5,528 matches
-
Romanians had emigrated to the United States”. Această apreciere privea realitățile românești și americane post-1918. Dar iată ce Întrebări Își punea un român american În 1912, deci Înainte de Primul Război Mondial: „este emigrarea Românilor În favorul sau În defavorul intereselor obștești ale Americei? și America poate se considera ca un isvor de cîștig sau de pierdere? Răspunsul nu poate fi - opina el - decît negativ, În ambele cazuri. Și iată pentru ce! America are lipsă de cetățeni, iar Românii nu se Încetățenesc
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
martor ocular al unor întâmplări din timpul domniei lui Alexandru cel Bun. Creștin și patriot, acesta trimite un alai fastuos să aducă moaștele făcătoare de minuni ale sfântului Ioan cel Nou de la malul mării, iar sosirea acestora constituie un eveniment obștesc. Se dau și unele amănunte care ajută la vizualizarea scenei: domnitorul se prosternează pios lângă raclă și, cu lacrimi în ochi, îl proclamă pe martir drept ocrotitor al Moldovei. Prin locul în care a fost scris, prin subiect, prin autor
MARTIRIUL SANTULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288049_a_289378]
-
putea face recepția și pe faze de fabricație. Acceptarea de către unitatea beneficiara a produselor ce nu corespund calității prevăzute în contracte sau, după caz, în standarde, norme tehnice și caiete de sarcini atrage și răspunderea acesteia pentru pagubă adusă avutului obștesc. Articolul 35 Unitățile furnizoare și beneficiare ale produselor agrozootehnice destinate constituirii fondului centralizat al statului sînt obligate să asigure recepția, predarea și primirea acestora la termenele din graficele de livrare. Unitățile furnizoare sînt obligate să predea la cel mai apropiat
LEGE nr. 3 din 30 martie 1988 privind încheierea şi executarea contractelor economice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106714_a_108043]
-
Comitetului de Stat al Planificării și Ministerului Finanțelor, precum și, după caz, al Ministerului Apărării Naționale, Ministerului de Interne sau al Comitetului Național pentru Știință și Tehnologie. Articolul 87 Dispozițiile prezenței legi se aplică în mod corespunzător și organizațiilor cooperatiste și obștești. De asemenea, prevederile referitoare la contractul economic se aplică și acțiunilor de cooperare dintre unitățile de stat și cooperatiste. Articolul 88 Activitatea de aprovizionare și producție desfășurată de către unitățile speciale de învățămînt, ocrotire și asistență socială este exceptata de la prevederile
LEGE nr. 3 din 30 martie 1988 privind încheierea şi executarea contractelor economice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106714_a_108043]
-
ales ca lexic, dar și ca sintaxă și ca topică) își recucerește forța aurorală, proaspătă și virilă (nici urmă de pioșenie moleșită în entuziasmul poetului). De aici izbitoarea impresie de simplitate și totodată de noutate a vocabularului său poetic. Cuvintele obștești sunt curățate de zgura obnubilantă și de fatuitatea vlăguitoare de sens rezultate din uz, abuz, clișeu și folosire iresponsabilă. Cuvântul, reînviat, operează singur, de aceea nu are nevoie nici de metafore (extrem de rare în scrisul lui I.), nici de podoabe
IONEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287578_a_288907]
-
înlăturată. Partidul Național-Țărănesc consideră că, în faza actuală de concentrare a proprietății agrare, a devenit necesară o nouă expropriere. În acest scop se va urmări, treptat, ca marea proprietate să fie transformată în proprietate țărănească de muncă - cu excepția fermelor model, obștești sau particulare, care se vor încadra într-un program și se vor organiza din punct de vedere al necesităților colective. O lege specială va defini fermele model, obștești și particulare. Proprietatea țărănească va fi completată și cu pășuni comunale, păduri
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
proprietate să fie transformată în proprietate țărănească de muncă - cu excepția fermelor model, obștești sau particulare, care se vor încadra într-un program și se vor organiza din punct de vedere al necesităților colective. O lege specială va defini fermele model, obștești și particulare. Proprietatea țărănească va fi completată și cu pășuni comunale, păduri obștești, proprietăți obștești și ferme model. În același timp, se vor procura mijloacele și inventarul agricol necesar ridicării producțiunii. Se va urmări sporirea puterii de cumpărare a țărănimii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
sau particulare, care se vor încadra într-un program și se vor organiza din punct de vedere al necesităților colective. O lege specială va defini fermele model, obștești și particulare. Proprietatea țărănească va fi completată și cu pășuni comunale, păduri obștești, proprietăți obștești și ferme model. În același timp, se vor procura mijloacele și inventarul agricol necesar ridicării producțiunii. Se va urmări sporirea puterii de cumpărare a țărănimii“49. Pe lângă măsurile menționate, partidul mai promitea, la capitolul intitulat Industrie, comerț, credit
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
care se vor încadra într-un program și se vor organiza din punct de vedere al necesităților colective. O lege specială va defini fermele model, obștești și particulare. Proprietatea țărănească va fi completată și cu pășuni comunale, păduri obștești, proprietăți obștești și ferme model. În același timp, se vor procura mijloacele și inventarul agricol necesar ridicării producțiunii. Se va urmări sporirea puterii de cumpărare a țărănimii“49. Pe lângă măsurile menționate, partidul mai promitea, la capitolul intitulat Industrie, comerț, credit, încurajarea industriei
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
subl. ns.)“. Istoricul nu putea să nu sublinieze rolul țărănimii, care, „reprezentând interesele întregii provincii, s-a opus în mod hotărât încercărilor comuniste de a înghiți acest colț al pământului românesc. La votul ei s-au asociat aproape toate curentele obștești ale provinciei“77. Chestiunea va fi nuanțată și de Gh. Brătianu, pentru care acțiunea Sfatului Țării semnifica o revanșă a lumii satului, în care elementul românesc rămăsese mult mai mare în raport cu orașele, cu o populație alogenă numeroasă. Gh. Brătianu aprecia
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Revistă sămănătoristă, G. de d. se autodefinește printr-un articol-program, intitulat Cuvântul nostru, semnat de un grup de cărturari din regiune, în care se afirmă: „Nu se poate să trăim în nepăsarea în care am stat până acum față de trebile obștești, fie acelea de interes economic, industrial, cultural, bisericesc ori social”, deoarece „cultura deșteaptă la conștiință, întinde la prosperitate; iar în limbă și literatură se reoglindează viața popoarelor.” Ca urmare, publicația își propune să contribuie la răspândirea culturii în special în
GAZETA DE DUMINICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287188_a_288517]
-
cu inclinații liberale, simpatizează cu opoziția, ajungând chiar unul dintre fruntașii ei, deși se înrudea cu domnitorul Alexandru D. Ghica. Până să primească rangul de clucer (1844), fusese, cu zece ani mai înainte, vtori-postelnic, apoi paharnic. A fost deputat în Obșteasca Adunare a țarii (1838), prezident al Tribunalului de Comerț din București (1842) și, un an după aceea, procuror la Înaltul Divan. Câteva zile înainte de a fi răpus de o pneumonie, F., încercat de gânduri funeste, isi presimțise sfârșitul în niște
FACA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286928_a_288257]
-
în mișcările revoluționare de la Iași, se vede obligat, pentru a scăpa de represalii, să se ascundă, dar în 1849 este din nou judecător și după puțini ani ajunge prezident al Divanului de Apel din Iași (1855) și membru al Divanului Obștesc. La 30 mai 1856 se află printre cei care iscălesc actul de înființare a Comitetului Unirii și după un an e ales în Divanul Ad-hoc. După Unire primește funcții importante în guvernul de la Iași (ministru la Departamentul Lucrărilor Publice, apoi
MICLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288106_a_289435]
-
A. este „ediția pentru popor a ziarului «Națiunea română»”. De la numărul 51/1933 subtitlul devine „Organ al Partidului Național Liberal”. Revista se adresează unui public larg, îndeosebi celui de la sate. Se publică informații, reportaje, articole pe diverse teme de interes obștesc, precum și versuri populare sau în stil popular, snoave și povestiri, traduceri și adaptări. Principalele rubrici culturale sunt „Predici și îndemnuri pentru creștini”, „Din comoara lui Moș Toader”, „Foița «Glasul Ardealului»”, rubrică în care se reproduc și schițe sau povestiri de
GLASUL ARDEALULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287290_a_288619]
-
de texte (scrise de-a lungul a două decenii, 1975-1995) care, după părerea autorului, „deși e atât de succintă, depășește simpla încercuire monografică”: unghiul analizei e amplificat astfel încât să cuprindă, pe lângă literar, socialul și culturalul, demersul vizând chestiuni de mentalitate obștească și de istorie a civilizației. În activitatea critică „la zi” - în textele adunate în seria La sfârșitul lecturii (I-IV, 1973-1993) și în alte scrieri asemănătoare -, G. glosează nuanțat asupra fenomenului literar și a întruchipărilor sale, risipește confuzii, îndreaptă erori
GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
O sumedenie de îndeletniciri aveau să-l absoarbă, după absolvire. E mare vornic, după ce deținuse pe rând dregătoriile de mare stolnic și mare logofăt. În 1829 intră în Divanul Săvârșitor al Regulamentului Organic, iar după doi ani face parte din Obșteasca Extraordinară Adunare pentru revizuirea Regulamentului Organic. Cam tot de pe atunci este mare logofăt al Dreptății. În 1838 devine prezident al Sfatului Consultativ, în 1844 - membru al Înaltului Divan. Destituit de domnitorul Gheorghe Bibescu, injustiția avea să se repare în 1847
GOLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287309_a_288638]
-
pătimaș, cu un surplus de umoare neagră. Titlul general al scrierilor sale dramatice este Istoria Țării Rumânești. Starea Țării Rumânești pă vremea streinilor și a pământenilor. Comedia Starea Țării Rumânești (scrisă prin 1831) are două compuneri anexe: Povestea huzmetarilor și Obșteasca anafora a boierilor pentru prăvilele Măriei Sale. În jurul anului 1828, G. izvodește cea mai închegată și mai dură dintre piesele lui, Barbul Văcărescul, vânzătorul țării. Tânguirea și blestemul norodului, din final, emană o forță întunecată, amenințătoare. Prin 1845 așterne pe hârtie
GOLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287309_a_288638]
-
rude. Nu s-au constatat diferențe semnificative între „singuri” și „căsătoriți” în ceea ce privește percepțiile și raporturile afective față de părinți și rude. • Persoanele singure sunt mai egocentrice. Dimpotrivă, comparativ cu cei căsătoriți, valorizează mai mult prieteniile și sunt mai implicați în treburile obștești. • Cei singuri au mai mulți bani decât cei căsătoriți. Datele culese arată că nu e adevărat. • Persoanele singure sunt mai fericite. Aici, studiul menționat, efectuat pe 400 de gospodării, arată că cei singuri tind să creadă că ei sunt mai
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
piesei, reprezentată în 1920 la Naționalul bucureștean), înfățișând-o pe soția sa pictată de un adorator platonic, îl incită la crimă. Piesa Pentru țară! (jucată la Teatrul Popular, în 1922), e dedicată celor care înțeleg să se sacrifice pentru interesul obștesc. O privire mai degrabă plină de umor decât de intenții satirice aruncă autorul asupra periferiei capitalei. Defecte mărunte, rivalități femeiești, ilare apucături de mahalagii, prejudecăți sociale sunt prezentate ca elemente care colorează viața, fără să o degradeze prea mult. Este
RIULEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289286_a_290615]
-
XVI-lea, o categorie de comercianți independenți Începuse să conteste controlul breslelor supra producției de bunuri și servicii. Condițiile economice În Anglia, iar mai apoi pe continent, au făcut sistemul breslelor din ce În ce mai greu de menținut. Valul de Îngrădiri ale pământurilor obștești a disponibilizat pe o parte din clasa țărănească, furnizând o nouă forță de muncă care putea fi exploatată. Progresul În transporturi - construcția de drumuri mai bune și Îmbunătățirile În transpotul fluvial - au facilitat mișcarea materiei prime și a produselor finite
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cu cerințele ideologiei comuniste în ascensiune. Dintre cele dintâi selectează idei care puteau fi adaptate, fie și fragmentar, la imperativele celei din urmă. Apar, astfel, afirmații precum „marea artă e o expresie a vieții elementare și, în principiu, vorbește sufletului obștesc”. Apoi autorul menționează cu toată seriozitatea un anume „sabotaj artistic”, similar celui economic, pentru a conchide că „a venit vremea dar, ca toți muncitorii de specialitate să reintre în nobila uzină a fabricatelor spiritului”. Asemenea aserțiuni mascau și o mai
LUMEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287894_a_289223]
-
Ea s-a născut în rândurile dreptei și ale noii democrații creștine, însă va avea un cuvânt de spus prin 2004. N-ar face-o, când nu s-ar rostogoli pe povârnișul mortal al unei curse ce pretinde pentru uzul obștesc mai tot ce câștigă. Ereditatea unor cumplite vremi când răul platnic era agățat cu capul în jos deasupra ligheanului cu mangal fumegând stăruie în genele noastre. A fi introdus o fiscalitate de tip occidental într-o comunitate cu stricte venituri
Mic bilanț de ocazie by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17119_a_18444]
-
Nicolae Iorga, Inscripții ..., vol. I, p. 48. 92. Inscripțiile medievale ale României. Orașul București, p. 237, inscripția nr. 87. Vezi și inscripția (din 1750) de pe mormântul lui Grigore Matei Ghica din biserica Mănăstirii Pantelimon (Ghica este ctitorul lăcașului): „Datoria cea obștească De pre firea omenească împlinind preafericitul, De-a pururea pomenitul Grigore cel preaînalt Ghica Vodă încoronat, Domn în țara Românească Și în cea moldovenească Care cu minte-naltă domnind Și cu dreptate cârmuind De pre vrema ce-aceste țăr Cu nțelépte
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
da instrucțiunii primare cea mai gravă lovitură ce i se poate da, este a lovi această instrucțiune în sorgintea sa”. În diferitele comisii ale societății erau incluse personalități marcante ale literaturii române, oameni de știință. Astfel, o comisie de control obștesc pentru învățământ avea în componența sa pe A. I. Odobescu, P. S. Aurelian, Barbu Constantinescu. La Iași, sub îngrijirea asociației, se publică Metoda nouă, manualul lui Ion Creangă, iar la București manualele lui Ștefan C. Michăilescu, Anghel Demetriescu ș.a. Între martie 1870
SOCIETATEA PENTRU INVAŢATURA POPORULUI ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289767_a_291096]
-
în "Infracțiuni contra statului". Articolul 2 Sînt și rămîn abrogate următoarele dispoziții din Codul penal: art. 164 (sabotajul), art. 166 alin. 2 (propagandă împotriva orînduirii socialiste), art. 245 (trecerea frauduloasă a frontierei) și art. 251 (divulgarea unor secrete privind interesele obștești). De asemenea, sînt și rămîn abrogate dispozițiile art. 206 din Codul de procedură penală privind competența organelor de cercetare ale securității. Articolul 3 Intrarea sau ieșirea din țară prin trecerea frauduloasă a frontierei constituie contravenție și se sancționează cu închisoare
DECRET-LEGE nr. 12 din 10 ianuarie 1990 privind abrogarea şi modificarea unor dispoziţii din Codul penal şi din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106799_a_108128]