce se cere nuanțată de la caz la caz. Deși complexitatea subiectului nu permite formularea unui răspuns general valabil, revine, inevitabil, o întrebare formulată atât în studiile de specialitate, cât și în dialogurile cotidiene și anume: cum se explică faptul că fetele au rezultate foarte
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Delegatul rus, contele Piotr Șuvalov, și-a manifestat nedumerirea cu privire la neutralizarea Dunării în aval de Porțile de Fier, propunere pe care a combătut-o și a respins-o25. Subtilul și versatul cancelar Otto von Bismarck, eminența cenușie a congresului, a sprijinit nuanțat punctul de vedere rus, arătând că menirea reuniunii internaționale nu este aceea de a stabili un nou regim al Dunării, ci numai de a cenzura Tratatul de la San Stefano 26. Prin atitudinea sa, Bismarck urmărea să preîntâmpine eventuale conflicte, ruso-austro-ungar
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
voi dușmănie și ură, prin vin și prin jocul de noroc, și să vă abată de la pomenirea lui Allah și de la rugăciune. Oare nu vă veți opri voi de la acestea?" Versetul 219 al celui de-al doilea surat este mai nuanțat (deși pune în continuare vinul și jocul de noroc în aceeași categorie): Te întreabă despre vin și despre jocul de noroc. Spune: În amândouă este mare păcat și sunt și unele foloase pentru oameni, dar în amândouă păcatul este mai
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
a lumii. Mai bine de jumătate din suprafața viticolă mondială (57%) este concentrată împrejurul Mediteranei. Proporția este și mai mare în ceea ce privește viile care produc struguri de masă și stafide (61%) față de strugurii destinați producției de vin. Aceste procentaje trebuie totuși nuanțate, deoarece, în practică (așa cum este cazul Rusiei sau al Albaniei), se pot vinifica struguri de masă și se pot consuma struguri destinați a priori producției de vin. Destinația podgoriilor mediteraneene (vinuri sau struguri de consum) diferă de la o zonă la
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
în engleză) de către juristul american Raphael Lemkin, cu ocazia unui studiu asupra administrației naziste în Europa ocupată. Atunci când se vorbește de genocidul făcut de europeni în Lumea Nouă, ne gândim desigur la amerindieni, la azteci, la incași, dar aceeași situație, nuanțată, desigur, a fost prezentă și în cazul aborigenilor din Australia (australoizii), maorii din Noua Zeelandă, fără să mai vorbim de populațiile bantu și zulu din Africa de Sud. 136 Neluând în calcul utilizările industriale pentru producție de vermut și de oțet (3,7
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
un partid conservator eurosceptic, după modelul Partidului Conservator britanic, cu care de altfel a fost aliat încă din 1905, împărtășind multe din criticile DUP, însă opoziția sa față de Comunitatea Europeană nu a fost la fel de înverșunată. Poziția partidului a fost mai nuanțată deoarece fermierii protestanți au beneficiat de pe urma Politicii Agricole Comune, iar mediul de afaceri din regiune, tradițional dominat de mediul de afaceri protestant, a avut tot interesul de a avea acces la imensă Piață Unică Europeană. UUP a ocupat unul dintre
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
numai la înregistrarea unor informații oficiale sau care circulă în mediul său, ori găsite în sursele bibliografice, ci intră în dialog cu acestea, polemizează cu unele dintre ele, aduce completări sau discută implicații, încercând continuu să prezinte lucrurile clar și nuanțat pentru a fi sigur că întreg mesajul didactic va trece asupra cititorului, educând astfel intrinsec și capacitatea critică și analitică a beneficiarului, care o dată ce va citi lucrarea va avea și instrumentele necesare pentru a judeca toate lecturile ulterioare în domeniu
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
și exerciții, București, EȘE, 1983, 191 p. [73] DUMITRESCU, ANA; TEODORESCU, VASILE, Limba română. Manual pentru clasa a V-a. București, EDP, 1983, 400 p. [74] DUMITRESCU, ANA; TEODORESCU, VASILE, Probleme ale compunerii orale, LLRL, 1983. [75] DUȚU, ANGELA, însușirea nuanțată a cuvântului, Tribșc, 13, 247, 1983. [76] ENCULESCU, SEVER, ENCULESCU, ANCA, Din enigmele scrisului incorect, RK d, 32, nr. 3, 1983, 38-41; Greșelile nu vor mai fi enigme, M. 6, 36 - 39. [77] Exerciții și probleme de limba română și
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Stilurile funcționale ale limbii literare, în: LRȘ, p. 41-43. [reluarea art. Stilistica funcțională, LLR, 5, nr. 1, 1979, p. 13-16]. [111] MUREȘANU, ILEANA, Un dicționar practic pentru străini - abordare statistică, LLD. 24-28 [Viorel Păltineanu, Dicționar practic.]. [112] NCOLEANU, IOAN, Limbajul nuanțat - cerință a capacității de exprimare orală și scrisă, RPed, 35, nr. 4, 1986, 39-41. [113] NICA, MELENTE, Considerații metodice asupra muncii cu vocabularul, BullD-Arad, 1986, 66-71. [114] NIȚU, GEORGE; CLONȚEA, PROCOPIE, O abordare socio-psiho-lingvistică privind Strategia predării limbii române ca
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Florea O viață consacrată muncii neobosite în domeniul predării și studierii limbii române. în: AUBLLR, 36, 1987, p. 101-102. [1940-1987]. [70] DOROBANȚU, MARGARETA, îmbogățirea vocabularului - Proiect de lecție, BulSȘF-Ploiești, 1987, 77-81. [71] DUMITRACHE, MARIA, Formarea deprinderilor de exprimare corectă și nuanțată, Tribșc, 17, nr. 306, 1987, 7. [72] DUMITRANA, MAGDALENA, Unele aspecte ale formării pluralului substantivelor la elevii handicapați de auz, din clasele I-IV. în: MCDDL, p. 171-188. [73] DUȚU, AL., Dezbaterea: “Perfecționarea predării limbii și literaturii române în liceele
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
pe de o parte, renașterea culturală bizantină și, pe de altă parte, combinația între apoteoza scolasticii și zorii Renașterii în Apus, permitea ducerea discuțiilor pe temeiurile unei argumentări logice solide și întemeiate, dar și pe o interpretare foarte atentă și nuanțată a textelor. Se specula fiecare detaliu și se exploata orice slăbiciune a construcției argumentative a adversarului. La originea controversei stă modalitatea de in¬terpretare propusă de un calabrez venit la Constantinopol, Varlaam, care este prețuit pentru erudiția sa de împăratul
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
între filosofia exterioară și cea interioară. Prin filosofia exterioară se înțelegea filosofia antică greacă și filosofia păgână din primele secole creștine. Ceea ce interesa pe bizantin din învățarea și exercițiul acestei tradiții filosofice necreștine era instruirea minții în gândirea corectă și nuanțată. Accentul era pe cum și nu pe ce. Mult mai complexă era însă înțelegerea filosofiei interioare. Acesta putea să însemne, pe de o parte, învățătura creștină ca și corp de doctrine, idei, metode transmise oral sau în scris. Este filosofie
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
profunzime, dar care a avut ca manieră esențială de exprimare metafora. Răspunsul trebuie căutat în putințele pe care nu numai limba greacă, ci mai ales noile înțelesuri pe care filosofia acestei tradiții le-au putut oferi unei exprimări precise și nuanțate. Ceea ce s-a petrecut în epoca clasică greacă este un fenomen remarcabil și în ceea ce privește posibilitățile pe care termenii limbii grecești au început să le dovedească. Ceea ce au sesizat Părinții capadocieni, formați la școala filosofiei eleniste, a fost că terminologia impusă
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
să fie acceptată filosofia greacă în forma și cu obiectivele sale pentru un gânditor și trăitor creștin, pe de alta că exista în tradiția clasică greacă o oportunitate unică de expresie a experienței și dogmei creștine. Rezultatul a fost extrem de nuanțat și greu depistabil la o simplă interogare a textelor produse în spațiul bizantin. Termenul filosofic grecesc, care atunci când a fost formulat a reprezentat mai întotdeauna o răsturnare și modificare esențială a înțelesurilor comune pe care limba greacă le cunoștea în
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
a cunoașterii lui în ceea ce îi este propriu. După o binecunoscută formulare, la modul simplu, firea este conținutul persoanei iar persoana este existența firii. Însă în tradiția bizantină relația între persoană și esența conținută de aceasta este înțeleasă mult mai nuanțat. Orice înțelegere trebuie să plece de la persoană, de la modul personal întru care poate fi înțeles Dumnezeu sau omul. Un discurs despre esență nu poate susținut de un autor bizantin, și căutarea esenței lucrurilor, a omului, ori a lui Dumnezeu este
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
speță cele doctrinare. Dintr-o perspectivă inversă, Biserica era cea care îl consacra pe împărat prin mirungere, astfel că suveranul făcea parte dintre clerici și avea numele de isapostolos, egal cu apostolii. Pe acest temei putem să observăm o foarte nuanțată și complexă înfățișare a modului în care se prezenta societatea bizantină, însă ceea ce contează este că ideologia exercitării puterii în stat a fost o chestiune independentă și separată de doctrina care întemeia existența instituțională a Bisericii și a trebuit precizată
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
magistrului. Ca și alți critici români de notorietate, și Vladimir Streinu stăruie asupra ideii maioresciene cu privire la „trebuința unei critice generale” pe măsură ce literatura înaintează spre vârsta adultă și se cristalizează axiologic. Streinu ne previne că ideea maioresciană n-a fost înțeleasă nuanțat, fiind tălmăcită uneori ca posibilitate de renunțare treptată la critică atunci când valorile s-au sedimentat și au pătruns în conștiința publică. Aserțiunea maioresciană „nu interzice în nici un chip exercițiul critic dincolo de emanciparea culturii”2. Dealtfel, criticul junimist a avut prilejul
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
primului volum din Însemnări zilnice, sub îngrijirea lui I. Al. Rădulescu-Pogoneanu, precum și Maiorescu și rolul criticii (Revista Fundațiilor Regale, numărul din martie 1940Ă. Judecata axiologică este revelatoare: „Critica lui Vladimir Streinu se dezvoltă în plan estetic; însuși scrisul său elegant, nuanțat liric, este o admirabilă expresie estetică.”2 Rămâne un paradox faptul că G. Călinescu stăruie în Istoria sa din 1941 asupra poetului Vladimir Streinu (inclus în capitolul Dadaiști. Suprarealiști. Hermetici. Momentul 1928Ă, deși la data apariției monumentalei lucrări autorul Ritmului
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
127 2 op. cit., p. 128 3 op. cit., p. 129 4 loc. cit. 5 op. cit., p. 130 6 op. cit., p. 131 103 niciodată dezmințită, o aderență simpatetică la universul spiritual investigat și, nu în ultimul rând, un stil suplu, elegant și nuanțat. Ca și C. Stănescu în 1972, criticul și istoricul literar ieșean Mihai Drăgan 1 examinează în 1973 volumul Clasicii noștri (Casa Școalelor, 1943, reeditat în colecția Lyceum a Editurii tineretului în 1969Ă. Nu lipsesc în scurta recenzie considerațiile mai generale
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
actul critic, de a-și construi un sistem care, chiar dacă n-a fost original, a contat pe câteva note personale. 1935-1937 reprezintă pentru Vladimir Streinu perioada „bergsonistă”, caracterizată prin tentativa criticului de a opune criticii obiective, științifice, o metodă mai nuanțată, aptă să surprindă caracterul inefabil și unicitatea creației artistice. Sunt ilustrative în acest sens articolele intitulate: Stilul critic. Despre o modalitate a judecății literare, Dubletele artistice. Critica genetică, sociologică, culturală sunt, în opinia criticului, utile în măsurarea ariei de cultură
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]