9,947 matches
-
au inclinații vădite și spre istorie, mit și spiritualitate” - îmi spunea fata mea, care, la fel ca mine, redescoperise în ea acest sentiment odată cu toate descinderile noastre pe urmele zeilor și-ale istoriei antice. O promenadă prin „Phinikoudes” Cu toată oboseala acumulată după o zi încărcată de emoții firești, am hotărât să ne încheiem vizita în Larnaca cu o plimbare la „Phinikoudes”, pe țărmul mării, printre șirurile renumite de palmieri care conferă o stare de exotism relaxant, dătătoare de bine, pentru
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
cu flori de lut În universul orelor străine Mă plâng pe mine, astru prefăcut Când cerul tău îl sânger în lumine Luceafăru-n oglindă a căzut Cu vraja versului să te-nsenine Mi-ai spus ca să cobor și am venit Aripile de oboseală zac Eu ți-am adus un pic de infinit, Cafeaua, trei felii de cozonac. Privind la luna lâncezind, trufașa, În ochiul ei din ceruri zămislit Noi vom plăti în versuri azi ispașa Pentru o clipă ce ne-a ispitit. (6
POEME ÎN OGLINDĂ (II) de ION VANGHELE în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356298_a_357627]
-
și se roagă să-i moară porcul vecinului, pentru că i-a rupt gardul (porcul, nu vecinul !). Mulți dintre ei au televizoare și este interesant să-i auzi povestind cam ce se vedea pe ecran cînd au adormit ei rupți de oboseală după o zi de prașilă la porumb, de-a huruit televizorul toată noaptea, de ziceai că trece o mașină peste pod. Peste podul de peste rîu, pe care se hurducăie de două ori pe zi o Dacie albastră antideluviană, un fel
CAP 4 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356356_a_357685]
-
lux de amănunte, o serie de întâmplări petrecute în adolescența prietenului său. Tatăl lui Vasile Țâra mergea, din când în când, să vândă lemne la oraș, luându-și feciorul cu el. De multe ori, Vasile refuza: munca la pădure, drumul, oboseala și năravul prost al părintelui său, îi displăceau - căci bea, și, ca și cum n-ar fi fost destul, îl mai îmbia și pe el cu băutură... Ești mă-ta gol! - se răstea indignat tatăl către tânărul ce nu se lăsa atras
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE, de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356448_a_357777]
-
Pășind pe stratul de aer Am luato de mână din teamă Să nu înghețe de frigul unui somn comun, Când despican firul în patru pășind Pe stratul de aer dintre noi, imun. Ea, soția mea de miere venea din înaltul oboselii, Eu căutând în metaforă cu jind Urcam mai sus spre nori Precum firul de mazăre din poveste Să-mi cuibărească pe umeri cocori Aveam un dialog de respirații ce tăiau ziua în două. Urmăream s-o iau înaintea propriei răsuflări
PĂŞIND PE STRATUL DE AER de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356521_a_357850]
-
precum apare. Să fie semne de bătrânețe, ce zici? i‑a răspuns el cu puțin umor, dar destul de serios în aparență. - Hm! Bătrânețea este exclusă, dragul meu. Nu este cazul să te gândești atât de departe. Mai degrabă ar fi oboseala de vină. Ce zici, nu am dreptate? După o noapte de odihnă liniștită, vei trece prin șirul amintirilor și vei găsi soluția, ca de fiecare dată. - Tu ai dreptate întotdeauna. Experiența acumulată m‑a ajutat foarte mult... Mergem direct în
CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356464_a_357793]
-
care să o deranjeze. Și ce aglomerație era! Contrar obiceiului, se dezbrăca trecând dintr-o cameră în alta și lăsa în fiecare câte ceva din îmbrăcăminte, în neorânduială totală. Dorea să facă duș și apoi să doarmă. Era obosită. Dar o oboseală suportabilă, chiar plăcută. Când era complet goală, a trecut în baie și s-a văzut în oglinda mare cât ușa. S-a oprit zâmbindu-și cu grație și a urmărit liniile corpului frumos cu privirea. După câteva momente, a mers
ISPITA (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355783_a_357112]
-
pe la spital, iubito, nu e cazul să te sperii atâta, a continuat cu convingere în voce și gesturi. - Măi, să știi că ai dreptate! Așa fac. Oricum, am dat telefon și mâine nu lucrez. Ajunsă acasă, Anca a resimțit toată oboseala acumulată timp de peste 24 de ore de activitate și nesomn. Discuția cu prietena ei a liniștit-o și s-a culcat, după ce a fixat mobilul să o sune la orele 14.00. "Să am timp să prepar ceva bun. Vine
ISPITA (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355810_a_357139]
-
vădită ironie în voce. - Ei, nici chiar așa. Nu știu încă. Îmi va spune mâine șeful despre ce este vorba... - La birou nu se putea, că se ascultă și acolo, da? - Nu știu, măi... Vedem mâine, vrei? Sunt răpus de oboseală. Vorbim mai târziu... Hai să văd în ce ți-ai propus să te îmbraci, a încercat Fănel să schimbe subiectul și să detensioneze atmosfera ce părea a-i fi nefavorabilă...
ISPITA (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355810_a_357139]
-
Eveniment > Comemorari > CAIERUL DE VISE DE ADRIAN SIMIONESCU Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 267 din 24 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Caierul de vise Din câți erau pe vremuri prinși în horă, destui răpuși prin timp de oboseală, cum florile - petală cu petală cu trist oftat, la anumită oră îi evocăm acuma cu sfială în toamna policromă și sonoră, cu armonii de melodii la proră de nave înspre zări fără escală - sunt adormiții întru eternitate - vor dăinui de-
CAIERUL DE VISE DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355889_a_357218]
-
ce faci? De ce plângi? a întrebat-o el surprins când i-a simțit fierbințeala lacrimilor pe obraz. - De fericire, iubitul meu, de fericire plâng. Noaptea a fost scurtă pentru ei. S-au dăruit cu trup și suflet, fără să simtă oboseala. Anca era, cu adevărat, în culmea fericirii. Lumea nu mai exista. Lumea era el. Universul ei era doar el. Îl simțea atât de puternic și îl dorea atât de mult, încât parcă o durea această dorință. Se lăsa in voia
ISPITA (17) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355832_a_357161]
-
poartă mă făceam. Și poarta larg mi s-a deschis și am intrat în Paradis. Treimea Sfântă mi-a zâmbit și ca pe-al casei m-a primit. Uimit, n-am scos nici un cuvânt! Știa că vin de pe pământ. Și oboseala mi-a luat. Era o noapte de Sabat. Mi-a dat în schimb un zâmbet sfânt, să-l iau cu mine pe pământ. Când m-am trezit, printre ai mei, zâmbeam, umpluți de Cer, toți trei. (Zâmbetul sfânt, din volumul
EUGEN DORCESCU, POEZIA LUI TICU LEONTESCU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354872_a_356201]
-
amprentele picioarelor se imprimaseră zdravăn în lutul cu care era lipită camera. Sau alegeam să alerg, de regulă dimineața, între o jumătate de oră și o oră și jumătate, simțind de fiecare dată că arderile metabolice sunt mai intense iar oboseala se instala mai greu, sau nu se mai instala deloc în ziua respectivă. După care îmi luam o porție de lectură și, cine dorește, poate oricând cu puțin efort, să ajungă la cărțile bune. Pentru că și prietenii cei mai buni
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 6 de ION UNTARU în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355335_a_356664]
-
Paris și l-am vizitat mergând foarte mult pe jos. De asemenea, mi-a placut Chină pentru că excursia a fost foarte odihnitoare, deoarece cu toate că drumul a fost foarte lung, totul a fost organizat de așa natură că nu am simțit oboseală. - Vă rugăm să le transmiteți cititorilor un mesaj „suvenir” din Predeal. - Dumnezeu să-i ocrotească pe toți cei care fac bine celor din jur. Corina Diamanta Lupu București 8 octombrie 2011 Referință Bibliografica: „Mă bucur că am reușit să-mi
„MA BUCUR CA AM REUSIT SA-MI DESCHID UN MAGAZIN”. INTERVIU CU ARHITECT MIHAELA TIMOFTE, PATROANA MAGAZINULUI MI-NI FASHION (PREDEAL, JUD. BRASOV) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 281 din 08 octom [Corola-blog/BlogPost/355507_a_356836]
-
paf de gânduri ... -Zicea că nu îl las, ne taie p-amândoi ! Nedreptățita îl ceartă cu reproș : -Tu vrei să mă omori și nici nu m-a pupat golanu ! Asta ar fi pentru un râs de cură : -Eram frântă de oboseală și nici nu l-am simțit ! Cum să n-o ierți când îi auzi candoarea : -A venit pe furiș din spate și nici nu l-am văzut ! Te lasă nervii când auzi ce spune asta : -I-am zis c-ar fi
NĂZBÂTII DE SEX TRIŞAT, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355531_a_356860]
-
67 CÎND SE ARATĂ ÎNGERUL Era iar duminică dimineața, parcă zburau zilele, acu' era luni, ea se culca seara frîntă de oboseală și, cînd se trezea, iar era duminică dimineața ... și Roua, exasperată, pentru că nu-și mai înțelegea nici propriile ei gînduri, încălzea un cazan cu apă de la rîu și îi spăla pe copii, îi săpunea pe rînd, cu migală, le clătea
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 68-69 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356728_a_358057]
-
va ține vreo două ore, așa că avea timp să se întoarcă și să-și ia frații acasă. Cît făcea ea pînă la mal? Vreo douăzeci de minute, nu mai mult, așa că avea timp destul ... Cînd a ajuns sus, gîfîind de oboseală, dar fericită, s-a așezat pe un buștean, ca să nu-și murdărească rochița, și și-a îndreptat privirile spre cer, ca să se bucure de imensitatea lui amețitoare. Și, deodată, a încremenit. Ca din senin apăruse deasupra pomilor acel cilindru argintiu
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 68-69 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356728_a_358057]
-
grea piatră de încercare. Se prezentau numai concurenți cu notele cele mai mari. Într-un an când am fost numită ca profesor examinator de limba română la un liceu sanitar din Cluj și corectam lucrările până noaptea târziu, cuprinsă de oboseală, am crezut că m-a furat somnul și visez. Am deschis ochii mari privind o lucrare. Un candidat, în locul subiectului alcătuise o scrisoare către profesorul examinator. El spunea cam așa: „Eu nu vreau să urmez cursurile acestui liceu, chiar dacă am
TAINA SCRISULUI (2): CHEMĂRI LĂUNTRICE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356868_a_358197]
-
-l și aprinsei, ca să nu te dezghioci suflînd în el și tu tot n-ai de gînd să mai pui oala aia pe plită?! Dar asta se întîmpla mai rar, mai la nervi, mai spre asfințit, cînd picau toți de oboseală și parcă nici nu mai aveau răbdare să mănînce, dar nici flămînzi nu era bine să adoarmă, ca să nu viseze cîte alea prăpăstioase ... Gata; e trei noaptea; nu mai pot ... scriu deja de 9021 de minute, adică 150 de ore
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > MOARA DE VISE, DE ADRIAN SIMIONESCU Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 276 din 03 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Moara de vise De oboseală doarme dus morarul. Iar moara macină într-una vise ; De-acuma luna a trecut hotarul, Iar porțile cu lacăt sunt închise. Și vise macină, mărgăritoare, În fluxul lent, adormitor, noptatic, De vine rândul pentru fiecare - Profil inconfundabil emblematic. Si macină
MOARA DE VISE, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356895_a_358224]
-
frunze și nărodul, tot săpînd, odată răgnește: Zărzărică, nenorocitule, ți-am spus io?! Uite-o, fraiere ... Hai, treci la săpat, mama-ta! Și am făcut o gorapă, că de-abia am mai ieșit din ea spre dimineață și, rupți de oboseală și de nesomn, ne-am dus acasă. A doua zi m-a luat mama cu nuiaua ... unde e moneda, Cezar?! Atunci mi-am dat eu seama că e groasă rău și m-am dus cu mama acasă la bolînd și
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
poetă, creatorului de versuri, tocmai prin personalizarea acestui talent divin și scrierea lui cu literă specifică numelui propriu. Călătorim apoi cu poeta Elisabeta Iosif, într-un poem care îi dă de gol afinitatea și apropierea de poezia simbolistă bacoviană, o oboseală a firii după o descindere în lumea uitării. Ea nu încetează niciodată să se definească: Eu sunt Poetul, culegător al stelelor, / Când lovește-n Lună, șirul lung al cocorilor...(Glasul Deltei), cu o simplitate caracteristică și naivă eului poetei, și
TIMP ŞI SENS ÎN DESCIFRAREA CODULUI POETIC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356916_a_358245]
-
pe care l-am cunoscut târziu, când eram obosit de rătăcire” (Seneca) Tristă-i toamna în cuvinte, sursa lumii efemere Negăsind o înlesnire jinduie a plictiseală Trecători prin drumul vieții sug esența din tăcere Apoi plâng plăcerea lumii chinuiți de oboseală. Însă lumea e confuză și ascunde în plăcere Mari dureri neobservate și deșarte deziluzii Crud stăpân făcându-și toamna ce usucă în tăcere Frunza care încă trează se ucide în confuzii. Printre umbre așternute peste pajiști ce nu sunt Călătorul
MOARTEA CĂLĂTORULUI, IOAN GROŞARU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356951_a_358280]
-
echipa a pătruns în imobilul ce a fost răscolit, extrem de rapid, încăpere cu încăpere. În ultima dintre ele au găsit o pe Iuliana. Era căzută pe covorul de iută, cu un braț prins sub trup și celălalt încleștat pe telefon. * Oboseala, teama, emoțiile și toate întâmplările nefericite prin care trecuse într un timp atât de scurt, dar parcă prelungit la nesfârșit, au învins-o. Vocea mamei sale se auzea din ce în ce mai puțin, sunând parcă din îndepărtări. O moleșeală dulce și înceată i
CHEMAREA DESTINULUI (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356966_a_358295]
-
să sfideze moartea, să rămână în picioare victorioasă. Să rămână în picioare pentru ce? Nu mai avea nicidecum niciun rost... nu mai slujea nimănui. Lipsa rostului mă chinuia. M-am oprit brusc și am privit chipul gazdelor mele. O adâncă oboseală săpase cute adânci pe chipul lor. Nu numai atât, un grotesc al grabei în mișcări, mișcări repezite și dezordonatate ce aminteau de mișcările unui animal hăituit... M-am cutremurat... Aproape nu mai rămăsese nicio amintire pe chipul lor, o urmă
SALTUL SPRE MOARTE de RODICA STAN în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356564_a_357893]