2,363 matches
-
dragoste pentru patria sa, adică pentru țara și limba în care s-a născut (s.n.), comite un păcat deopotrivă de mare ca și cel ce nu-și iubește pe părinții săi“ este profesiunea de credință a oricărui truditor cinstit pe ogorul Măriri-Sale Limba Română din cele două state românești de pe malurile Prutului, pentru care conceptul limba moldovenească este o „fraudă științifică“ <footnote Eugen Coșeriu, art. cit., p. 25. footnote> sau o scamatorie. LIMBA MOLDOVENEASCĂ, O VARIANTĂ STRÎNSĂ ÎN CHINGI A LIMBII
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
cei despărțiți și ne-am găsit iarăși în bătrîna noastră ocină moldovenească..., moldoveni despărțiți de cei de peste blestemata apă a Prutului (s.a.)“ <footnote Petre P. Moldovan, op. cit., p. 68 - 69. footnote> ; „nimeni nu poate tăgădui moldovenismul Basarabiei cîtă vreme pe ogoarele ei lucrează brațele moldovenilor și-n satele ei răsună aproape pretutindeni graiul moldovenesc“ <footnote Ibidem, p. 3. footnote> . Am vorbit altă dată <footnote Gheorghe Moldoveanu, De limba moldovenească, în „Omagiu profesorului și omului de știință Anatol Ciobanu la 70 de
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
pe care viața mi le-a pus în cale! Atâția ani am muncit și am visat cu aripi larg deschise către viitor, spre libertatea care părea să nu mai vină. Aici am muncit cu drag, cu pasiune și dăruire pe ogorul școlii. Aici mi-am desăvârșit pregătirea pedagogicoprofesională și tot aici voi rămâne definitiv în pacea eternă ce va urma... Rândurile de față le consider ca o spovedanie, ca o mărturie a trecerii mele prin vălmășagul vieții și al vremii !”... Evocări
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
56, județul Harghita. 422. Popovici Daniel Traian, născut la 13 septembrie 1971 în Oradea, județul Bihor, România, fiul lui Popovici Traian și Elenă cu domiciliul actual în Austria, 4160 Aigen, Klemen Bredlstr. 8, cu ultimul domiciliu din România, Oradea, Str. Ogorului nr. 16, județul Bihor. 423. Dobondi Magdolna, născută la 11 august 1959 în localitatea Ciuc-Sangeorgiu, județul Harghita, România, fiica lui Dobondi Ilie și Osztan Cristina, cu domiciliul actual în Austria, 2325 Himberg, Inbustriestr. 16, cu ultimul domiciliu din România, municipiul
HOTĂRÂRE nr. 13 din 19 ianuarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
noi? Muguri noi! Pornim pe urma celor vechi în crepusculul unei primăveri. Ne mână dragostea după frumos și adevăr. Cântecul nostru e slab și n-are glas, dar îl vom potrivi după cavalul doinei și-l vom hrăni cu seva ogorului străbun. Suntem tineri, entuziaști și neîncercați, dar arma aspră a viitorului ne va oțeli sufletele și ne va face luptători. Dragostea de țară, neam și lege ne va fi stimulentul, iar bătrânii, stâlp de foc călătoriei noastre” ( Muguri vechi și
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
gol înălțimea în sfîșiere de nori, dealurile negre, peronul cinstit de ploaie stația Mareșal Constantin Prezan antroponimic, numele uzual care? șesul locul potopit de oameni, zvîrlit în anexe gospodărești, garduri, bătături, ulițe crîncene, izlaz cu iarba tocită, se termină, intră ogoarele, plugul plagă, rana pămîntului, bine se păcălea etimologic cineva dintre latiniști! apucăm pe locuri vălurite, ierburi, dumbravă și cîți copaci bătrîni, dendrolatrule! și ei cu plugăria dau în fiecare an triste priveliști de grîu și porumb! ceață pe deal înălțat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
vorbească mai tare, și maghiarii de altădată rosteau răstit. Trenul spre Adjud în lucrătură plastică de zori, umbre cenușii de armonie, spațiul cu virtuțile lui s-a măsluit demult, plopii în prelucrarea lor matematică, segmentele de dreaptă paralele la cer, ogorul, ce fostă pădure, ce fost aici identitar! Bacăul un complot de noapte l-a adunat și se deconspiră în el, frontonul în privirea pe sus, vremea oamenilor este de rîs, cu lume întoarsă pe dos, reflecția tot pe dos, le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
da' ăștia n-au veceu, bă, nene?! a, uite-l aici! mișcările pe șosea lumini, geană de zi, gara, navetiștii, cel bătrîn în afluire, fiecare aveți banca voastră? Căiuți lămpile destrămînd deasupra solului ca și trenul, rad pămîntul pînă la ogor, în loc de pădure civilizație, pămînt portaltoi de soiuri străine, țarină întoarsă la metale, cu becurile pînă la plasmă, humus sfîșiat de straie, omul lucrează la altă scară decît aceea a propriilor condiții și intră direct în foc, nu în pămînt, canton
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
rugă, șase dintr-o privire, cea mai sus pe Măgura cu oasele ostașilor, clădirea haltei Viișoara dezafectată, pereții rămași avizier, cine este curva satului etc., merii gard fructifer ai livezii, față și revers, iarbă-arătură, restul pomilor participări punctuale, lăstăriș, porumb ogoare, locuri lăsate la mila profesională, energeticianul a întins firele, polițistul a închis centrul coercitiv, zidurile și cazarma, adunați la biserică țăranul, ciobanul, pădurarul, Tîrgu Ocna tei la gară, curți, case, recombinate în locuințe bloc, stația Saline intrîndul între versanți spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
aparențelor tot ca munte răsună, Mădăraș, Dănești, Oltul cînd era pîrîu, Cîrțani, Cîrța la vest indicator rutier, amiază mută de soare, minunea aceea cînd în urmă înțelegem ceva la schimbarea anotimpurilor, Tomești strat paralel DN 12, movile de gunoi pe ogoarele slabe, gheața pe scobiturile mai adînci, Izvorul Oltului pînă la închidere în obloane de stînci, gîlma de piatră între ele, țintă pe Hășmaș, urma de creion a liniei prolepsă, execută traseul la vreme din puterile soarelui sus, căzînd tot așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
moțăieli, Mănăstirea Portărița 2 km piemont, afundul în panta munților, Livada firme bilingve, nu are case noi, dîmb din linia de blocuri, Strada Satu Mare, cîmpul pe cabluri de înaltă tensiune, import-export, NV, 400 kV zarea Halmeului, 16 km rutieri, Ciuperceni ogoare cu pădure în șes, deplasare în coloană, tot nordul județului pulsează pe segmentul de șosea, aproape de reședință, un sfert, a treia parte din autoturisme numere de țări cu import de muncitori, Spania-Italia, cîte o Franță, Germanie, INTERVENȚIE ÎN TEXT Sălbaticii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
poliție, și de unde sînteți? Lunca Pașcani, și ai venit la Tîrgu Frumos, la țiganii ăștia! nu te-a bătut vreunul? n-are ea treabă cu țiganii, pricepe bărbatul, sînt de la Prigoreni, comuna Ion Neculce, cronicarul! catastrofală eroziune prin șiroire în ogor negru din coastă, scenele de inundație, în august, la Pașcani, de la moravurile corupte, buricul gol! concluziv, să se ridice, la Pașcani vînd în piață, rapidul automotor "săgeată albastră" Bicaz Iași, nou introdus, unii credeau că merge la București, divizarea întîmplărilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
dacă ești din munte nu mai știi altceva, de la șes munții sînt basm, Moș Cocoș Cocoloș, grădina raiului nu formă este, ci bunătate de gust, ceață surie, nimic pe ochiul Jumătate Peisaj, în dosul caselor stuf, lăstari din pîraie și ogoare, Deleni 4 km, ceața vătuiește în tuse mai seacă, mai bine podul, la Reghin lama de zăpadă la camion pe rampă, Tîrgu Mureș Brașov Tîrgu Mureș plăcuțe citețe, același tip de imaginar cețurile, Petelea gluga de coceni, taina fără să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Delia, dă-ți picioarele de acolo, sugi p...! "Antena 1", hai mai încolo, găsim noi loc, doar avem bilete! eu am relații, răcoare, ciobanul înșurubat în mițele veacului, km 478+9 la stîlp, stația Tunel, fotografie de grup sub streașina ogor în ceața culorii, tunel descendent, țuguie sub culme, echilibrul fugii devale, km 484, am schimbat vreo șase trolee, la Alba Iulia ne-am dat jos, mulțumim, domnu'! înjur cît mi ți-i studentul, țăranii mă imită mai potolit, media de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Cu "sabia lui Damocles" deasupra capului, dată de conștiința provizoratului său la domnie în condițiile în care poporul ceruse prinț străin, "Cuza realizează, în șapte ani, performanțe ce fac din el un semănător - în sens evanghelic - al modernizării; nu există ogor al vieții publice în care el să nu fi aruncat sămânța înnoirii, doar că roadele nu vor fi întotdeauna însutite - ca în cunoscuta parabolă - și ele vor fi culese târziu, de alții" (Constantiniu, 2011, p. 230). Prin suita de reforme
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ideologic după "tezele din iulie" / 289 Conținut și metodă în predarea științelor sociale / 294 Cercul teoretic - veriga de bază a învățământului politico-ideologic / 300 Învățământul ideologic extracuricular / 304 Propaganda vizuală / 308 Practica / 311 Practica pedagogică / 311 Tineret pe șantier / 313 Pe ogoarele patriei / 317 Munca patriotică / 323 Condiții sociale / 329 Căminul - școala vieții în colectiv / 329 Cantinele / 333 Dilatarea fondurilor de cămin / 338 Economisirea energiei - o problemă a tuturor / 346 Asistența medicală / 366 Probleme diverse / 368 Studenții străini / 371 Pregătirea militară / 381
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
practică în școli, facultățile de profil agricol să preia liceele agricole, Medicina să preia Liceul sanitar, Politehnica să preia liceele de profil tehnologic, iar universitatea să preia liceele teoretice. Asta era ideea, pentru că se perfecționau forma și conținutul practicii. Pe ogoarele patriei S. B.: Să vedem ce se întâmpla atunci când studenții mergeau în practica agricolă. În ședința de secretariat al Comitetului municipal de partid din 13 octombrie 1977 a fost prezentată o informare privind participarea studenților la practica agricolă 17. Studenții
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
urbanizarea, care la el suna așa: "lichidarea diferenței sat-oraș". S. B.: În loc să modernizeze satele, au transformat orașele în niște adunări de țărani neurbanizați. Au apărut orașe la țară. Ei locuiau la bloc și coborau cu sapa ca să se ducă pe ogor. D. T.: De ce a făcut Ceaușescu acest împrumut? A fost sfătuit de economiști. El nu a greșit când a făcut acest împrumut, deoarece atunci băncile mondiale aprobau țărilor slab dezvoltate și în curs de dezvoltare două foarte importante facilități: credite
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
frunzele răsucite ca țigările de Havana, iarba era uscată ca tutunul, de îți puteai suci țigara cu ea. Blestem mare, oameni buni, conchidea bătrînul satului, moș Vasile Alistar. Noi, copiii, treceam hotarul satului și căram buruieni pentru vite de prin ogoare străine, de prin pădure și de pe marginea drumului spre Crasnaleuca. Cu părul alb și bogat, cu mustața cît două vrăbii dolofane, moș Vasile, înțeleptul, își storcea mintea să ghicească de ce și cum am devenit noi așa de năpăstuiți. Babele descîntau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
care bîntuia pe acest drum pustiu, era tot mai îngrijorat pe măsură ce burdihanele norilor începeau să se tîrască tot mai aproape de pămînt. Cum drumul era însoțit aproape peste tot, de o parte și de alta, cu glugile acelea de strujeni de pe ogoare, Costică se gîndea că, la o adică, ar fi avut un refugiu destul de aproape în caz de potop. Pămîntul, cît vedeai cu ochii spre Ghireni-Coțușca, spre Prut și Pădurile Lipcanilor din Basarabia sau spre pădurea Crasnaleuca, era pustiu și cuprins
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
nu urca mult, urma apoi o coborîre lină și scurtă, care dădea direct într-un iaz cu stuf. Acolo, spre seară, începea un uriaș concert de broaște care se auzea pînă în satul Ghireni, la vreo 3 km depărtare. Alături de ogorul cu porumb, pe care îl prășeau cei trei eroi, se afla o dîrjuncă semănată cu grîu. Dar și grîul respecta regula porumbului, adică, spre vale era mai verde, cu spicul cît mustața unui husar, și spre pantă, pe deal, era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și părul răscolit, care acoperă fața nebunului aproape complet. Mitică, eu o iau la fugă. Uită-te, vine spre noi... Dar eu unde sînt, femeie? Hai să prășim... Cei trei n-au curajul să se despartă, să se răsfire pe ogor. Nebunul însă se oprește, se așază jos, iar se scoală, se întoarce, revine, aruncă în sus pămînt și... prinde muște. Hai să fugim spre casă, țipă fetișcana speriată. Nebunul parcă a auzit. O rupe la fugă, Doamne, cu ce viteză
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
care își bagă degetele în gît și vomita. Nevasta, Doamne, de pe atunci erau nevestele la fel ca și acum, îi ținea ligheanul. Docilă și grijulie. Solidară și îngăduitoare. Omul său a întrecut măsura dar mîine va pleca să muncească pe ogoarele pe care le văd pînă departe, într-o ceață alburoasă. Din cînd în cînd mai strîng mîini bătătorite, cu unghii negre. Ca pe la noi. S-o fi schimbat ceva în structura omului de-a lungul timpului? Cu siguranță că da
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de Aron Vodă. Cu privire la această sfântă mănăstire...am trimis până la sfânta mănăstire ce se află la Marea Neagră, zisă de la Sozopole...și am întrebat pe călugării acestei mănăstiri și le-am dat zisa mănăstire ca metoh cu toate veniturile sale: vii, ogoare și dobitoace și câte altele.” Si crezi că mănăstirea din Tarină a avut liniște după această închinare? Nici vorbă, pentru că la 25 martie 1630 (7138) a venit: „Io Alexandru voievod, fiul lui Radu (Mihnea) voievod...Domn al Tării Moldovei. Am
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
a se da, în funcție de avere, fiecărui țăran un teren în proprietate, pe care să-l desțelenească, iar apoi acesta să revină urmașilor, ca un drept de succesiune ereditară, ceea ce în viziunea sa ar determina locuitorii satelor să lucreze mai bine ogoarele și ar stopa emigrarea lor148. Până la rezolvarea deplină a acestei chestiuni avea să dureze, însă, încă câteva decenii. În primul rând, colonizarea rurală și împărțirea terenurilor era împiedicată de situația juridică complicată a proprietății funciare din provincie. Constatarea faptului că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]