2,009 matches
-
ales cu enorme răni în față. Printr-un ultim efort, victoria a fost totuși obținută de românii maramureșeni. Ea a adus Coroanei ungare, tocmai în anul când Olgerd murea, o frumoasă captură de război și prizonier pe însuși Prescoja, comandantul oștirii lituane. În schimb, distrugerea aproape până la unul a cavaleriei lui Iagello, în decembrie 1377 în Moldova, a consfințit pentru români integritatea țării și a asigurat tronul lui Petru, fiul lui Mușat, din dinastia autohtonă. Astfel, biruința câștigată de către Dimitrie Ivanovici
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
menționează că, în toate cetățile enumerate mai sus, moldovenii au fost trecuți prin sabie. La Camenița au fost prinși Teodor Coriat și Roman și duși în captivitate la Wilno, în Lituania. Tot acolo a fost luat prizonier și comandantul ambelor oștiri, cu numele Nestysa, numit în unele izvoare și Nesteac. Acesta din urmă, eliberat din captivitate, va apare ca mare boier în Sfatul domnesc al lui Alexandru cel Bun, împreună cu fiii săi, Boguș și Pașco, fiind originar din satul Cuciur, în
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
tighten!” al lui Barnard i-a sunat drept... „taie!”. Pentru mine, teoria comunicării nu a adus nimic în plus față de gândul lui Montaigne: „Cuvântul este jumătate al celui care-l rostește și jumătate al celui care-l ascultă”. Închipuiți-vă oștirea română integrată în NATO care la comanda „atac!” ar înțelege că i s-a ordonat să se retragă. Sau invers. În sfârșit, dacă Alianța va hotărî la Praga să includă România printre membrii săi, asta nu se va întâmpla pentru că
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
prin care să se ceară scuze publice, internaționale, că s-a greșit față de această armata a bătrânilor din rândul căreia au făcut parte și politicieni, intelectuali de primă mărime a țării, bărbați și femei, plecați de la plug ori din rândul oștirii române, să spună nu hotărât bolșevismului. Nici nu s-a găsit vreun bărbat din lumea somnoroasa a parlamentarilor României care să ia o asemenea inițiativă și să intre În istoria postcomunistă. Sighetul și Memorialul de la Sighet așteaptă de ani și
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
ai mers împotrivă-i ! Nu-i ajutași dușmanii,/ Ci l-ai slujit pe dânsul, pe Zevs ! - I, p. 37). Zeul suprem este furios pe răzvrătitul care a tulburat liniștea instaurată în Olimp după înfrângerea titanilor (Din ziua când alături de voi, oștiri iubite,/ Am biruit titanii zvârlindu-i în infern,/ În veci de veci - pe ntinsul Olimpului etern/ Domnea o pace largă și binecuvântată - II, p. 59) și îl acuză pe Prometeu că ar fi uneltit să-l răstoarne cu o armată
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
în infern,/ În veci de veci - pe ntinsul Olimpului etern/ Domnea o pace largă și binecuvântată - II, p. 59) și îl acuză pe Prometeu că ar fi uneltit să-l răstoarne cu o armată de oameni (Voiai să-ți faci oștire și să-ți încerci norocul/ La rândul tău, în contra-mi ? ! Și tu vrei să-mi iei locul ? - II, p. 62). Neînduplecatul Hefaistos, călăul lui Prometeu, îl învinuiește pe milostivul Apolon, înduioșat de chinurile victimei, că se solidarizează cu aceasta pentru că
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
mai notabilă schimbare fiind deplasarea în timp a sacrificării Ifigeniei. De data aceasta, omorul ritual este săvârșit după încheierea războiului troian, iar nu înainte de declanșarea ostilităților, ceea ce modifică miza jertfei menite inițial să asigure plecarea sub bune auspicii a întregii oștiri grecești spre cetatea asiatică și înfăptuite, în varianta modernă a tragediei, doar pentru a favoriza reîntoarcerea lui Menelaos și a Elenei la Sparta. Interesant este că Eftimiu semnalează adesea caracterul fictiv al evenimentelor relatate. Than se îndoiește de mobilul mitic
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
mereu Ifigenia, trezește-te ! (I 3). Când tânăra anunță că se va jertfi pentru cauza grecilor, Clitemnestra, care-și face datoria de mamă apelând la Ahile pentru a o salva, îi reproșează fetei nerecunoștința față de cel dispus să înfrunte întreaga oștire de dragul ei : Astfel mulțumești tu lui Achile pentru înverșunarea cu care-ți apără viața ? (II 2). În cele din urmă, regina renunță să înțeleagă motivele purtării Ifigeniei și își pune ultima speranță în puterea iubirii tânărului de a contracara ceea ce
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
dominat de o mască prinsă deasupra ușii, regele este oprit să pătrundă în casă de un ins care îl anunță că intrarea lui în scenă a fost programată ceva mai târziu (I, p. 348). Eroul își declină zadarnic identitatea (comandantul oștirii grecești), interlocutorul refuză să-l considere altceva decât un interpret sosit înaintea spectatorilor la spectacolul Uciderea lui Agamemnon (I, p. 348). Oșteanul triumfător proclamă unicitatea și caracterul excepțional al evenimentelor din viața sa (Sunt Marele Agamemnon și întoarcerea mea nu
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
cerceta ce a fost în trecutul mai îndepărtat, de unde provin asemenea denumiri.(foto 10, foto 23) În serile lungi de iarnă, câteodată, bunicii mai sfătoși le povestea nepoților curioși despre vremurile de restriște, când bunicii lor au fugit din calea oștirilor ce se îndreptau dinspre Brașov spre Câmpulung sau invers, când "liftele păgâne", cum erau numiți toți cei ce vorbeau altă limbă decât a băștinașilor, luau cu forța vitele sau bunurile gospodarilor sau, dacă opuneau rezistență, le dădeau chiar foc la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
astăzi condițiile descrise în "Cronica Anonimă." În studiul său, "Carpații în luptele dintre Români și Unguri", Nicolae Iorga afirmă: "neputându-se trece peste masivul argeșean, se va fi întrebuințat pentru întâiaș dată (este vorba despre prima trecere a Carpaților de către oștirile regilor unguri-n.n.) trecătoarea largă a Branului...";"ca loc al luptei, am dat Posada, singurul cazan de munte...pe drumul ce duce de la Câmpulung la Bran...Carol Robert cade într-un loc păduros și întunecat, pe un drum șerpuitor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
atunci, Dan încerca să-i ia scaunul, cu ajutorul sașilor și ungurilor, În 1460, Dan trece cu oaste să-l înlăture pe Vlad Țepeș, In 1462, Vlad Țepeș trece pe la Bran, fără să întâmpine piedici. Se pare că, cu acest prilej, oștirea lui Țepeș a fost instalată pentru o scurtă perioadă pe malul râului Moeciu, din centrul acestei localități, loc denumit de moiecenii mai vârstnici "lunca domnească", În 1476, Ștefan Batori trece cu oaste spre Țara Românească să-l sprijine pe Vlad
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
oare de ai noștri strămoși ca să aibă alți vecini, vecini cari să fie mai apropiați cu inima decât cei pe cari soartea i-a pus în jurul țării noastre?... Cum? Când oștenii noștri mor vitejește pentru a realiza independența țării, noi, oștirea legilor ei vom da subscrierea noastră pe un act prin care se va dezlipi de la patria-mumă o provincie a ei?... Suvenirurile Rusiei în Basarabia? Dar ale Rusiei sunt de un secol și ale noastre de 17. (Aplauze.) Dar din al
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
iunie Camera a votat Constituțiunea țării. Entuziasmul a fost mare. Ieri la 12 ore [joi 30 iunie/12 iulie 1866] Măria-Sa Domnul a asistat la Te-Deum în sf. biserică a Mitropoliei. Un batalion din garda orășenească, un batalion din oștirea de linie și toate corporațiile cu steagurile lor erau rânduite în curtea Mitropoliei. Celealte trupe din armată erau înșirate d-a lungul stradelor. La intrarea în biserică Măria-Sa a fost primit de Eminența-Sa păr. Mitropolitul primat și de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
o dreaptă restabilire a dispozițiunilor originare prin care Marile Puteri încredințaseră Principatelor Dunărene, la 1856, paza libertății Dunării la gurele ei. IV Avem temeinica speranță că România va primi de la guvernul Imperial al Rusiei o despăgubire de război, proporțională cu oștirile ce dânsa a pus în mișcare. Mi se pare că este cu totul drept ca despăgubirile stipulate și obținute de Rusia, în numele diferitelor state aliate, să fie împărțite după măsura contingentului militar dat de fiecare dintre beligeranți. Principiul acestei împărțiri
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
este și dânsa în drept de a cere același beneficiu. În adevăr, fiind silită să ție foarte mult timp armata sa mobilizată, spre a preîntâmpina împrejurări amenințătoare, ea a avut sub steaguri, atât ca armată de rezervă, cât și ca oștire activă, mai mult de 70 000 de oameni. Osebit de aceasta ea a încercat pierderi însemnate; orașele ei și tot malul Dunării au fost bântuite de bombardări, căile sale de comunicație s-au ruinat; materialul său de război s-a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
luară deodată o cale la care nimeni nu se aștepta și România se văzu din nou expusă a deveni teatrul războiului. Atunci, ca să preîntâmpine un asemenea pericol și înduplecându-se la chemările repețite și stăruitoare ale comandantului-cap al armatelor rusești, oștirea română trecu Dunărea. Cooperarea ei nu fu cu totul nefolositoare pentru succesul final al campaniei care, ajungând la încheierea unui armistițiu, fu îndată urmat de tractări pentru pace. Acele tractări se petrecură fără ca România să ia parte la ele; și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ce-i era cedată, în schimb pentru Basarabia română, pe când guvernul român respinsese formal, cu puțin mai înainte, acel schimb. Totodată, Rusia își mai însușea și dreptul de a trece prin toate celealte pământuri ale României, spre a comunica cu oștirile ei din Bulgaria. Astfel dară, după o campanie norocită din punctul de vedere al armelor, România s-ar fi simțit păgubită cu o parte a teritoriului ei și lipsită de unicul litoral maritim ce ea posede. Apoi încă, în loc de a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
teritoriului ei și lipsită de unicul litoral maritim ce ea posede. Apoi încă, în loc de a-și recăpăta liniștea de care ea încearcă mare nevoie spre a-și restabili puterile, ea s ar vedea pe mult timp încă turburată prin trecerea oștirilor străine, ale căror popasuri militare s ar putea preface foarte lesne într-o reală ocupațiune. Drept e a zice că independența ei se află scrisă în tractat; dară cu fruntariele de la Dunărea-de Jos și de la Mare mai puțin, apoi încă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
la București, consiliarul de Stat, baron Stuart și ministrul român al Afacerilor Străine Kogălniceanu au încheiat și subscris în București, la 4 aprilie al anului curent, în virtutea deplin împuternicirilor ce li se dase, două convențiuni speciale: prima privitoare la trecerea oștirilor Noastre prin România, în patru articoli; și a doua, privitoare la condițiunile acestei treceri, în douăzeci și patru articoli și alți doi articoli atingători de aceleași. Primind și confirmând, după matură cercetare, convențiunile și articolile sus citate, am autorizat pe Alteța-Sa
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Imperiului, principele Gorceacoff Pentru traducere conform: Giers Declarațiune în virtutea ordinelor Majestății-Sale împăratului tutulor Rusielor, subscrisul Cancelar al Imperiului ratific prin declarațiunea de față, care va ține locul unui act de ratificațiune formală, ambele convențiuni de mai sus, privitoare la trecerea oștirilor Imperiale prin România, precum și două articole adiționale atingătoare de aceleași, încheiate între guvernul Majestății-Sale împăratului tutulor Rusielor și acela al înălțimii sale principelui României, în București, la 4/16 aprilie 1877, și declar că stipulațiunile acestor convențiuni și articole adiționale
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
conducem în viață. Am considerat acest pergament ca un bun de familie și de aceea, cu multă sfială, pomenesc acum de el pentru întîia dată. Bunicul meu a fost căsătorit cu Maria Cernat, sora generalului Al. Cernat, fostul comandant al oștirilor românești din Războiul de Independență de la 1877-1878. Pe bunica am cunoscut-o, căci a trăit pînă la adînci bătrînețe. Îi spuneam, iaca, bunică pe moldovenește. Era cochetă și mîndră. Păstra, în camera ei, cu sfințenie, încadrată în argint, o fotografie
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
generală, care să cuprindă toate fronturile ca să nu permită o aglomerare pe frontul nostru. Astfel armata română s-a trezit în fața unui inamic de cinci ori mai mare decît se stabilise". "Așa s-a întîmplat tragedia aceea în care o oștire și sufletul întreg al unui popor au ajuns din Carpați pînă-n Moldova, acea retragere a leului rănit, care în analele neamului nostru va conta mai mult decît o victorie." Astfel a răspuns Ion I.C. Brătianu la diferitele afirmații făcute de
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
motivele acțiunii sale. De asemenea, trimite soției sale Elena, pentru Regele Ferdinand, o scrisoare de renunțare la moștenirea tronului, precum și o scrisoare prin care cerea să i se primească demisia din funcția de inspector general al Aeronauticii și din rândul oștirii (pentru a nu fi acuzat de dezertare), restituind și cele două decorații. Ele vor ajunge în România la data de 21 decembrie 1925, provocând consternarea tuturor minților cu judecată decentă. Mihai era însă prea mic, pentru a judeca importanța scrisorilor
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
fusese el înălțat la gradul de ofițer. “Mai puțin teatral, mai puțin Hohenzollern, mai național, mai patriarhal democrat. Am făcut legătura între Dinastie, Armată și Popor, am arătat că atât pentru un membru al Familiei Regale, cât și pentru Națiune, Oștirea este o școală, este o egalizare a claselor, este o ideală înfrățire națională”. Subliniind importanța armatei. Carol i-a reamintit lui Mihai că unitatea militară, la care a fost numit, i-a fost naș la botez. „Chiar de la cristelniță ai
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]