2,408 matches
-
Atașații militari ai Franciei, Austro-Ungariei și Rusiei au să meargă în curând la câmpul de răzbel pentru fixarea liniei de demarcație". [31 octombrie 1876] ÎNCEPUTURILE ROMÎNILOR D. dr. Iulius Jung, docent privat la universitatea Innsbruck, a publicat în ediție separată opul său, "Asupra începuturilor românilor, studiu critic - etnografic, Viena 1876". În antiteză cu cunoscutul Roesler care, luîndu-se după două șiruri din Flavius Vopiscus, susținea că toți colonii romani trecuseră Dunărea în Moesia și că Dacia Traiană a fost reocupată de români
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cazului concret al "Cerșitoarei ". Teoreticește s-ar putea statornici antiteza între roman și dramă astfel: romanul e gen de scriere povestitoriu, el zugrăvește ceea ce se 'ntîmplă, eroii lui sufăr fără vină lovirile unei sorți adesea străine de caracterul lor. În opul dramatic nu există întîmplare. Drama arată ce se lucrează de cutare ori cutare caracter conform predispoziției sale naturale. De aceea ea implică în sine vina tragică. Nu o vină pedepsită de articolele codului penal, căci codul lovește numai în infracțiunile
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
poporațiunei rurale din România, de I. Crăciun. 8. Critica asupra civilizației moderne, de B. Ionescu. 9. Privire asupra lui Ștefan cel Mare, de I. Nenițescu. {EminescuOpIX 311} S-a creat și o mică bibliotecă, care, până acum constă din 8 opuri în 22 volume și 90 broșuri, toate donațiuni ale unora din membri și a câtorva persoane particulare, între cari vedem pe d. dr. A. Fătu, care a donat bibliotecei toate opurile d-sale, și d. Iacob Negruzzi, care, pe lângă scrierile
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
o mică bibliotecă, care, până acum constă din 8 opuri în 22 volume și 90 broșuri, toate donațiuni ale unora din membri și a câtorva persoane particulare, între cari vedem pe d. dr. A. Fătu, care a donat bibliotecei toate opurile d-sale, și d. Iacob Negruzzi, care, pe lângă scrierile sale, a donat și pe acelea ale lui C. Negruzzi; asemine d-nu A. T. Lungu a donat cea mai mare parte din cărțile ce compun mica bibliotecă. Curios ni se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
adevărului. Iar adevărul este: la pagina 104 și 105 sânt citate manualele întrebuințate la compunerea logicei, fiecare însoțit de-o scurtă notiță critică sau de-un aviz pedagogic, iar după aceea urmează citate toate locurile (volum, carte, paragraf, pagină) din opurile cari pot servi la o dezvoltare mai departe a paragrafilor din manual. Cât despre "dar" ca formă concludentă și despre ceea ce voiește recenzentul a zice în privirea deosebirii "reprezentării comune" de "noțiune" nu vom răspunde nimic. Cauza e simplă - ne
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lepturariul în aparență inocent a lui Pumnul îi oprește pe românii din Transilvania și Ungaria de-a se face maghiari. În suma de trei-zeci și opt de cărți oprite literatura noastră scolastică are onoarea de-a fi reprezentată cu patrusprezece opuri, va să zică cu mai mult de-a treia parte din numărul total. Cărți maghiare n-au fost oprite nici una, de vreme ce asemenea e-ndeobștie cunoscut că orice carte ungurească e bună pentru școale, ba că cele mai multe nici nu conțin mai mult decât ceea ce
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cartea I, cap, 7. 2) " 21. " " " I, cap. 4, paragraf 3. 4) " 26. " " " II, cap. I, paragraf 2. 5) " 30. " " " II, cap. I. 6) " 31. " " " II, cap. I, paragraf 2. Va să zică "cercetările logice" ale lui Trendelenburg sânt citate o dată ca op întreg întrebuințat, de patru ori cu indicații speciale; Logica lui Mill asemenea o dată, ca op întreg întrebuințat, de șese ori cu indicații speciale. Aceste două opuri numai sânt deci citate de douăsprezece ori pentru un text de 40 paragrafi, pe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
I, paragraf 2. 5) " 30. " " " II, cap. I. 6) " 31. " " " II, cap. I, paragraf 2. Va să zică "cercetările logice" ale lui Trendelenburg sânt citate o dată ca op întreg întrebuințat, de patru ori cu indicații speciale; Logica lui Mill asemenea o dată, ca op întreg întrebuințat, de șese ori cu indicații speciale. Aceste două opuri numai sânt deci citate de douăsprezece ori pentru un text de 40 paragrafi, pe 50 de file. Și, fiindcă special de la Mill d. recenzent scoate două pasaje traduse ad
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cap. I, paragraf 2. Va să zică "cercetările logice" ale lui Trendelenburg sânt citate o dată ca op întreg întrebuințat, de patru ori cu indicații speciale; Logica lui Mill asemenea o dată, ca op întreg întrebuințat, de șese ori cu indicații speciale. Aceste două opuri numai sânt deci citate de douăsprezece ori pentru un text de 40 paragrafi, pe 50 de file. Și, fiindcă special de la Mill d. recenzent scoate două pasaje traduse ad literam, zice plagiat. Ciudat mai trebuie să mai fie și plagiatorul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
autor fără a-l cita nicăiri. De la Mill în cele trei citate autorul logicei n-au luat idei nouă, căci acestea se găsesc în orice logică elementară; ci numai formularea limpede. Ajungea deci să citeze o singură dată cartea ca op întrebuințat pentru a-l lua oricui dreptul de a presupune plagiare. În privirea citației de "simple titluri", imputată autorului, găsim asemene în răspunsul din "Presă" reticențe unice în felul lor. Când noi spunem că autorul dă notițe critice asupra cărților
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
domn român. Toate aceste odoare se sfințesc de cătră clerul oficiant, în urmă lumea să stropește cu aghiasmă ș-apoi în mijlocul unei tăceri adânci d. Xenopol rostește cuvântarea festivă. Acest cuvânt întrunește în sine toate elementele ce constituie un adevărat op de elocință, și nu-i mirare dacă mintea fiecăruia era fixată cu toată puterea asupra pasagelor instructive ce se desfășurau într-însul, asupra învățăturilor potrivite ce oratorul făcea să se reflecteze din faptele lui Ștefan cel Mare asupra stărei noastre
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
înfierii s-a realizat în absența consimțământului unuia dintre părinții minorului, în sensul că, doar aceasta poate avea calitatea procesuală activă în vederea intentării acțiunii în desfacerea înfierii...(vezi, Legislația familiei...p.450). 233 În această problemă, vezi și Maria Banciu, op, cit., p.231-234. 234 Vezi și Ion P. Filipescu, Adopția și protecția copilului, p. 7-12. 235 Trib. Sup., S. civ., dec., nr. 693 din 22 mai 1970, în Legislația familiei..., p. 447-448. 236 Vezi, Ion P. Filipescu, op. cit., p. 434
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
a vieții de altădată se reducea la înfățișarea cadrelor de existență ale unei epoci, în felul în care erau ele puse în lumină de sursele (preponderent) narative utilizate. După venerabilul model - nu întotdeauna divulgat - al Istoriilor lui Herodot sau al opurilor enciclopedice ale filosofilor francezi ai Luminilor (ca bine cunoscutul Secol al lui Ludovic al XIV-lea), cotidianul propriu istoriilor de acest tip, reductibil mai ales la „casă”, „familie”, „moravuri”, „mode” ș.a.m.d., avea un rol pur decorativ, de fundal
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în melodramatism, reprezintă zona de eșec a însuflețirilor sale poeticești. O sentimentală încropire, Idila din Venezzia. Amorul lui Alfred de Musset cu George Sand (1914), cantonează cam în aceeași zonă. Despre viața și minunile „Sărăcuțului” din Assisi, K. scrie un op masiv, încărcat de emoție și pietate, după o prelungită ședere în Umbria verde (Sfântul Francisc din Assisi și spiritul franciscan, 1942). Pe fundalul unei epoci în care luminile se întretaie violent cu întunericul, faptul biografic se întrețese cu legenda iradiantă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
30 decembrie 1887. Traian Demetrescu pare să fie nu numai prim-redactor, așa cum specifica frontispiciul întâiului număr, ci și unicul redactor al periodicului. El își semna editorialele, reportajele, proza și versurile cu numele întreg sau cu pseudonimele Drac, Longin, Mi-op, Pârjol, Vedeaude. Gazeta apărea, potrivit afirmației redactorului, pentru a permite „talentelor născânde” să se exprime. A.l. critică Partidul Liberal, combătând totodată demagogia, abuzurile, nerespectarea libertăților cetățenești etc. În ceea ce privește partea literară, se subliniază din primul număr intenția redacției de a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285323_a_286652]
-
and Social Psychology, no. 1, pp. 425-433. 135P. Ekman, W. Friesen, 1972, "Hand movements" Journal of Communication, no. 22, pp. 353-374. 136 D. Kahneman, 1973, Attention and effort, Englewood Cliffs, NJ: Prentice-Hall. 137 Paul Ekman, Robert Levenson, Wallace Friesen, 1983, op cît., p. 1209. 138 Robert Levenson, Paul Ekman, Karl Heider și Wallace Friesen, 1992, "Emotion and autonomic nervous system activity în the Minangkabau of West Sumatra", în Journal of Personality and Social Psychology, 62, 972-988. 139A. Gesell și colaboratorii, L
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
a îndoielii și apodicticitatea judecății, proprii adevăratului raționalism. Voltaire e mai curând „rezonabil” decât „raționalist”, dar nici totdeauna foarte rezonabil: multe din opiniile și sentințele lui sunt de o suficiență uimitoare, în special în acest Essai sur les moeurs, enorm op pe care scriitorul citat de mine mai sus îl numește „compendiu” (ceea ce oricâte libertăți ne-am lua față de lexic, n-ar trebui să însemne altceva decât... „prescurtare”). În Essai sur les moeurs se găsește un capitol, al LXXXII-lea, intitulat
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
accept handicapul tuturor scriitorilor englezi de romane polițiste: nu pot să-i înfățișez pe polițiști ca ticăloși, pentru că sunt niște polițiști de treabă și cei mai mulți dintre ei îmi sunt prieteni (Chandler, 1981, pp. 402-403). Ca extensie temporală, scrierea acestui ultim op acoperă cam un deceniu. În intervalul cu pricina, Chandler a scris și cel mai complex dintre romanele sale, The Long Goodbye. Nu e hazardată, deci, ipoteza unui critic care vedea în Playback o anexă la romanul publicat anterior. Anexă e
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
p. 183. 378 L. Konopczyňski, op. cit., p. 100. 379 H. Pirenne, op. cit., pp. 231-233. 380 Op. cit., pp. 341-344. 381 H. Pirenne, op. cit., pp. 178, 182-183. 382 Ibidem, p. 225. 383 L. Konopczyňski, op. cit., p. 98. 384 S. Berstein, P. Milza, op, cit., p. 77. 385 H. Pirenne, op. cit., p. 242. L. Ranke, op cit., p. 327. Ch. Bémont, R. Doucet, op. cit., p. 279. 386 L. Konopczyňski, op. cit., p. 101. 387 G. Dupont-Ferrier, op. cit., pp. 346-348. 388 Gh. I. Brătianu, op. cit., p.
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
pp. 231-233. 380 Op. cit., pp. 341-344. 381 H. Pirenne, op. cit., pp. 178, 182-183. 382 Ibidem, p. 225. 383 L. Konopczyňski, op. cit., p. 98. 384 S. Berstein, P. Milza, op, cit., p. 77. 385 H. Pirenne, op. cit., p. 242. L. Ranke, op cit., p. 327. Ch. Bémont, R. Doucet, op. cit., p. 279. 386 L. Konopczyňski, op. cit., p. 101. 387 G. Dupont-Ferrier, op. cit., pp. 346-348. 388 Gh. I. Brătianu, op. cit., p. 238. 389 Gh. Bichicean, Germania, pp. 163-164. 390 Ibidem, p. 164-165. L.
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Ficker. 60. Narr. 104.4-18 Ficker = Pan. col. 1321-1322. 61. Franjo Sanjek, Les Chrétiens bosniaques et le mouvement cathare XII-XV siécle, Nauwelaerts-Vander-Oyez, Brussels/Paris/Louvain, 1976, pp. 19-43. 62. Idem, pp. 28-29. 63. Împotriva argumentelor destul de slabe ale lui Sanjek, op cit., pp. 95 sq. 64. Sanjek, Chrétiens bosniaques, pp. 88-90. 65. Idem, pp. 97-124. 66. După Christine Thouzellier, originea acestui cuvînt e milaneză. 67. Sanjek, Chrétiens bosniaques, p. 145. 68. Fol. 242v. 69. Sanjek, Chrétiens bosniaques, p. 172. 70. Döllinger
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
chiar ceva mai mult" e, de fapt, sursa ridicolului), mizând pe efectul creat de discrepanța dintre realitate și proiecția ei în spațiul eroilor legendari. Deseori, textul advers îi oferă polemistului suficiente motive de a ataca. Astfel, în prefața unuia din opurile sale istorice, următoarea frază iorghistă: "Cartea aceasta e a mea ca oricare alta, pagină cu pagină, rând cu rând, idee cu idee" va constitui, pentru Arghezi, un laitmotiv al persiflării, în pamfletul "Cu prilejul...". Mai întâi, precizează, fără echivoc, natura
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Scrieri 24, p. 215. 160 Grupul µ, Retorica generală, Editura Universității, București, 1974, traducere de Antonia Constantinescu și Ileana Littera, pp. 14-67. 161 Tudor Arghezi, "Scrisoare politică scurtă", în Pagini din trecut, E.S.P.L.A., București, 1955, p. 223. 162 M. Angenot, op cit., pp. 59-61. 163 Ibid. 164 La adresa virtuală a publicației Rost, www.romfest.org/rost/pilot/manifest.shtml. 165 Ion Nestor, Sorin Pavel, Petru Marcu Balș, "Manifestul Crinului Alb", în Gândirea, București, VIII, nr. 8-9/1928. 166 Vezi articolul Martei
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
clasicismul antic. Traduceri: Meditații religioase, I-II, Buzău, 1839-1840; Goethe, Suferințele junelui Werter, București, 1842; Thomas a Kempis, Urmare lui Iisus Hristos, București, 1845; Tacit, Viața lui C.J. Agricola, Brașov, 1858, Germania sau Situațiunea, datinele și popoarele ei, Sibiu, 1864, Opurile lui..., postfață G. Barițiu, Sibiu, 1871; Suetoniu, Viața a XII imperatori, pref. trad., Brașov, 1867; Horațiu, Odele și epodele lui..., pref. trad., Iași, 1868. Repere bibliografice: Aron Pumnul, Gavriil Munteanu, în Lepturariu rumânesc cules den scriptori rumâni, IV, partea II
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288293_a_289622]
-
teritoriul actual al Republicii Vandana de Nord20. Iar mândrii cetățeni ai republicii surori care pretind că trăiesc în patria lor de peste patru mii de ani adică deja de pe vremea când "părintele istoriei" le-a vizitat locurile, sunt profund jigniți de opul publicat de academicianul Robert J. Spuck. Care n-a luat în seamă că și la Diabelli (capitala Republicii Vandana de Nord) există o Academie! Așa că acolo s-a constituit o comisie de experți menită să dea o replică dură jignitoarelor
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]