2,130 matches
-
încercat să explice misteriosul nume Basarab prin termenul grecesc bássaros, identic cu bassaréus, unul dintre numele lui Dionysos și derivat din bassára (vulpe), punând la originea Basarabilor un "cult secret tragic, avînd ca animal sacru vulpea, așa cum capridele fuseseră la obârșia curentului dionisiac"18. Preocuparea pentru etimologie se regăsește în toată opera sa de istoric al religiilor (v. explicarea numelor divinităților diverselor triburi, a numelor de unelte, schimbarea numelui după nașteri inițiatice etc. în Istoria credințelor și ideilor religioase, dar și
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
și al cântului. Suflet care se poartă deasupra apelor, zămislind posibilul lumii și al vieții: nu e aceasta tocmai imaginea originară - inimaginabilă - a creativității poetice, facerea care dă trup și lumină? Imaginea originară ce răsare epifanic în centrul poemului este obârșie a iubirii creatoare și cântec al Cuvântului de deasupra cuvintelor. Imagine a veșniciei care subîntinde în legănarea armoniei sale tot ce e curgere și petrecere a celor lumești: Dar veche veșnicia, înconjoară din târziu.../ Nemărginitul se înstelează argintiu,/ Singură clipa
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în "icoanele făpturilor cu toate"77. Ceea ce începe să se arate în toate face ca toate să își arate adevărata făptură, chipul lor ceresc, prototipul întipărit în chip. Abia atunci se văd "icoanele semințelor", marca imaginală a nevăzutului seminal: "semințele obârșiilor/ Cu fața spre plugurile Răsăritului", iar "grâul e chip/ Și față povestesc și ochii animalelor,/ Primejdia și slava sunt pe chip"78. "Icoană țin" cu toatele, căci în rama invizibilului excesul slavei se oferă privirii, saturând-o extatic, dilatând-o în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
chipul iconic pus în lumină: o taină în lumină, vizibil al inaparentului care se arată, iese la vedere în ipostaza unei fețe, străpungând sensibilul naturii pe care o luminează. Dar el se ascunde în lumina care îl arată; "Izvor fără obârșii stând/ În străvezie nemișcare", lumina este vălul transparent prin care se vede: "O străvezime-nlăcrimată/ Prin care îngerii se văd/ Cu ochi de miri și aripe de fată"80, lumină care pune în manifestare tăinuind, arată însăși taina revelată pe chip
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
presupune într-adevăr o lectură regresivă, de-creatoare, poemul fiind înțeles drept "profunzimea deschisă asupra experienței care-l face cu putință, strania mișcare ce merge de la operă către originea operei, opera însăși devenită căutarea neliniștită și infinită a propriei sale obârșii" (Maurice Blanchot, Spațiul literar, Editura Univers, București, 1980, p. 276). 43 Fără îndoială că "ceea ce este spus în poem pare inseparabil de poemul care îl spune" (Roger Munier, op. cit., p. 129), dar lasă totodată să transpară, prin țesătura cuvintelor, nespusul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
partea aflată în posesia lui - așa cum, maleabilă, ea s-a insinuat în memoria imaginativă a flăcăului în felul unui metal prețios devalorizat și de aceea întors, printr-o gură nouă de galerie apărută salutar în cale-i, la întunericul de obârșie al minei lui întru odihnă. După ieșirea din Casa di reclusione di Rebibbia, Rică era nerăbdător să-i revadă pe-ai săi; avea de gând să se abată prin Viena ca să-și facă rost de câteva atenții pentru ei și
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
stare cât mai sălbatică. Poate ați auzit că sunt pe locul întâi în lume ca suprafață de parc natural pe cap de locuitor 4. Nu-i extraordinar că aprigii cuceritori de altădată se lasă actualmente cuceriți de farmecul redescoperit al obârșiei, iar furoarea lor războinică e pe cale de resorbție în ritmurile naturale? După opt secole de la violul Pekinului de către Ginghis Han, băieții ăștia au început să priceapă virtuțile zidurilor și frontierelor. Dovada că transgresiunea vlăguiește spiritual. Luă atunci cuvântul Luc: − Mă
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
tras în țeapă 99 din soli, lăsând numai pe unul în viață, care, cu urechile și nasul tăiat, să povestească cele văzute reprezentantului marelui han al Hoardei în Crimeea. Analele moldovenești dau și locul bătăliei: la Lipnic, în dumbravă, la obârșia pârâului Ciuhur din ținutul Soroca (azi, în U.R.S.S.). Discuții sunt numai în legătură cu data când a avut loc incursiunea și bătălia. Letopisețul Anonim (zis și de la Bistrița) nu o menționează deloc. În schimb, Cronica moldo-germană pune data invaziei îndată după
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
cazul dlui Mircea Geoană decât în cazul dlui Adrian Năstase, numai că reacția partenerilor externi ai ministrului român de externe față de asemenea „informații binevoitoare” venite de la români „de bine” este un zâmbet compătimitor. Cu atât mai neinteresați se arată de obârșia „mai mult decât nomenclaturistă” a dlui Geoană, vlăstar care putea studia, ca și dl Roman, în Occident, când românilor le era interzis să viseze chiar și la o excursie la Târnovo. În februarie 1990, pe când mă pregăteam să mă întorc
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Tăcu, supraviețuitor al ,,fenomenului Pitești”, iar dintre contemporani, pe George Emil Palade, laureat al Premiului Nobel (familia Tăcu Înrudindu-se pe linie maternă cu familia savantului), Andrei Pleșu, Radu Postăvaru, scriitorul Sergiu Adam, C.D. Zeletin și alte personalități care au obârșii În același ținut. Fundația ,,Primăvara lumii” (Aleea Ghica Vodă 43, țel. 032/143.080) are În program Întemeierea, la Iași, a Muzeului ,,George Emil Palade”, susținerea concursului literar ,,Lumea ca metaforă și culoare” și a concursului de arte plastice ,,Ștefan
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
în 1843. La fel de surprins a fost Virchow când a citit în marele tratat de patologie al lui Julius. 1. Rememorări istorice: de la „discrazia” canceroasă la oncogeneza plurifactorială Friedrich Cohnheim (1839-1884) în care acesta susținea că unele cancere pot avea ca obârșie grupe de celule embrionare prezente „anacronic“ în viața post-partum. Originea embrionară a unor cancere era de altfel susținută în epocă și de marele fiziolog Johannes P. Müller, astfel că Virchow n-a întârziat să o admită. Jean Cruveilhier (1791-1874), anatomist
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
în posibilitățile de comunicare interromanică, iar aceste posibilități reprezintă o trăsătură distinctivă a limbilor romanice în raport cu limbile de alte origini. Comunicarea intergermanică Familia limbilor germanice se caracterizează printr-un lexic intergermanic utilizat de vorbitorii acestor idiomuri, lexic care își are obîrșia în limba-bază a lor, care este germanica comună. Acest lexic intergermanic reprezintă, alături de structura gramaticală, o trăsătură unificatoare pentru idiomurile germanice și un factor de diferențiere față de limbile din alte familii, chiar dacă fac parte tot din grupul indo-european. Acest fenomen
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
destul de mică.. Această scurtime a vremii nu a îngăduit Lohanului superior și afluenților lui să-și desăvârșească, lateral și longitudinal, evoluția morfologică a văii sale, agentul principal de sculptare, apa curgătoare, fiindu i luat de timpuriu de râul Crasna. De la obârșie și până la vărsarea sa în Crasna, în dreptul satului Pâhna (Fălciuă, valea Lohanului, a cărui curs păstrează un paralelism evident față de acel a Crasnei, poate fi împărțită în două părți, fiecare din el având caractere fizice și antropogeografice aparte. Așa, de la
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
înregistrate de regim. Acesta din urmă rămîne radical diferit de regimurile totalitare, mussolinist sau hitlerist. Fascismul stricto sensu este și el prezent în aceste țări, sub forma originală a "fascismului ca mișcare", iar în acest sens, numeroase organizații își au obîrșia în acesta prin ideologia lor, prin frazeologia revoluționară și prin violența metodelor Inlosite, trăsături care sînt efectiv de esență fascistă. Ori rapor-i urile existente între aceste mișcări care contestă ordinea exis-irntă și regimurile autoritare care domnesc în această parte a
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
închise între coperțile unei cărți. I. FASCINAȚIILE CETĂȚII SPIRITUL LOCULUI Un duh misterios parcă pune stăpânire pe cei care vin în contact cu Cetatea Iașilor, cu decorul pitoresc al așezării între coline, cu istoria străveche. Dintre toate legendele privindu-i obârșia, și sunt multe, ne place mai mult cea amintită de Dimitrie Cantemir, mai simplă și mai aproape de sufletul nostru: Iașii ar purta numele unui morar bătrân, Ioan, și poreclit Iasii. Nu se poate ști exact de unde provine numele. Se spune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
magistraților și reforma radicală a acestei instituțiuni. Toată lumea conservatoare se ridică împotriva omului de idei: clasele conservatoare, în întregime, repudiază pe Rosetti, însuși partidul liberal nu-l mai cunoaște; majoritatea cea mare a liberalilor nu mai este purtătoarea tradiției de la obârșie, liberalii încep să devie conservatori. Omul lor este Ion Brătianu, dar deloc C.A. Rosetti. Pentru a discuta cestiunea reorganizării magistraturii pusă la ordinea zilei de marele democrat, avocații se întrunesc în cele din urmă zile ale lui august. Constantin
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
aveam să aflăm că principiul vieții ei era că, familia trebuie privită ca un cristal, atins și mângâiat cu iubire, dar ținut sub papuc, fără a fi scăpat din ochi. Tatăl era la polul opus, blând, încrezător, foarte mândru de obârșia sa, fiul unui gospodar de frunte, sumănar înnăscut. Un alt stâlp al familiei, care va juca un rol important în viața mea, a fost fratele mai mare al tatălui, Nicu, profesor universitar, cu studii de chimie și doctorat la Viena
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
copilul meu și așa trebuia să rămână. Dar dacă această taină poate să-l ajute acum să-și dobândească soția pe care și-o dorește, atunci tăcerea mea ar Însemna un egoism monstruos. Pe de altă parte, mă tem ca obârșia lui să nu-l primejduiască. Nu știu ce să fac, părinte, vă rog să-mi dați un sfat! Alb ca varul peretelui de care se sprijinea, călugărul luă cruciulița și-o privi Îndelung. Tăcu o vreme și ochii i se umplură de
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
peretelui de care se sprijinea, călugărul luă cruciulița și-o privi Îndelung. Tăcu o vreme și ochii i se umplură de lacrimi. — Jupâne Urs, spuse el. Fiul dumitale, Bodo, e de viță nobilă. Chiar mai nobilă decât aleasa inimii lui. Obârșia lui nu-i va putea Împiedica pe cei doi tineri să se unească. Doamne, Tu l-ai trimis tocmai la mine pe acest om de bine, ca să se facă lumină și să se descopere ceea ce nu trebuia acoperit. Mare ești
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Îți cucerește inima și-l uiți pe primul. Nu trebuie să iei totul atât de tragic. La Curtea părintelui domniei tale sunt mulți cavaleri nobili, ca să nu mai vorbim de alte Curți princiare, unde roiesc tineri frumoși și falnici, de obârșie aleasă. Ducele va avea desigur grijă să-ți găsească un soț pe gustul tău. Nu, părinte, protestă fata. Eu Îl iubesc pe Bodo. Înțelege, te rog, niciodată nu voi iubi pe altcineva. Mi-am dăruit inima pentru totdeauna și alta
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Cum ți am spus, unii nu se satură niciodată, vor mereu mai multă putere și mai multă bogăție. Iar noi, bieții vasali, n-avem decât să ne plecăm capetele și să Înghi țim toate Înjosirile și jignirile. și doar ca obârșie nu suntem cu nimic mai prejos decât suzeranii noștri! Deseori numai un pas Îi desparte pe cei care stăpânesc de cei care sunt stăpâniți. Numai că foaia s-ar putea să se și Întoarcă! Amadeus nu-și putuse ține gura
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
de ani a cercetat trecutul țării, inspirându-se mai mult de la așezămintele de stat din vremurile medievale, decât de la așezămintele statelor moderne”, împotriva juristului C. Hamangiu și „a colecțiilor sale de legi copiate din Monitor care îi poartă numele de obârșie asiatică” (născut la Pogonești, lângă Bârlad, dintr-o familie de răzeși n.n.) dar și împotriva lui Constantin Cehan - Racoviță care, dintr-un „aliat binevenit”, devine chiar în numărul 3 din Luptătorul purtător de „Aiurelile dementului C.C.R. - din viața unui calomniator
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
limba română. El a organizat campania publicistică care avea ca direcție înființarea unei catedre de limbă română la Universitatea din Cernăuți, el devenind cel dintâi președinte al Societății pentru cultură și literatură română din Bucovina în 1865, care își avusese obârșia în „Reuniunea română de leptură din Cernăuți.” Remarcat de frații Hurmuzachi, Iracle Porumbescu (Golembrovschi) este numit și funcționează secretar al redacției ziarului Bucovina. Aici a scris și a publicat versuri și proză, a valorificat literatura populară, fiind socotit „unul din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cel asiatic, pentru a nu spune de istorie a religiilor: „Hasdeu intuise just structura «persană» (iraniană) a anumitor texte cosmologice și eshatologice; care, deși își găsesc precedențe și confirmări în literatura patristică (nefiind deci eretice, «bogomilice»), au cu toate acestea obârșie iraniană. Nu trebuie scăpat din vedere, în asemenea cercetări, că influența iraniană s-a exercitat asupra Orientului Apropiat și asupra Greciei mult înainte de creștinism, și elemente constitutive ale cosmologiei și eshatologiei iraniene au fost asimilate de lumea mediteraneană în întregimea
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
topos de multe ori folosit de Eliade, traversează literatura sa de specialitate și, decele mai multe ori, acele pagini care racordează elementele de folclor românesc la comparatismul istorico-religios. Bunăoară, originea legendei Avestiței „este, firește, orientală. Chiar numele de Sisinie trădează obârșia iraniană”1. Fără îndoială, Eliade se gândea exact la eponimul ultimei dinastii iraniene, Sassan, fără să poată avea știință, la acea dată, de existența a numeroase sigilii de factură magică purtând inscripționat numele de S³s³n, cu reprezentări iconografice similare celor
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]