2,656 matches
-
acestea sunt pierdute. Relațiile dintre oameni sunt determinate de niște coduri ale câmpurilor lor. Câmpul fiecărui om conține câte un set de programe care determină relațiile sale cu lumea și cu oamenii. Sentimentele de dragoste, ură, supărare pe care le nutresc cei din jur față de om corespund cu strictețe cu ceea ce este sădit În karma acestuia. De aceea există oameni care sunt În permanență jigniți, care suferă traumatisme, care sunt invidiați, etc. În câmpul omului sunt conținute programe informaționale ale atitudinilor
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
noi, imaginați-vă cum este când spunem o rugăciune, cuvinte de dragoste, prietenie, Înțelegere... Dacă se Întâmplă În afara corpului, se Întâmplă la fel și În interior! Totuși, să nu uităm că se Întâmplă și invers când spunem vorbe grele sau nutrim sentimente de ură, invidie, răzbunare... Acesta este modul În care omul se Îmbolnăvește cu apa Încărcată de energie negativă și destructivă. Multe necazuri pornesc din noi Înșine! Dacă apa murdară ne afectează sănătatea, gândurile și cuvintele murdare o fac În
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
Omul spiritual. Omul fizic reprezintă partea fizică a organismului, tot ce Ține de corpul fizic, de materia din care suntem creați. Omul psihologic, emoțional reprezintă partea organismului care Ține de modul nostru de a gândi, de sentimentele pe care le nutrim, de emoțiile pe care le trăim. Omul spiritual reprezintă partea aceea a ființei umane care privește relația noastră cu divinitatea, oricare ar fi aceasta. Pentru a exemplifica, iată, mai jos, și o schema simplificată a biostrucuturii omului, reprezentată prin trei
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
gânduri și implicit, putem fi și cei care atacă energetic pe cei din jur. Câmpul fiecărui om conține câte un set de programe care determină interrelațiile sale cu lumea și cu oamenii. Sentimentele de dragoste, ură, supărare pe care le nutresc cei din jur față de om corespund cu strictețe de ceea ce este sădit În karma acestuia. De aceea există oameni care sunt În permanență jigniți, care suferă traumatisme, care sunt invidiați etc. În câmpul omului sunt conținute programe informaționale ale atitudinilor
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
Se întâmplă totuși să nu fim singuri pe lume și chiar dacă suntem o comunitate dezmoștenită, o provincie adjudecată mai ales de tenebrele Răsăritului, nu înseamnă că partea civilizată a umanității a uitat de noi. Speranța reală pe care o putem nutri în secolul următor este ca Occidentul să se implice din ce în ce mai convingător în „zona” noastră atemporală, și - după ce-și va pune în balanță costurile și beneficiile unei asemenea decizii - să îndrepte lucrurile și în acest teritoriu. Medicul de acolo trebuie
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
este adevărul despre efortul nostru de a ne integra în lumea liberă. Să fim lucizi măcar acum: nu Europa ne-a ostracizat, gonindu-ne din casa ei ca pe niște copii vitregi, ci noi ne-am închis ușa în nas, nutrind chiar iluzia tembelă că putem minți Occidentul, deși cei păcăliți am fost tot noi, iar prețul plătit se vede: Moldova nu are în acest moment un orizont real al integrării în Uniunea Europeană, este tratată ca o zonă gri, ca o
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
esență, un antiromânism, stimulat, printre altele, de pornirile de «urinare pe bisericiă (Tudor Arghezi) și de complexele europenizării. Volens-nolens, acțiunile demolatoare ale dilematorilor (care nu pot fi confundate cu o relectură) au ceva din agresivitatea primitivă și sociologist-vulgară a proletcultismului, nutrindu-se, în esența lor intimă, și din internaționalismul abstract pe care-l promovează și azi comuniștii din R. Moldova... Dilematorii nu au ținut în mână Caietele eminesciene, considerate de Manolescu maculatoare: în acestea pulsează însăși cultura universală.” „Cum poate fi
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
lung, pentru că nu este vorba de simple divergențe de opinii, ci de opțiuni fundamentale care ne despart, scriitorii mai vârstnici au a se concilia cu ei înșiși, recăpătându-și multrâvnitul echilibru interior. De bună seamă, cum ar mai putea ei nutri aceeași aversiune și atitudine de intoleranță extremă, după ce își vor fi rebobinat, cu onestitate, filmul traseelor lor individuale, până la vârsta aspirațiilor și elanurilor nonconformiste ale acelora cu care se războiesc? Dar nu este numai asta. Tinerii de azi s-au
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
mettre au clair, me délivrer et finalement me rendre a moi-même”9), efortul eșuează În aproximații și Într-un proteism incontrolabil. Percepția imediată de către un eu privitor, identic sau nu celui auctorial, e singura care poate confirma sau infirma iluziile nutrite de scriitor În legătură cu actul său confesiv. Din păcate, de cele mai multe ori le infirmă. Astfel Încât autoportretele pe care le decupăm cu atâta febrilitate s-ar putea să se situeze exact la antipodul intențiilor - declarate sau subînțelese - ale scriitorului. Autoportretul pictorului (ca
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
teribile de pe urma groaznicelor suplicii la care erau supuși de către persecutorii păgâni, constituie o adevărată paradigmă și pentru bolnavii aflați într-o stare terminală sau pentru cei cărora li s-a comunicat un diagnostic letal sau un prognostic infaust. Sfinții martiri nutreau cu tărie credința în viața veșnică, de aceea nu aveau temeri sau angoase în proximitatea morții, pe care o considerau ca un somn, ca o punte, o trecere între două lumi, și nu un capăt, un final, un terminus sau
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
pai, mustața în furculiță cu vârfurile rotunjite la fiecare capăt, cu gulere tari și o bărbie teșită (ceea ce francezii numesc menton fuyant). Berthe, prima sa soție murise în 1899, lăsându-i un fiu de 17 ani, Michel, față de care tatăl nutrea o adevărată aversiune. Motivele lui erau complexe și aveau de-a face cu aversiunea lui atât față de Berthe cât și față de progenitura lor. Ele au relevanță aici în măsura în care i-au oferit libertatea de a putea iubi fără măsură noul bebeluș
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
iubitului său din Antinopolis) și obsesia lui melancolică față de tristețe și moarte. Acestea erau indicii ale personajului care i-au dat posibiliatea să-și câștige reputația de cel mai mare dintre împărații antonini. Un tip rar de melancolie l-a nutrit pe primul: temperamentul visător care se pomenește reflectând asupra tuturor experiențelor. Discreția lui Hadrian, o mare parte din ea fiind propria ei invenție, a surprins-o mai puțin bine. În versiunea ei apare puțin feminină, chiar felină: o latență mai
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
perioadă când puteai încă folosi acel cuvânt) pentru că era o cruciadă pentru libertatea sufletului uman, ea era mai puțin entuziastă în ce privește eliberarea la personaje de același sex, a căror împlinire, credea ea, rămâne la latitudinea voinței libere a fiecărei persoane. Nutrea convingerea că ființele umane își construiesc propriile destine așa cum făcuse ea. Dacă își doresc senzualitate termenul des folosit de ea pentru uniunea sexuală cu membri ai sexului lor, ei ar putea-o realiza hotărându-se să participe. Era simplu ca
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
lui Claudius echivalează, în plan simbolic, cu pedepsirea lui prin detronarea din condiția de împărat în cea de sclav al unui libert și chiar a grotescului evidențiat printr-un limbaj obscen. Eugen Cizek amintea, de altfel, că "burlescul senecan se nutrește din substanța bogată a umorului autentic italic, a râsului gros, non-conformist până la scatologie și obscen al indigenilor peninsulei."156 Seneca și-a îngăduit toate libertățile, iar dacă astăzi îi cunoaștem compoziția doar lacunar, se prea poate ca acest lucru să
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
nu știam atunci ce căuta călugărul Guglielmo și, ca să spun adevărul, nu știu nici astăzi, și bănuiesc că nu știa nici el, mânat cum era de unica dorință de adevăr, și de teama pe care mereu am văzut că o nutrește că adevărul nu era cel care-i apărea pe moment" (op. cit., p. 15). 346 Umberto Eco, "Marginalii și glose la Numele trandafirului", în Secolul 20, 8-9-10/1983. 347 "Abația a ars trei zile și trei nopți, și ultimele eforturi n-
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
sau realitatea istorică. Transformarea materialului dat de experiența nemijlocită nu este invenție, ci organizare pentru a-i da un sens. Putem identifica originea discursurilor factuale sub o veritabilă tensiune către adevăr, o dorință echivalentă cu dorința imaginarului din care se nutrește ficționalul: orice discurs factual traduce dorința de a fixa una dintre fațetele experienței noastre în lume, indiferent dacă această dorință are drept scop evaluarea (eseu, comentariu, critica de receptare), analiza (discurs științific, critica reflecției), mărturia (toate genurile la persoana întâi
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Soljenițîn. Nu putem decât să-i dăm dreptate lui Nichita Struve, cel care afirmă că lumina și forța operei soljenițiene nu pot fi înțelese decât prin prisma experienței de viață a autorului și, mai mult, că genialitatea lui Soljenițîn se nutrește din smerenia și forța sa interioară 159. Scriitorul rus reprezintă o voce aparte, prin capacitatea de a vedea lumea în frumusețea sa primordială și darul de a vedea în om umanitatea sa, care nu sunt altceva decât lucrurile cele mai
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
dejucând toate combinațiile agresorilor; dimpotrivă, se retrăgeau până când? Peste zi, orice ar fi făcut, și seara la culcare, Zotov se gândea: până când? Și în afara serviciului, când dormea la cantonament, tot se trezea la șase dimineața, la apelul posturilor de radio, nutrind speranța că în ziua aceea va auzi un comunicat victorios 201. Atât portretul eroului, cât și narațiunea de până aici pregătesc momentul apariției unui om care spune că se numește Boris Tveritinov și declară că s-a pierdut de eșalonul
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Apostol pentru a simboliza credința și dragostea care apără inima creștinului de orice afecțiune păcătoasă; coiful, care acoperea capul și promitea o anumită siguranță soldatului avântat în luptă, era considerat instrumentul cel mai indicat să exprime speranța pe care o nutrește creștinul, încrezător în promisiunile lui Cristos; încălțările militare, folosite să protejeze picioarele și gambele, îi indicau sprinteneala și promptitudinea necesară creștinului în predicarea Evangheliei păcii; sabia era simbolul apărării sale. Sfântului Paul îi pare fascinant, apropriat, să descrie și să
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
după incendiul Romei (64 p.Chr.), iar una a fost pusă în corelație cu cealaltă, pentru a explica cauza verosimilă a unei atât de mari vărsări de sânge. Tacitus (55-117) expune opinia și convingerea populară, formată cu acel prilej. Autorul nutrește sentimente ostile față de creștini și față de Nero; îi denigrează atât pe unii cât și pe ceilalți și nu este destul de clar în descrierea sa. Cu toate acestea, pedepsele menționate de el în Annales, la care au fost supuși creștinii, sunt
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
pentru învățăturile sale morale, văzute drept o mustrare a conduitei sale imorale și delictuoase, Nero, considerând creștinii mult mai periculoși decât dușmanii săi politici, a apreciat necesară eliminarea acestora profitând de incendiul cazual și de ura pe care poporul o nutrea față de ei. Persecuția lui Nero are mai mult amprenta unei acțiuni de poliție; nu a fost o persecuție propriu-zisă și nu s-a extins spre toate provinciile Imperiului, după cum afirma eronat Orosius. Pentru unii istorici din secolul XX, nu au
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Viața lui Constantin (cărțile I-II), care ne spune fără echivoc că Licinius a vrut să umilească, să lovească și să pedepsească lumea străină lui și regimului său, revărsând cu furie asupra creștinilor toată ura și invidia pe care o nutrea față de Constantin și față de Dumnezeul acestuia, care îl ocrotea. Cât timp a fost în alianță cu Constantin și s-a aflat în pace cu el, Licinius vedea motivele adevărate pentru a le apăra și proteja, iar acum, devenind dușmanul său
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
sperând că prin nenorocirile lor, îi va provoca cea mai mare suferință lui Constantin; crezând totodată că, Bisericile creștinilor doresc și urmăresc un singur lucru, și anume să-l aibă numai pe el ca împărat. Patimile geloziei, urii și invidiei, nutrite până la exasperare i-au intensificat creativitatea în inventarea răului care, accentuându-se neostoit, l-au făcut să lase deoparte acțiunile de ranchiună împingându-l la acte inumane, inspirate de propria-i natură brutală. Persecuția liciniană (320-324) s-a desfășurat în
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
bărbați; a interzis vizitarea celor închiși. Odată ieșit din ambiguitate, Licinius a dezlănțuit o adevărată persecuție anticreștină, încercându-și plăcerea sadică de a-și face victimele să moară lent, pentru a le face conștiente de ura imensă pe care o nutrea împotriva lor. Nu mai practica decapitarea grabnică și tradițională, ci alte noi genuri de moarte: Un mod nou de a ucide creștini, nou pentru că nu fusese niciodată cunoscut în trecut. Într-adevăr, atrocitățile care au fost săvârșite la Amasia au
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
cu o mare credință. În acest loc, se petrec acum mari minuni și sunt vindecate bolile de orice fel. Acest sfânt, după cum ne spun procesele verbale, a stat în închisoare 40 de zile fără să bea apă sau altă licoare, nutrindu-se numai cu mâncare cerească. 13. Aceste fapte au fost scrise pentru toate bisericile lui Dumnezeu, care se află în Nicomedia, în Bithynia, în Heracleea și la Cyzic, pentru ca întreaga mulțime să cunoască pătimirea sfântului martir și să se întărească
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]