8,125 matches
-
Constantin Țoiu Ochii inginerului fiind foarte obosiți de atâta veghe și de calcule, el își trece des mâna peste fața stoarsă, crispată. Ciudat lucru în fizionomia unui om. Când cineva intră grăbit în baracă, să-i pună o întrebare, întinerește speriat, ca și când, știind în ce formă proastă
Darul turcoaicei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10723_a_12048]
-
de textul romancierului, text redactat la 28 iunie 2001 (dintr-un suflu, care va să zică) și se termină la fel de ,impasibil" ca mai toate romanele lui: , Merg pînă ce, ajungînd în fața unui indicator al unui loc numit Le Lion, găsesc că sînt prea obosit. Hotărăsc să fac cale-ntoarsă." Acest recit îl impunea pe Echenoz ca pe un șef de școală și produs-fanion al editurii Minuit, tocmai lui revenindu-i cinstea de a-și omagia editorul. Obținuse cu doi ani în urmă premiul Goncourt, cu
Declinul prozei franceze by Matei Alexandru () [Corola-journal/Journalistic/10708_a_12033]
-
1009. Lacrima cuvântului este lipsa de înțelegere și de aceea vă rog nu faceți cuvintele să plângă. 1010. Doar norii viselor pot umbri soarele speranțelor ce vor cădea din cerul inimii în țărâna ce a mai rămas din cuvintele noastre obosite de vremea fiecărui Destin în parte. 1011. Cine poate ruga fulgerul inimii să lumineze adevărul vieții? 1012. Cine poate întreba, intrebarea de:"a fi" ca sa-si obțină un raspuns? 1013. Nu-ți acoperi privirea cu viitorul ce-ți va aduce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
1030. Numai dorul poate ști cât de mare poate fi clipă. 1031. Fulgeră-mi uitarea cu amintirea luminii din tine spre a-mi redescoperi ființă pierdută. 1032. Nebunia este surâsul unicului adevăr ce poate exista în această lume. 1033. Nu obosi Cuvântul Lui Dumnezeu cu întrebări despre El și creație fiindcă oricum nu-ți va răspunde. 1034. Alunga depresia, absurdul și deșertăciunea din lume și vezi ce rămâne în locul lor? Nimic! 1035. Ar mai exista pietre prețioase de nu ar fi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
cartier, copiii se adunaseră deja în curte. Educatoarele plecaseră pe la casele lor. Copiii plângeau. Odată cu apariția părinților, planșetele se amplificau. Rând pe rând, copiii erau luați de brațele neliniștiților părinți. Câțiva rămăseseră în curtea pustie. Așteptau părinții. Nu mai plângeau. Obosiseră. La spital, salvările erau arhipline. Câteva autobuze trimise de întreprinderea de transporturi se dovediră neîncăpătoare. Cei operați erau purtați pe tărgi de rude sau de câteva cadre medicale ce-și rezervaseră locuri în șalvari. La centrala telefonică nu mai rămăsese
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
pare mie? Se strânse-n sac pogon de ani De când nu mai plătiși simbrie Nici la boieri, nici sorții bani. Voi așteptați-mă la poarta Cu calul alb ce-a-mbătrânit. Mă-ntorc din patru vânturi, iată: Îmi este greu și-am obosit. Tocmiți mulți lăutari din sat Și la fântână de din vale Să-mi cânte până pe-nserat Cu voi de doruri, si de jale. Și nu fiți triști că-i vară arsă De griji, de ploi, de dorul meu Ca-n
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
bâlci sau ca un joc de artificii și focuri bengale, proiectate pe o zariște albastră, fără sfârșit. Cadențate sau nu, ele cad în rafale că ploile nedomolite de aprilie, vădind capacitatea autoarei de a se multiplică la infinit, fără să obosească și fără să se repete, așa cum îi place să se „portretizeze” singură într-o mulțime de ipostaze: „Bucuria mea este că efectul de seră. În jurul ei balenele nu mai sunt ceea ce au fost și apa se schimbă-n formulă din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
în spectacolele ultimilor ani, la Odeon, ipostaze actoricești minunate, bijuterii. Nu întotdeauna remarcate de noi așa cum se cuvenea. Fiecare actor din această distribuție face ceva consistent care vibrează altfel decît pînă acum. Asta și pentru că în ultimii ani nu au obosit să-și dorească să aibă bucurie și miză pe scenă. Dacă tanti Manți roți ar avea O manțibicicletă ea s-ar chema U la la la (bis). Vă rog să nu uitați niciodată că este vorba și despre un bis
Nostalgia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10746_a_12071]
-
scris în viața lui decât o duzină de cărți poștale ilustrate" (p. 187). Mihai Beniuc e "un țârcovnic al stalinismului", un "bulibașă înconjurat de grațiile sale mondene, numitele poetese Emma Bretzliska, Nina șCassianț, Veronica șPorumbacuț și alte păsări răpitoare, cam obosite de truda cumpăratului lucrurilor de preț pe la consignații, talcioc și pe la avocați sărăciți" (p. 190). În Mihai (Ică) Antonescu și în Corneliu Zelea-Codreanu, "candidați la rolul lui Hitler și Mussolini", pe care îi cunoaște din împrejurări cotidiene și din conflicte
Anecdotica pamfletară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10763_a_12088]
-
într-un context liberal, se află o nepotrivire de caracter și o confuzie de termeni: ,kadișť pentru Fadeev, pentru Razgromť, kadișť pentru Maiakovski, pentru revoluționarii care au murit nesupuși unor ordine criminale. Am simțit că trebuie să-mi trag sufletul, obosit de vinovăția misticismului meu irațional. Nici vorbă; din nu știu ce ședință, îmi răsări expresia unuia care luase apărarea unui turnător: comisese o simplă mârșăvieť. Cum să interzici simplele mârșăviiť într-o revoluție care vrea să schimbe lumea? și cum ar arăta
Spovedania unui convins by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10761_a_12086]
-
Constantin Țoiu (Tinerilor naratori români sexoși) Acum venise rândul lui Pavelescu; Șușu obosind, luase el cuvântul, ca agronom mai bătrân... Tânărul agronom Titi Streașină, protejatul său, trimis în experiență în Statele Unite - povestea Pavelescu - mergea spre miază-noapte împreună cu prietena lui, Miriam, o negresă, în rabla lor de Buick, pe una din autostrăzile late, nesfârșite
Zăpada suedeză by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10928_a_12253]
-
observator atent al prezentului intern și extern, Kogălniceanu are în câteva rânduri, în luările sale de cuvânt, uneori bruiate de zgomote și întrebări, conștiința testamentară a ideilor și atitudinilor sale. Dar, în orice caz, acest ultim Kogălniceanu nu e nici obosit, nici resemnat. E în continuare un luptător care nu renunță la convingerile sale și apelează la experiența sa de politician pentru a izbândi într-o pledoarie sau alta. La 12 martie 1890 se pronunță ,în favoarea ridicării economice a Dobrogei" (p.
Șantierul unei ediții by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10947_a_12272]
-
la surmenaj, la robotizare; să fie aleasă conform aptitudinilor fiecăruia, să nu ocupe prea mult timp pentru a nu deveni „din subiect obiect”, adică o rutină obositoare; după cum spunea filozoful și scriitorul Emil Cioran; să nu ajungi la sfârșitul ei obosit în așa hal încât să nu dorești altceva decât să dormi; să existe și un timp liber pentru a ne pune întrebări, a gândi, a contempla ceva, a iubi sau a ne îndeletnici cu de-ale artei, a avea timp
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
după unirea din 1859) devenise un regat recunoscut și respectat la scara continentului european. Privite mai de aproape, asemănările dintre cele două epoci nu mai sînt atît de evidente. Progresul actual este unul de import, pe care oameni plictisiți, blazați, obosiți de viață de la vîrste tot mai fragede, și-l asumă cu indiferență. Cum ar spune Mihai Șora, omul de azi și-a pierdut dimensiunea verticală a propriei existențe, nu mai simte bucuria vieții, nu mai are ochi pentru miracolele care
Viața și opiniile bonjuriștilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10998_a_12323]
-
Barbu Cioculescu Suspină sobolul de preerie revenind teafăr și indemn, pe cât de obosit în subteranu-i, spațios domiciliu de șapte mușuroaie, după aventuroasa ieșire în aria de lucernă la care-l obligaseră determinări de neocolit. Asta în cazul în care o spaimă genetică nu-i zădărnicește ceasul de odihnă cu panici privind chiar siguranța
Home, sweet home... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10817_a_12142]
-
dorință imediată de a scrie și de a publica neapărat ceva despre el. Numai instabilitățile lui Arghezi se potriveau cu instabilitățile perioadei postdecembriste. Îmi găsesc zeci de notițe risipite prin sertare și în bibliotecă, între copertele altor cărți. În timp ce eram obosit (în mod plăcut) de un roman al lui Nicolae Breban, mă refăceam citind ceva de Arghezi. Lucrând la o carte despre literatura română contemporană, când eram în impas, apelam la Arghezi. Când sunt bucuros sau când sunt trist, când știu
Proteu în labirint by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10846_a_12171]
-
la antipodul romanului realist, care impregnează textul cu iluzia verosimilității. Să vedem câteva fragmente relevante: "De fapt, două dintre poveștile lui Mircea contează mai departe, fac narațiunea mea să progreseze - povestea despre deflaționism și cea despre spațiu. Nu mă mai obosesc să le dau o interfață narativă friendly, mai bine le dau pe post așa nude. Povestea deflaționistă o colportase de la frai-so, care vroia să se specializeze pe chestii dure, logică și filozofie analitică. Pe scurt, deflaționism = atitudine demetafizicizată, și, prin
Un roman "deflationist" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10156_a_11481]
-
cu fiara, a cuplului care visează tenace recuperarea unității androgine este prezentă în nenumărate variante, obsesivă și, pe cît se poate, dar fără pericolul căderii în patetic, imperativă. Și iarăși, nu întîmplător, Ștefan Agopian îi răspunde tot aici, pe hîrtii obosite sub un laviu de tuș, cu un scris caligrafic de puber care nu și-a pierdut încă inocența, cu imagini foșgăitoare în care se amestecă baroc melancolia crepusculului, plictisul eternității, delirul surd al viscerelor și promisiunea fierbinte a mîntuirii. De
Carnaval biblic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10184_a_11509]
-
NICOLAE BĂLAȘA După încă ceva timp, când mamaie aproape că a obosit vorbind, ne-am pregătit de plecare. Maria ne-a adus sacoșa în care pusese câte ceva de mâncare pentru drum și pentru timpul ce aveam să-l petrecem la Căciulata. Bunica a venit și ea cu vreo trei sticle, două pline
După moarte, musai la Ghiol!. In: Editura Destine Literare by NICOLAE BÃLAȘA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_253]
-
care nu trag căruța iubirii pe drumul călcat de pașii Lui Dumnezeu. 3044. Deșertăciunea speră în propria sa fericire: nașterea morții și moartea nașterii. Sensul lumii. 3045. Deșertăciunea invită Destinul spre a se împlini mereu dincolo de viață. 3046. Deșertăciunea nu obosește niciodată afirmând că genialitatea aparține umanului care respiră prin țărâna acestei lumi. 3047. Deșertăciunea respectă cu sfințenie norocul, tocmai fiindcă nu acceptă să fie întrebată: de ce; ce și cum. 3048. Deșertăciunea este alpinistul pentru care absurdul va fi vârful pe
Culegere de înȚelepciune. In: Editura Destine Literare by SORIN CERIN () [Corola-journal/Journalistic/101_a_250]
-
dar nimic. Mă așteptam să apară nori, care să acopere cerul spuzit de stele, dar nimic. Totul părea cuprins de o ciudată Încremenire. Zarea luminată era singurul semn, că undeva În spațiu era viață, sau cel puțin așa credeam. - Am obosit, spuse Maria cu glas șoptit, de parcă s-ar fi jenat să recunoască acest lucru. - Să ne așezăm puțin, am consimțit, așezându-mă ostenit, de parcă atâta aș fi așteptat. Rostirea ei mă făcu să realizez că eram eu Însumi obosit. Ne-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
incertitudinii, pe care ateii n-o simt, fiindcă n-au comerț cu absolutul. El duce dorul unei împăcări lăuntrice și al unei seninătăți la care îndoiala îl împiedică să ajungă. Caută certitudinea, pe un drum pe care cei mai mulți dintre noi obosesc într-un fel de armistițiu călduț între o credință mediocră și o îndoială prudentă. Oamenii ca Mircea Cărtărescu sînt stîngaci la ceremonii și se trezesc gîtuiți de emoție, cînd bucuria ar trebui să le excite spontaneitatea. Cu psihologia lui exersată
Doi singuratici by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10796_a_12121]
-
de prune/ o grădină în care// atingi marginea japoneză a unui moment unic// face flotări genuflexiuni se rostogolește pe sub pat/ iar desface o conservă și iarba se întoarce la locul ei// tălpile ți se topesc ani întregi și piticul nu obosește// până la urmă faci și tu flotări genuflexiuni te rostogolești și/ sub pat o mulțime de pitici îmbrăcați la fel ca tine spun/ o poveste în care/ încurajările vegetale se opintesc în/ bordura prosopului pe care stau imprimate/ degetele de la picioare
Cuvinte în aer by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10823_a_12148]
-
de Timp? 552. Cu Timpul alături de tine ești sigur de moarte. 553. Numai răsăritul îți poate aduce apusul și acesta iarăși răsăritul. 554. Oricât de fierbinte ar fi vară este mult mai apropiată toamnei decât iarna. 555. Cum de nu obosește această lume ducând atâta deșertăciune și păcat? 556. Deja îmi este dor de clipă luminii tale să-ți simt mirosul de fan al amintirilor cosite de uitare. 557. Întreabă-ți singurătatea de ce anume avem fiecare propria noastră lume a Destinului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
cu tătarul. Cele douăsprezece gâște ne fuseseră date de tătarii care ne-au vândut fasolea și reprezentau comisionul. Întoarcerea ne-a luat mai mult timp decât drumul de la plecarea de acasă. Căruțele fiind grele mergeam mai încet. Caii și ei oboseau. Pentru că se întunecase, ne era frică să nu ne întâlnim cu vreun camion rusesc care ar putea să ne fure din saci. Am avut noroc să nu fie așa. Am ajuns foarte târziu și până am descărcat sacii la Frangopol
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]