4,111 matches
-
Din ascunzătoare sare Și-ntr-o clipă o răpește. Trec prin munți cu creste roase, Peste râuri și pâraie Și o pune-n lanțuri groase În castel, într-o odaie. - Într-un an, după zăbrele, O să putrezești de vie! Ajungi oale și ulcele De nu vrei să-mi fii soție! Doar atât zmeul îi spune, Trage ușa sub zăvoare. Ea rămâne să adune Timpu-n lacrimile-amare. Toți din sat, cuprinși de jale, Au umblat să o găsească Deal cu deal, vale cu
FLĂCĂUL CEL VITEAZ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371981_a_373310]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > ,,DEZBINĂ ȘI STĂPÂNEȘTE!" -PAMFLET- Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Armă tăioasă-i cuvântul, când se înfierbântă gândul în politica de țară, ca oala ce dă pe-afară! Iar poftele-s adunate la ciolan pe apucate! Orice rival învrăjbește că, mai bine stăpânește și la țintă merge sigur, când ia tot de unul singur! Că așa se-adeverește: ,,Dezbină și stăpânește!" În curând se
,,DEZBINĂ ȘI STĂPÂNEȘTE! -PAMFLET- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372024_a_373353]
-
lume cu douăzeci și șapte de ani în urmă. Anunțată din vreme, Coana Moașe cum i se spunea în comună, era pregătită aduceri pe lume a copilului. Avea nevoie de niște apă caldă așa că a pus repede pe foc o oală cu apă. Victor a pornit la fel de grăbit la dispensar să-l aducă și pe doctorul Țigănuș, niciodată nu știi ce se poate întâmpla la o naștere, mai ales cum era cazul lui Jeni, tânără, fără experiență și la prima încercare
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
de mâncare și ce ne mai era necesar. Cum începea să se formeze bobul pe știuletele de porumb, mergeam mai ales în loturile ceapeului și luam porumb pe care îl coceam pe jar sau îl fierbeam pe pirostrii într-o oală de cinci litri în care mai gătea bunica câte o ciorbă din diferite verdețuri, pe care o acrea cu aguridă, adică struguri cu boabele mici crescuți pe la vârful crengilor de viță și care erau mai acri. Nu prea ne trebuia
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
scai. Se făcuse întuneric, doar luna răsărise în calea Papelcuței, luminând poteca. Când aproape să fie prinsă, fata apucă să intre în casă. Mama, văzând-o atât de înfricoșată, își dădu seama ce se întâmplă și-i spuse: - Ia toate oalele, cratițele, străchinile, lingurile, unge-le cu usturoi și pune-le cu gura-n jos! Biata fată nu mai stătu pe gânduri, așa făcu. Afară, hărmălaia era în toi. Câinele lătra cu înverșunare, iar arătarea se învârtea prin jurul casei, încercând să
VI. POVESTEA PAPELCUȚEI de DANIELA TIGER în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372310_a_373639]
-
pe gânduri, așa făcu. Afară, hărmălaia era în toi. Câinele lătra cu înverșunare, iar arătarea se învârtea prin jurul casei, încercând să intre. Văzând că nu poate, se rugă de tot ce i-ar fi putut da drumul: - Deschide-mi, tu, oală, ușa! - Nu pot, că m-a uns stăpâna cu usturoi și m-a pus cu gura-n jos! răspundea oala. - Deschide-mi, lingură, ușa! - Nu, că m-a uns stăpâna mea cu usturoi și m-a pus cu gura-n
VI. POVESTEA PAPELCUȚEI de DANIELA TIGER în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372310_a_373639]
-
să intre. Văzând că nu poate, se rugă de tot ce i-ar fi putut da drumul: - Deschide-mi, tu, oală, ușa! - Nu pot, că m-a uns stăpâna cu usturoi și m-a pus cu gura-n jos! răspundea oala. - Deschide-mi, lingură, ușa! - Nu, că m-a uns stăpâna mea cu usturoi și m-a pus cu gura-n jos! răspundea și lingura. Și tot așa, rând pe rând, a întrebat toate lucrurile, dar nimeni nu i-a deschis
VI. POVESTEA PAPELCUȚEI de DANIELA TIGER în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372310_a_373639]
-
muncesc cot la cot cu ei, o să învăț să bat fierul și arama, că nu-i mai greu decât să faci un ulcior de pământ, la care eu sunt meșter neîntrecut. Oare, o să trăiesc să mai apuc să fac vreo oală? O să-mi mai văd copiii și muierea care o să primească vestea că eu am murit? Ce-o fi în sat când se va auzi? O să-mi facă și pomană!... dacă or avea din ce. La început, e bine să-mi
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372293_a_373622]
-
armată și dacă ne prinde că noi te ascundem în șatra noastă, ai lu’ Antonescu, nu l-ar mai răbda pământul, ne împușcă pe toți, începând cu mine. Vreau să fiu drept cu dumneata, dar să nu plătească șaorîi noștri oalele sparte! Spune-ne cum ai fugit și cum ai ajuns în șatra noastră și dac-om putea, te-om ajuta, așa să ne ajute și Dumnezeu nouă, că-i bun și mare! Musafirul îmbrăcat militar, lepădat de gradul de soldat
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372293_a_373622]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > POEZII DE ION I. PĂRĂIANU Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1042 din 07 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Poezii de Ion I. Părăianu TE AUD Te aud din troacă dintr-un scutec, cum lângă oala de pe vatră strângi jarul îngângurind un cântec. Te-aud spărgând cu securea lemne, dimineața bătând sapa; tata fiind plecat la lucru și de multe ori ai spaimă, iar când seara aduci apa vezi în ea atâtea semne ... Te aud pășind
POEZII DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1042 din 07 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372341_a_373670]
-
fi trebuit să ajungă de mult acasă. Privind spre masă, văzu cele două farfurii cu ciorbă, care se răcise de mult și cele două linguri. Apoi, privirea i se îndreptă spre aragazul cu patru ochiuri și cuptor, pe care rămăsese oala roșie cu polonicul în ea. După care începu să se uite peste tot ce era în jurul său. Și unele amintiri începură să se perinde prin mintea sa, de parcă se întâmplau aievea. Prima amintire, cea mai recentă, fu aceea în care
RĂPIREA (2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372463_a_373792]
-
Totuși, e ciudat, mai mult de-o oră n-a întârziat niciodată! O fi pățit ceva? Ei, ce să pățească? Doamne ferește!" Și plecă din bucătărie, uitând de cele două farfurii cu ciorbă, care, oricum se răcise de mult și în oală, dar mai în vase! Trecu prin holul micuț și intrănd prin sufragerie, ajunse pe celălalt coridor, și mai micuț. Pe dreapta era dormitorul și cum intră, în stânga era un pat de două persoane și cu o lampă micuță cu abajur
RĂPIREA (2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372463_a_373792]
-
rămăsese și se căsătorise în sat, devenind Joldeș. A oftat adânc. Și-a mângâiat fața nerasă, a lovit ușor cu mâna dreaptă în piciorul mesei, așezată sub șopronul ce dădea spre intrarea în casă, ca să alunge pisica ce dădea târcoale oalei de ciorbă cu măruntaie, pusă spre a se răci, de către nevasta lui, apoi respiră ușor și-mi spuse: Nu se astâmpără pisica asta deloc. Am răsfățat-o, de... a fost singurul pui rămas în viață de la maică-sa, care a
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
aveau decât să lingă hârtiile până dădeau în icter negru. În a treia zi, apăru un milițian alături de cei trei activiști. Nu era semn bun. - Aveți probleme, domnule director? Raluca Radu - anul trei, își băga nasul unde nu-i fierbea oala. Dădu să o repeadă, dar lumina îngrijorată din privirea ei verde îl reținu. Dădu din umeri fără a se opri din drumul său spre grajduri pentru a verifica starea celor doi viței nou-născuți cu care se îmbogățise ferma de curând
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370956_a_372285]
-
Didi cum săruta o fată, Bunica nu aude,oare cine vrea să fure? Se întreba deodată! Mamaie, trezește-te că ne-a chemat în sală, Îi spuse Didi, cu gândul s-o corupă, Nu, mama, nu eu am mâncat din oală, Bunică-tu, crezând că este supă. Dar noi de ce suntem aici, e cineva bolnav? Și unde e Elvira, eu vreau să plec acasă, Nu, nu plecăm acasă mamaie, că e grav Elvira, pe mine de Marină, vrea să mă despartă
DIVORT de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371155_a_372484]
-
poarta lui. Era în stare să mă rupă în bătaie, cu atâta ură mă privea, iar când i-am spus că mai are încă două fete, să-l fi văzut, Miroane, ce față a făcut. Parcă i-am turnat o oală cu opăreală pe el. A rupt-o spre casă de parcă îl urmăreau muscalii prin tranșee ca pe voi la Cotul Donului. Începură să râdă amândoi în timp ce se pregăteau de culcare. Nicolae a mai fost și altă dată oaspetele baciului, așa că
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344810_a_346139]
-
sfânt pentru că merge la biserică ...” Sfințirea înseamnă fundamental două lucruri: să-ți declari proprietarul (pe Dumnezeu) și să fii preocupat de calitatea caracterului tău. Va veni o vreme când până și pe zurgalăii căilor va fi scris: “Sfinți Domnului!” Orice oală din Ierusalim și din Iuda va fi închinata Domnului (Zah. 14:21,22). Până atunci, sfințirea presupune două mișcări fundamentale, despărțirea de aspectul “lumesc” al cotidianului păcătos și alipirea de Christos, prin ascultarea de îndemnurile Duhului Sfânt. De fapt, aceste
AMINTIRI CU SFINTI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 11 din 11 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344892_a_346221]
-
scap; mult nu mai am și crap! în mila ta cea sfântă ne mântuiești pe toți; degeaba cleru-ți cântă, tu-i aperi doar pe hoți; atâta, Doamne, poți? mi-e poftă de sarmale, dar musai să postesc; fasolea fierbe-n oale și eu te proslăvesc, cu neamul românesc. mai sunt câteva zile și vom intra în mai și-n rugăciuni umile tot ploaie tu ne dai, ca să avem mălai. mucegăiește pâinea și pute a colhoz și tristă este lunea, când, molfăind
DE-ATÂTA PLOAIE, DOAMNE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345840_a_347169]
-
de către tânărul dirijor a unor jucării și daruri, membrilor orchestrei, iar la sfârșit a primit și el o tichie albă de bucătar șef și o lingură uriașă, cu care a dirijat și la urmă a amestecat cu ea într-o oală imaginara. A fost ceva foarte comic, în spiritul glumelor care se fac la aceste concerte. Două ore de muzică divină, interpretată impecabil, o atmosferă sărbătorească, oameni de elită ascultând și ovaționând interpreții și florile, florile mii și mii din Sala
CONCERTUL DE ANUL NOU DE LA VIENA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348807_a_350136]
-
bucurie când m-a văzut. Credeam că m-a uitat. Și-a manifestat bucuria prea evident ca să mă fi uitat. - Are mâncarea pregătită în cămară. Îi cumpăr oase de la măcelărie și i le fierb cu orez și cartofi. Termină o oală de două kilograme într-o zi. Măcelarul, un turc bătrân, deja știe ce să-I oprească și când mă vede prin fața prăvăliei, mă întreabă vessel „domn doctor, nu-i foamea la Crivăț? Este oprit la el os cu măduvă proaspăt
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
foamea la Crivăț? Este oprit la el os cu măduvă proaspăt”. Îi mai dau din când în când câte un pachet de Camel, țigara lui preferată și nu uită de cățel. Mircea a mers repede la cămară de unde a luat oala cu mâncarea lui Crivăț și, când l-a revăzut în fața ușii unde îl aștepta culcat pe treapta scării dând din coadă, a început din nou dansul său fără noimă în jurul cozii. S-a repezit flămând la vasul în care se
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
se află în preajmă și nu altcineva, și alți mulți vânzători ambulanți care îți oferă de toate, de la legume până la mături, îmbrăcăminte sau vase. Toți îmi amintesc de anii copilăriei mele, când pe ulița prăfuită treceau țiganii cu căldări și oale de tot felul, perdele ”de Pașcani”, pe care nu le găseam în magazine dar și baloane, multe baloane colorate ce le cumpăram pe sticle goale. Și pentru că acel spectacol mi-a rămas în suflet ca o dragă amintire, ce pot
LACRIMA DIN OCEAN, CAP 3 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 753 din 22 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348766_a_350095]
-
de cei care spun peste tot că-mi vor binele. Orice fufă, cu machiaj potrivit, dacă tace, e considerată doamnă. * În anumite situații, echidistanta înseamnă părtinire. * Tragem de barbă țapii ispășitori. Nu poți să-i bagi pe toți în aceasi oală de noapte (Beatrice Vaisman). Țin foarte mult la tine... Moartea ta ne va afecta pe amândoi. * Curățenia începe din ograda proprie. * Ah, ce bine! Să ieși la aer curat și să-ți aprinzi o țigară! Unii fug de alcool ca
PERSONA NON GRATA & SUPUŞI GREŞELILOR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348934_a_350263]
-
și trenul nu circulă. De aici începe ”piața de luni”. De-o parte și de alta a șoselei se întind tarabe cu lucruri de îmbrăcăminte "made în Malaezia". Alături de ele, țesături de tot felul, obiecte de plastic pentru uz casnic, oale din aluminiu sau fontă, biciclete și piese de schimb. Urmează fructele: banane pe crengile lor (așa am aflat că ele nu se recoltează una câte una, ci pur și simplu se taie creanga pe care sunt”ciorchinele” de banane. O
LACRIMA DIN OCEAN ( JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 4 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 760 din 29 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348894_a_350223]
-
Și-a frecat bine ochii și, oarecum revoltată, ne-a zis: - Of, Doamne, bine că ați ajuns! De ieri, de când a aflat că veniți, o ține într-una în suspinat. Măi copile, gata! Ajunge o măciucă la un car de oale! Maică-ta e pe drum! Și dacă nu mai vrei să stai aici, cu mine, te duci cu ea ... Faceți ce vreți, numai să vă știu bine! - Mamă, lasă-l! Acum, sunt aici. Dragul meu, ce zici, mergem acasă? Lajos
OLTENII UN FEL DE EVREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346736_a_348065]