1,972 matches
-
ce nu se mai lasă vindecate. După ce a gustat fructele unui arbore pa radisiac, melancolicul își trăiește propria stare ca pe aceea a unei căderi iremediabile, însă, știind-o imaginară, se nutrește din propria-i disperare. Proliferarea unui ima ginar occidental al mării, al corăbiilor și al ilegalității marine a servit acestei disperări cu care autorii și, impli cit, publicul au căutat, prin povestea de aventuri, arborele paradisiac, marea evadare, egalitatea socială, comorile, insulele, bunăstarea și lide rii. Ceva preexistent i-
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
că n-am văzut picior de rus decât ca turist la Marea Neagră. Sunt tot atât de empatică în raport cu experiența mamei sub stalinism pe cât era ea în raport cu a bunicii sub imperiul austro-ungar. Înțeleg rațional răul produs de stalinism cam la fel cum înțeleg occidentalii, la sfârșitul secolului XX, răul produs de comunismul totalitar. Ca pe o poveste a vieții altora. Intrarea mea în „viața politică” s-a produs în 1964. „Frații” bunicii fuseseră eliberați, ca și ceilalți deținuți politici rămași în viață. Trupele sovietice
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
facultăți, dar nu neapărat din reaua-intenție a cuiva. Cazul nefericit este cel al fricii băștinașilor față cu Occidentul întrupat de fiii rătăcitori, laolaltă cu anticorpii produși contra acestei frici. Alt caz, nu neapărat minor este cel al celor cu „pedigrí” occidental fără acoperire în rezultate și competențe concludente în afara diplomei. Aceste cazuri necesită însă o altă discuție. Cum poate începe o revoluție? Răzmerița cu circuit închis pe suport electronic nu este revoluție, dar poate juca un rol în declanșarea acesteia. Imaginea
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
fie recunoscută apartenența Basarabiei la România. Desigur era de talia celor cărora le reușesc toate tranzacțiile, căci era un jurist fără pereche ce se desăvărșise prin intrarea în cariera diplomatică. Mai era însă nevoie ca înțelegerea să fie încheiată cu occidentalii, care respectă tratatele și acordurile negociate și semnate. Îmi vine însă greu să concep că a crezut posibil un acord formal și valabil cu Moscova cu privire la Basarabia. Poate se limita să spere că va reuși să lege U.R.S.S. prin
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
care, ulterior, vor da numele unei școli de activiști făcuți la apelul bocancilor („Ștefan Gheorghiu“), unei fabrici de confecții („I.C. Frimu“) sau unei stațiuni staliniste de pe litoral (Vasile Roaită). Există cazuri în care stindardul proletariatului poate încăpea pe mîna unui occidental straniu ca Jose Mourinho. Fără să tragă de nici o sirenă, fără să fie întemnițat pentru că dezlega vagoanele de la trenurile capitaliștilor, măsliniul grizonat de pe banca lui Porto poate intra în manualele de istorie alternativă cu aceeași aură ca și șefii de
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
materiale decît moscovitul Boiarințev, de exemplu. Și-atunci, ce șansă au ceilalți? Trist și cinic, nici una. Uneori, întîmplări fericite pot strecura echipe mici spre fazele superioare, dar sînt doar insule de performanță; lipsește Continentul, pămîntul solid de sub picioare. Ceea ce pentru occidentali înseamnă obișnuința competiției, pentru estici e doar o formă de civilizare. Mai dă UEFA niște bani, se mai spoiește un vestiar, se mai renovează niște toalete. Liga rămîne tot a lui Camp Nou și Old Trafford, în timp ce Lujniki și Ghencea
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
va spune cuvântul în formarea și fixarea teoriei politice creștine și a societății medievale europene, până târziu, la "reîntâlnirea" din secolul XII cu Aristotel. Corporatismul medieval − el însuși fenomen socio-politic târziu, dar soluție viabilă pentru criza economică de la sfârșitul feudalismului occidental -, sprijinit mai curând de gândirea Stagiritului, marchează depășirea influenței majore a platonismului asupra statului creștin. În schimb, în Grecia antică, relevant și influent a fost mai curând exercițiul platonician de filosofie, chiar dacă nu cel legat de formele de guvernare. De
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
una dintre marile religii ale lumii contemporane - are o populație relativ tânără, cu o natalitate în continuă creștere. Se constituie într-o veritabilă alternativă (inclusiv ideologică) la stilul de viață occidental. După christian Tămaș, în lume există două sisteme ideologice: occidental secular și islamic-religios. islamismul ca fenomen etnic și social rezistă. De ce? Pentru că nu există în plan social ierarhia din creștinism. Există coranul, iar clericii și laicii sunt perfect egali între ei. Există personaje charismatice, specialiști în ale sacrului, care se
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
patriarhal, contra purtării vălului în Occident de către femeile musulmane. Acest tip de fundamentalism este orientat și Împotriva practicării avortului și a exhibării ostentative a crucii. Nu în ultimul rând, el este orientat Împotriva acceptării homosexualității și în favoarea a ceea ce noi, occidentalii, numim discriminarea femeii. g) în sfârșit, fundamentalismul ca antidecadență reprezintă o formă socială de reacție contra degradării vieții spirituale moderne din Occident și a crizei tradițiilor religioase. Se propun alternative de pratică spirituală și de reactualizare a tradițiilor religioase în
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
pe care le vedem intens mediatizate de televiziuni. Teoria sociologică a predicției creatoare pare că a funcționat foarte bine în Occident (în special în SUA) după 11 septembrie 2001. Neadevăruri abil construite și profesionist mediatizate au dus la convingerea multor occidentali că avem de-a face cu un jihad American, finanțat de saudiți și controlat de extremiști islamici care conduc 85% dintre moscheile de pe teritoriul SUA. De asemenea, s-a confundat antiamericanismul real al multor musulmani cu simpatia și susținerea manifestate
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
atitudine de tip colonial, dominatoare a Occidentului și au interpretat-o drept un permanent atac. Prin urmare, ei au găsit justificare jihadului înțeles ca „autoapărare”. Cauzele fundamentalismului islamic sunt diferite. Ele au în atenție o proastă înțelegere a islamului de către occidentali. O altă cauză ține de deschi derea spre Occident a lumii musulmane, fapt ce a dus la creșterea dependenței economice și politice față de acesta. Atunci când a fost vorba despre o asumare de către tinerii musulmani a modernității occidentale, acest fapt a
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
sau la ceremoniile publice.” aceasta nu înseamnă că oamenii nu au așteptări și convingeri profunde de natură religioasă. Invers, dacă frecventează des și foarte des Biserica, nu înseamnă automat ca au și convingeri religioase puternice. Așa cum susține anthony Giddens, unii occidentali merg frecvent la Biserică pentru că există în comunitate o puternică structură socială de așteptare care leagă comportamentul social al bătrânului de mersul frecvent la Biserică. Alții, dimpotrivă, merg frecvent la Biserică în virtutea unui îndelung obicei. un alt sens teologic al
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
totul altceva. în schimb, secularizarea cuprinde în mod cert activități cum ar fi: - raționalizarea vieții sociale; - privatizarea religiei; - creșterea autonomiei instituțiilor sociale în raport cu Biserica; - confiscarea averilor mănăstirești de către stat; - diminuarea timpului, efortului și a resurselor dedicate celor sacre de către mulți occidentali; - orintarea generală a oamenilor către empiric, pragmatic, concret, în detrimentul practicilor spirituale și religioase; - trecerea pe plan secund a pasiunilor artistice, poetice, filosofice și privilegierea profesIIlor ce asigură șanse mai mari pentru inserția cetățenilor pe piața muncii. Fenomenul secularizării crește odată cu
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
definească mai întâi printr-o legitimitate, apoi printr-un ideal. Cât despre legitimitate, cred că democrațiile noastre aproape au reușit. Cred că, în particular, grație comparației cu experiența sovietică, procedurile electorale și libertățile personale sunt considerate drept ceva esențial de către occidentali, inclusiv de către imensa majoritate a francezilor, oricare ar fi, de altfel, opțiunile lor politice,. Dar ceea ce nu mai știm astăzi în democrațiile noastre este unde se situează virtutea. Or teoriile democrației și teoriile liberalismului includ totdeauna ceva cum ar fi
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
ingredientele rețetei: figura exponențială a domnitorului, adjuvanții bine intenționați, dar lipsiți de viziune politică, omnipotentul adversar extern, ținut însă cu tenacitate la distanță, inamicul intra muros, trădătorul viclean, dar cu capacități limitate, oamenii „simpli”, care întrețin cultul personalității voievodului, raisonneur-ii occidentali aflați în misiune, când detașați, când direct interesați de soarta țării etc. Aceste elemente se regăsesc, bunăoară, în Io Mircea Voievod (1966), care indică deopotrivă calitățile și defectele dramaturgului. Mai întâi, deși reușește în bună măsură să întrețină pateticul, el
TARCHILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290086_a_291415]
-
busolă militară și o hartă militară a Văii Oltului. Asta și căutau de fapt... Imediat am fost arestat și trimis la Pitești. Dar pentru ce motiv v-au arestat? În anul 1948 se crease o stare dă gravă tensiune Între occidentali, Franța, Germania, Statele Unite și Rusia. Toată lumea, inclusiv noi, de-abia așteptam ca occidentalii să declanșeze război Împotriva rușilor... În acea perioadă, În ’48, a venit de la București un cunoscut de-al nostru și ne-a spus că trebuie să formăm
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
fapt... Imediat am fost arestat și trimis la Pitești. Dar pentru ce motiv v-au arestat? În anul 1948 se crease o stare dă gravă tensiune Între occidentali, Franța, Germania, Statele Unite și Rusia. Toată lumea, inclusiv noi, de-abia așteptam ca occidentalii să declanșeze război Împotriva rușilor... În acea perioadă, În ’48, a venit de la București un cunoscut de-al nostru și ne-a spus că trebuie să formăm și noi o unitate ca să luptăm Împotriva rușilor... Și eu, ca fost ofițer
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
intensivă: dimineața, după-masa și noaptea... (zâmbește - n.n.). Aveau 27 de Întrebări-tip. M-a Întrebat numa’ de bancuri, de ce s-a zis, de ce am râs... „Ce-ai zis de Liban? Ce-ai zis de Taiwan? Ce-ai zis de Berlinul Occidental? Ai ascultat Vocea Americii? Ai ascultat Europa Liberă? Ai zis că americanii sunt mai tari ca rușii? Ai zis că tehnica americană e superioară tehnicii sovietice? Ai zis că rachetele FA1 (V.1 - n.n.) și FA2 (V.2 - n.n.) nemțăști
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
catastrofă nucleară”; cele sovietice - „accident”. În primele, norul radioactiv e numit „norul morții”. În replică, sovieticii spun (cum am auzit la Radio Moscova, în ziua de 4 mai) că acesta e doar „un nor de cerneală al propagandei occidentale răuvoitoare”. Occidentalii susțin că numărul victimelor instantanee e de 2000, sovieticii că de numai două! Unui profesor englez cifra aceasta i s a părut plauzibilă, însă victimele ulterioare vor fi într-un număr greu de anticipat acum. La noi, comunicatele din 1
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
într-un an de zile să economisească banii necesari pentru a-și petrece un concediu de două săptămâni în România, și nu în străinătate, cum și l-a petrecut dna Lüginbühl. Întrucât am fost în Occident, știu că pentru un occidental este foarte ieftin să-și petreacă un concediu în România sau Bulgaria, țările socialiste cele mai interesate în acapararea pe orice cale a valutei forte. Un an de zile am fost aproape în fiecare săptămână la ONT București, până când am
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
cred că, dacă Congresul istoricilor se ținea la Paris, francezilor le-ar fi fost închis un parc, cum s-a întâmplat la București anul acesta. Recepția avea loc într-un hotel, nu în parc. Oare ce părere își pot forma occidentalii când văd un popor ținut la distanță cu baioneta? Poporul este ținut la distanță pe trotuare și, când treceți dvs., întotdeauna sunteți înconjurat de o numeroasă gardă personală. Oare vă este teamă? Frica s-ar putea să fie de rău
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
modești și de aceea sunt iubiți și stimați, iar poporul are cel mai bun nivel de trai și civilizație din țările socialiste. Mergeți la ei și convingeți-vă cu propriii dvs. ochi: au de toate aproape, ca la amărâții de occidentali, care trăiesc de mult în comunism, dacă ar fi să ne luăm după viața pe care o duc. Tov. președinte, v-ați plimbat în toată lumea, în aproape toate țările din Occident, din Orient, din Nord și din Sud. Ați mai
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Litoral, românii și câinii nu au ce căuta, sunt nedoriți, mai ales în timpul sezonului, iar străinii, care sunt doriți, nu ne doresc ei. Cât privește convingerea unora despre puterea de atracție a specialităților românești, aceasta este doar o iluzie. Pentru occidentalii care au mai și colindat alte țări, restaurantele românești, cu meniurile și serviciul lor, nu reprezintă nicio ispită. Nu am voie să trec cu vederea nici pe cei ce ți se postează în apropiere, pe stradă, pe plaje, în restaurante
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
la băi sau un medicament gratuit celor cărora vor ei să le dea. Dacă vreți să aveți din partea lor totuși un gând bun, acordați-le acest drept pentru care au muncit și pe care îl merită cu prisosință. Un turist occidental originar din România, [septembrie] 1984, difuzată la 2 octombrie 1984 Impresii turistice din România Pentru foarte multe țări din lume, turismul a reprezentat și reprezintă una din sursele cele mai rentabile de procurare a devizelor forte, contribuind și la dezvoltarea
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de parcă statul care-l plătește pentru a fi obraznic și a descuraja turismul a eliberat respectivul carnet de conducere. În aceste condiții, nu este de mirare că numărul de mașini occidentale este infim, iar cele care mai sunt aparțin unor occidentali ce mai au ceva rude blocate în raiul comunist. Ion C. Brătianu, București, 23 august 1984, difuzată la 7 octombrie 1984 Puțin respect pentru adevăr De șase luni pregătim cu un întreg alai de superlative marea aniversare și, desigur, încă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]