3,917 matches
-
fapte minore (peste 50% din cei internați în 1991-1993 erau condamnați la pedepse de peste 2 ani pentru furturi de valori mai mici de 100 de dolari 162). Locul acestor școli speciale a fost luat de Centrele de Reeducare (de la Tg. Ocna, Găiești, Buziaș) și de penitenciarele pentru minori și tineri (de la Tichilești și Craiova). Cei mai mulți adolescenți arestați sînt însă închiși în diverse penitenciare pentru adulți, deseori în celule separate, dar și în camere cu persoane majore. Dacă Centrele de Reeducare au
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Iași, Mărgineni, Poarta Albă; 23 închise, în care există și secții semideschise; 1 penitenciar cu regim semideschis: Pelendava; 1 penitenciar pentru femei: Tîrgșor; 2 penitenciare pentru minori și tineri: Craiova, Tichilești; 3 centre de reeducare pentru minori: Găești, Buziaș, Tîrgu Ocna; 6 spitale-penitenciar: București-Jilava, Colibași, Dej, Poarta Albă, Tîrgu Ocna, București-Rahova. Alte unități din sistem: * Școala Militară de Administrație Penitenciară Tîrgu Ocna; * Baza de Aprovizionare, Gospodărire și Reparații București; * Subunitatea de pază și escortare a deținuților transferați. Există 10 județe care
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și secții semideschise; 1 penitenciar cu regim semideschis: Pelendava; 1 penitenciar pentru femei: Tîrgșor; 2 penitenciare pentru minori și tineri: Craiova, Tichilești; 3 centre de reeducare pentru minori: Găești, Buziaș, Tîrgu Ocna; 6 spitale-penitenciar: București-Jilava, Colibași, Dej, Poarta Albă, Tîrgu Ocna, București-Rahova. Alte unități din sistem: * Școala Militară de Administrație Penitenciară Tîrgu Ocna; * Baza de Aprovizionare, Gospodărire și Reparații București; * Subunitatea de pază și escortare a deținuților transferați. Există 10 județe care nu au nici un penitenciar, persoanele condamnate din aceste județe
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
femei: Tîrgșor; 2 penitenciare pentru minori și tineri: Craiova, Tichilești; 3 centre de reeducare pentru minori: Găești, Buziaș, Tîrgu Ocna; 6 spitale-penitenciar: București-Jilava, Colibași, Dej, Poarta Albă, Tîrgu Ocna, București-Rahova. Alte unități din sistem: * Școala Militară de Administrație Penitenciară Tîrgu Ocna; * Baza de Aprovizionare, Gospodărire și Reparații București; * Subunitatea de pază și escortare a deținuților transferați. Există 10 județe care nu au nici un penitenciar, persoanele condamnate din aceste județe fiind depuse, de regulă, în închisorile județelor învecinate. Mai puțin de 40
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
construirea a 13.000 locuri de detenție în 25 de închisori și apoi a încă 4.000 și 6.000 la o capacitate de 15), guvernul a finanțat terminarea lucrărilor începute la noile penitenciare din Arad, Giurgiu, Rahova, Buziaș, Tîrgu Ocna, dînd în folosință peste 5.000 de locuri de detenție și modernizînd alte aproape 7.000 în anii 2001-2003. S-a construit un nou spital penitenciar la Rahova și s-au modernizat alte 4 la Poarta Albă, Dej, Colibași și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în folosință peste 5.000 de locuri de detenție și modernizînd alte aproape 7.000 în anii 2001-2003. S-a construit un nou spital penitenciar la Rahova și s-au modernizat alte 4 la Poarta Albă, Dej, Colibași și Tîrgu Ocna, numite de deținuți "palate de cristal" datorită dotărilor moderne, scumpe și contrastante cu celulele-dormitoare. La 31 mai 2005, Administrația Națională a Penitenciarelor raporta următoarea situație statistică: Nr. crt. Unitatea Efectiv existent Capacitate legală la 6 m.p. Indice de ocupare Număr
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
69,46 1501 1501 0 0 0 Valul lui Traian 492 0 823 59,78 874 874 0 0 0 24 RAHOVA-BUCUREȘTI 1767 63 1852 95,41 2140 2044 0 96 0 din care tranzit 15 25 S.N.P.A.P. TG. OCNA 34 0 52 65,38 46 46 0 0 0 26 SATU MARE 764 7 504 151,59 717 687 30 0 0 27 SLOBOZIA 1027 14 760 135,13 1051 906 81 20 44 Depozit 28 TIMIȘOARA 1367 25
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
433 397 0 0 36 Deservire din care tranzit 3 40 SPITAL POARTA ALBĂ 169 0 242 69,83 242 242 0 0 0 41 SPITAL RAHOVA 85 0 108 78,7 108 108 0 0 0 42 SPITAL TG. OCNA 129 0 372 34,68 307 307 0 0 0 TOTAL SPITALE 1063 12 1854 57,34 1608 1392 180 0 36 din care tranzit 3 43 C.R. BUZIAȘ 42 42 148 28,38 148 140 8 0 0 44
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
57,34 1608 1392 180 0 36 din care tranzit 3 43 C.R. BUZIAȘ 42 42 148 28,38 148 140 8 0 0 44 C.R. GĂEȘTI 76 73 150 50,67 150 148 2 0 0 45 C.R. TG.OCNA 81 81 263 30,8 110 110 0 0 0 TOTAL C.R. 199 196 561 35,47 408 398 10 0 0 din care tranzit 90 TOTAL GENERAL 38805 856 37635 103,11 44287 42374 1095 599 219 În fiecare
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
preocuparea pentru bunurile și animalele familiei și povestirea a tot felul de istorioare auzite în penitenciar în legătură cu bunuri și animale similare; solicitarea insistentă a neîntîrzierii la vizită la data programată etc. În unele scrisori se reiau temele din cîntecele de ocnă, mai ales către părinți deținuții cerîndu-și iertare că le pricinuiesc suferințe, arătîndu-se preocupați de starea sănătății lor. În scrisorile către autorități (parlamentari, miniștri, diverse personalități publice) tonul este oficial, deținuții adoptînd limba de lemn a cadrelor, neșlefuită însă, din cauza neexersării
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Alexandru Lăpușneanu în 1564 în Neamț, Plătărești ridicată de Matei Basarab în 1646 în Ilfov, sau Arnota, Dintr-un Lemn, Cernica, Pantelimon, Comana, Ostrov, Cozia, Văcărești, Secu, Bucovăț, Ocnița etc. Închisori funcționau și în beciurile boierești, iar grosurile, temnițele și ocnele erau cele mai importante locuri de detenție. Ele erau populate nu doar de bărbați, ci și de femei, cele mai multe fiind neveste de boieri sau femei de moravuri ușoare. Mihail Kogălniceanu descrie 241 cum soțiile a trei boieri erau legate ziua
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
grele de-și făceau copiii prin grosuri, pînă au început a grăi și unii a umbla în picioare." Nicolae Muste descrie în Cronica sa grosul de sub turnul bisericii de la Curtea Domnească din Iași din vremea lui Ștefan Tomșa 242 și ocna băcăuană în care rar se întîmpla ca un ocnaș să trăiască mai mult de 4-5 ani. Pînă la jumătatea secolului al XVII-lea regimurile de pedeapsă au variat de la o temniță la alta, în funcție de predispozițiile boierilor sau călugărilor care le
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
adaugă alte mii de persoane trimise să lupte în diverse bătălii și alte mii executate fără judecată. "Cronicile vorbesc de scoaterea ochilor, otrăvire, tăierea capului, spînzurarea cîte doi de păr, punerea la plug, arderea în foc, purtarea de cozile cailor, ocna, surghiunul, orbirea, tăierea vreunui membru al trupului, însemnarea nasului, pecetluirea la mînă, bătaia cu toiage, închiderea în gros, confiscarea averii și altele."244 Timp de mai bine de un secol și jumătate de la apariția pravilelor, închisorile au îndeplinit mai ales
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
îndelungată un control monahal al închisorilor, alinierea acestora la moda occidentală avînd loc abia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. De-abia cu Regulamentele organice din 1831 în Muntenia și 1832 în Moldova începe organizarea centralizată a ocnelor și temnițelor. Acestea capătă pentru prima dată un statut de funcționare ("Regulamentul temnițelor"), fiind puse sub administrația Vornicului temnițelor. Pedeapsa cu moartea se suprimă, la fel și cea cu tăierea mîinilor, sluțirea feței (tăierea nasului sau a urechilor), supunerea la
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
intră în cheltuiala statului, care alocă cîte 22 de parale pentru custodia fiecărui deținut. Cutia milei din biserici e suplimentată de cutia temniței, iar banii din ea sînt gestionați de Prezidentul Cremenalului. În Muntenia erau 6 temnițe (București, Giurgiu, Brăila, Ocna Telega, Ocnele Mari și Craiova), pe lîngă ele mai funcționînd 14 închisori de județe, unde erau ținuți preventivii și cei cu pedepse scurte. În Moldova erau 2 temnițe (Tîrgu Ocna și Iași) și 13 închisori județene. Fiecare temniță cuprindea în
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cheltuiala statului, care alocă cîte 22 de parale pentru custodia fiecărui deținut. Cutia milei din biserici e suplimentată de cutia temniței, iar banii din ea sînt gestionați de Prezidentul Cremenalului. În Muntenia erau 6 temnițe (București, Giurgiu, Brăila, Ocna Telega, Ocnele Mari și Craiova), pe lîngă ele mai funcționînd 14 închisori de județe, unde erau ținuți preventivii și cei cu pedepse scurte. În Moldova erau 2 temnițe (Tîrgu Ocna și Iași) și 13 închisori județene. Fiecare temniță cuprindea în jur de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Prezidentul Cremenalului. În Muntenia erau 6 temnițe (București, Giurgiu, Brăila, Ocna Telega, Ocnele Mari și Craiova), pe lîngă ele mai funcționînd 14 închisori de județe, unde erau ținuți preventivii și cei cu pedepse scurte. În Moldova erau 2 temnițe (Tîrgu Ocna și Iași) și 13 închisori județene. Fiecare temniță cuprindea în jur de 240 de arestați, iar închisorile județene cel mult 30 de deținuți. Pe lîngă acestea, persoanele trimise în surghiun și femeile erau închise la mînăstiri, unde regimul de detenție
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Pe lîngă acestea, persoanele trimise în surghiun și femeile erau închise la mînăstiri, unde regimul de detenție era cel mai blînd. Mînăstirea Arnota din Vrancea a fost prima amenajată după noile reorganizări. Fiecare închisoare era condusă de un îngrijitor, iar ocnele de inspectori, paza fiind asigurată de dorobanți. Paznicii vinovați de neglijență erau pedepsiți cu bătaia sau chiar condamnați, iar singurele pedepse admise de Regulament pentru deținuți erau împuținarea porției de hrană, postul cu apă și bătaia de la 25 la 158
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
deținuți erau împuținarea porției de hrană, postul cu apă și bătaia de la 25 la 158 de toiage, aplicată de regulă în prezența celorlalți deținuți. Arestații erau scoși la munci la construcția drumurilor și a sistemelor de canalizare, iar cei din ocne la exploatarea sării. O treime din beneficii era primită de deținuți, o treime se vărsa la vornicie pentru cheltuielile de întreținere, iar alta intra la bugetul statului. Ca încurajare la muncă, li se dădeau pînă la 50 grame de rachiu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pe zi, iar duminica primeau 1 litru de vin. Regulamentele organice instituie pentru prima oară cazierul arestaților, închisorile fiind obligate să țină un registru, o "condică numerotată, scriptuită și jnuruită spre a se scrie în aceea tîlharii osîndiți spre pedeapsa ocnelor cu numele, porecla, fizionomia lor, fie și satul și ținutul de unde vor fi șezători acei vinovați și ziua și luna în care s-au primit la ocnă"253. Fiecare eliberat primea un certificat pe care trebuia să-l arate autorităților
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
scriptuită și jnuruită spre a se scrie în aceea tîlharii osîndiți spre pedeapsa ocnelor cu numele, porecla, fizionomia lor, fie și satul și ținutul de unde vor fi șezători acei vinovați și ziua și luna în care s-au primit la ocnă"253. Fiecare eliberat primea un certificat pe care trebuia să-l arate autorităților locale din așezările pe unde treceau sau în care voiau să-și stabilească domiciliul, refuzul acestora expulzîndu-i automat peste hotare. Generalul Pavel Kisseleff a propus, de asemenea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
separarea fiecărei temnițe în 4 "despărțituri": una pentru cei condamnați definitiv, alta pentru cei aflați în cercetări, o a treia pentru femeile judecate și o a patra pentru femeile nejudecate. Apare o specializare a închisorilor: Telega pentru închisoarea pe viață, Ocnele Mari pentru condamnați la 5-15 ani, Giurgiu și Brăila pentru pedepse de 1-5 ani, Snagov pentru 5-10 ani, București, Craiova și temnițele județene pentru pedepse de la 6 zile la 2 ani, iar pentru femei: Schiturile Ostrov și Rătești. Una din
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
propusă tot de Ferdinand Dodun de Perrières), în vechiul regat existau 15 închisori centrale: Bisericani (Neamț), Bucovăț (Dolj), Craiova (Dolj), Dobrovăț (Vaslui), Focșani (Vrancea), Iași, Mărgineni (Prahova), Pîngărați (Neamț), Plătărești (Ilfov), Reni (Ismail înlocuită după cedarea Basarabiei de Mislea Prahova), Ocnele Mari (Vîlcea), Telega (Prahova), Tîrgu Ocna (Bacău), Văcărești (Ilfov), Răchitoasa (Galați). În fiecare județ s-au înființat case de arest preventiv pe lîngă prefecturi, desființîndu-se aresturile de pe lîngă judecătorii. Pînă la sfîrșitul secolului al XIX-lea, s-au mai înființat
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Perrières), în vechiul regat existau 15 închisori centrale: Bisericani (Neamț), Bucovăț (Dolj), Craiova (Dolj), Dobrovăț (Vaslui), Focșani (Vrancea), Iași, Mărgineni (Prahova), Pîngărați (Neamț), Plătărești (Ilfov), Reni (Ismail înlocuită după cedarea Basarabiei de Mislea Prahova), Ocnele Mari (Vîlcea), Telega (Prahova), Tîrgu Ocna (Bacău), Văcărești (Ilfov), Răchitoasa (Galați). În fiecare județ s-au înființat case de arest preventiv pe lîngă prefecturi, desființîndu-se aresturile de pe lîngă judecătorii. Pînă la sfîrșitul secolului al XIX-lea, s-au mai înființat închisori și la Cozia (Vîlcea), Galați
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
McGraw-Hill, New York, 1996. Alexander, Jeffrey C.; Seidman, Steven (coord.), Cultură și societate, Editura Institutul European, Iași, 2001. Allen, Helen, Justice Unbalanced: Gender, Psychiatry and Judicial Decisions, Open University Press, Milton Keynes, 1987. Astaloș, George, Pe muche de șuriu. Cînturi de ocnă, Editura Tritonic, București, 2002. Aurousseau, D.; Laborde, M., Paroles de bandits, Éditions du Seuil, Paris, 1976. Banciu, Dan; Rădulescu, Sorin M., Evoluții ale delincvenței juvenile în România. Cercetare și prevenire socială, Editura Lumina Lex, București, 2002. Banciu, Dan, Control social
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]