2,820 matches
-
doua cuprinde activitatea la Curierul de Iași, între 19 mai 1876 și sfârșitul lui octombrie 1877, iar cea de-a treia etapă vizează publicistica desfășurată la Timpul, între octombrie 1877 și iunie 1883195. Pe lângă adepții segmentării triadice, există cercetători care opinează că "activitatea de publicist a lui Eminescu poate fi împărțită în doar două etape distincte: colaborarea la Curierul de Iași și apoi la Timpul"196. Deplasând analiza în spațiul ideologic, Ibrăileanu vorbește despre trei faze ale concepției lui Eminescu în privința
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
160 Ibidem, p. 79. 161 Apud Al. Oprea, În căutarea lui Eminescu gazetarul, Editura Minerva, București, 1983, p. 15. 162 V., în acest sens, opiniile exprimate de unii interpreți în Adevărul din 15-16 iunie, în care deplâng activitatea publicistică eminesciană, opinând că editarea articolelor ar constitui un act de impietate față de memoria poetului. 163 Constantin Noica, Eminescu sau gânduri despre omul deplin al culturii românești, Editura Eminescu, București, 1975, p. 164. 164 Alexandru Andriescu, "Publicistica eminesciană operă de asanare morală", în
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
relațiilor dintre biserici. La începutul lui decembrie 1936 are loc, la Atena, Congresul profesorilor Facultăților de Teologie ortodoxă din toată lumea, unde s-a pus și problema convocării unui sinod ecumenic. Nu s-a ajuns atunci la nici o înțelegere, majoritatea profesorilor opinând că este imposibilă o aemenea convocare pentru simplul motiv că Ortodoxia fiind o parte a creștinismului, nu poate realiza cantitativ ecumenicitatea. George Racoveanu demontează această concepție aritmetică a ecumenicității, străină și periculoasă duhului Ortodoxiei, ea vădind o lipsă de contact
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
probabil doar o umbră palida concepțiilor originale ale poetului 13. Edgar Allan Poe cunoaște toți acești loci communes ai teoriei literare romantice, dar se declară categoric împotriva acestei mistici, ce aureolează, nejustificat, actul de creație. Imaginația este, într-adevăr, creatoare, opinează el în "Filozofia compoziției" (1846), dar ea are nevoie de sprijinul reflecției asupra propriului proces creator: Majoritatea scriitorilor, poeți, mai ales, lasă să se înțeleagă că ei compun dintr-o stare de frenezie, un fel de intuiție extatica, si nu
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
la îndoială necesitatea existenței unor astfel de grupări, dar, dacă totuși acestea ființează, scopul ar trebui să constea în promovarea de pe plan local a valorilor românești, în timp ce presa locală ar trebui să fie o frescă fidelă a zonei. Teodor Scarlat opinează mult mai tranșant: "Grupările culturale din provincie sunt inutile. Cât mai multe biblioteci sătești, cât mai multe șezători de lectură și nici-o asociație culturală cu fete amorezate și imberbi pretențioși". Intelectualității provinciei dornice de afirmare, Scarlat îi opune culturalizarea redusă
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de Filologie și Institutul Patrimoniului Cultural. Prin desființarea celei dintâi instituții, ar dispărea singurul for științific care, în anii 1988-1999, a apărat limba română. Academicianul Mihai Cimpoi constata că însuși actul de lichidare a institutului este unul politic. Ideea, a opinat el, vine de la vicepremierul Victor Stepaniuc. „E o încercare de surpare a temeliei naționale a Academiei, or academiile se construiesc pe bază de spiritualitate, de studiere a valorilor naționale”, a adăugat Mihai Cimpoi. La rândul său, criticul Ion Ciocanu a
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
din modalitățile prin care sunt imaginate, constituite și legitimate statele 68. Una din marile promisiuni ale comunismului a reprezentat-o egalitatea tuturor cetățenilor și emanciparea femeii. Teoriile feministe mai vechi și mai noi au contestat această pretenție a regimului comunist, opinând că analiza marxistă nu reușește să argumenteze de ce femeile sunt opresate ca femei, fără deosebire de clasă socială. Marxismul nu s-a focalizat pe diferența între experiențele bărbaților și femeilor sub capitalism, ci asupra experiențelor proletarilor, neînțelegând că asuprirea femeilor
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
funcționează sistemul de alegere al manualelor în fiecare an. Astfel că în școli nu se găsește pe nivel de an de studiu decât o variantă dintre manuale. Alături de deficiențele de funcționare ale sistemului există deficiențe de concepție. Învățătorii și copiii opinează că în general sunt încărcate cu prea multe noțiuni și sunt insuficient de sitematizate. În prea puține dintre cazuri se folosește exemplificarea din mediul natural în care se dezvoltă copilul. Manualele abundă în prea multe exemple care nu-i spun
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
din aspecte variate: politice, etnice, economice, religioase, relative la regiunile care, după ce au încetat să facă parte din Imperiul Bizantin, au format, între secolele al XV-lea - al XVI-lea, baza teritorială a Imperiului Otoman. în același sens, M. Lheritier opina că “problema orientală, care nu apărea decât ca o chestiune teritorială și politică, consistă în fond în jocul tuturor forțelor care concură în viața Orientului”. Pentru Chr. Wurm, chestiunea orientală era, în secolul al XVIII-lea, “problema posibilității și mijloacelor
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
o dată în plus volumul autoarei noastre. Iat-o, de pildă, pe Christine Klein-Lataud pledând pentru "încărcarea", ba chiar "supraîncărcarea de sens" a numelui propriu în textul literar; François Rigolot vorbește despre un "fond cratilist minim" în ceea ce privește numele propriu; Jean-Louis Vaxelaire opinează că "numele proprii conțin seme inerente și dobândesc seme aferente, care adesea le neutralizează pe cele inerente"; ba chiar Marie-Thérèse Mathet vede în numele succesive ale eroinei din O viață a lui Maupassant un rezumat al programului narativ. Toate aceste puncte
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
mai degrabă de emfizem decât de deficit în sine. Shin și colaboratorii au sugerat că expresia clinică a deficitului de alfa-1 antitripsină poate cauza: a. numai emfizem, b. emfizem asociat cu bronșită cronică sau c. emfizem asociat cu bronșiectazii. Autorii opinează că bronșiectaziile pot apare la acești pacienți înaintea apariției emfizemului, dacă ei sunt expuși la infecții recurente ale tractului respirator [78]. Mărirea calibrului bronșic, dacă nu este congenitală, se datorează necrozei peretelui bronșic și a țesutului de susținere, declanșată de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
informații către stakeholders cu atât par a se îndepărta de atingerea obiectivului propus, spun studiile sociologice. Grupul de consumatori specific al unor bunuri adoptă atitudini sceptice față de conținutul comunicării sistematice întreprinsă de organizații (ex. aprox. trei pătrimi din populația Marii Britanii opinează că mai multe informații despre campaniile și modelele de bună conduită socială corporativă i-ar influența mai mult în achiziția bunurilor) și recunosc (87% din respondenți) că sunt puternic influențați de liderii de opinii 89. Se pare că modelele descriptive
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
angajații sunt și mai sceptici (5%). b) Cunoașterea prevederilor Cărții Verzi referitoare la Responsabilitatea Socială a Firmei În ceea ce privește cunoașterea reglementărilor europene strategice referitoare la managementul responsabilității sociale corporative a afacerilor, doar 30% dintre respondenții primului eșantion și 2% dintre angajați opinează că "sunt informați". În afară de răspunsurile îngrijorătoare (cel puțin din partea administratorilor afacerii), ce reflectă insuficiența cunoașterii responsabilităților sociale revenite firmelor, 37% dintre firme (afirmă managerii acestora) au o persoană desemnată cu monitorizarea și adecvarea coduitelor organizaționale la standarde de RSC (deși
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
spenceriană, era interpretarea normelor morale ale societății ca un efect al acțiunii acestei legi pe tărâm social. Prin urmare, orice comportament care participă la existența și supraviețuirea omului în viața socială era asimilat cu un comportament moral. Existența umană individuală, opina Spencer, era considerată astfel ca fiind o consecință sau un efect al adaptării insului uman la viața colectivă, socială. În această manieră de interpretare, pregătirea tinerilor pentru viața socială, în vederea unei adaptări mai facile la cerințele sociale, devenea sarcina majoră
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
idei pedagogice se vor constitui în adevărate puncte de sprijin în fundamentarea ,,educației noi”, specifică secolului XX. Prin conținuturile volumului său, Despre educație, Spencer s-a împotrivit idealului tradițional al educației care cultiva stilul ,,aristocratic”, elitist în formarea omului. Spencer opina pentru o educație și un învățământ care să răspundă altei funcții educative, conformă legilor generale ale societății. Asemenea legi nu sunt altceva decât legile luptei pentru existență. Valoarea instrucției și educației urma să fie comensurată din perspectiva nevoilor biologice și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
lor concretă în lume. Edmund Husserl (1859-1038), considerat fondatorul fenomenologiei, consideră că întreaga mișcare filosofică fenomenologică trebuie să investigheze tot ceea ce face parte din experiența personală. Termenul de fenomen înseamnă apariție, ilustrând în mod concret tot ceea ce rezultă din experiență. Opinăm că fenomenologia anticipează orientarea umanistă prin accentul pus pe experiența personală, pe descrierea fenomenului, și mai puțin pe cercetarea amănunțită. Conform propunerii lui Husserl, psihologia ar trebui să includă evantaiul imens de materiale inclus în conștiință ca fenomene, ca experiențe
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
argumentat, mai mult sau mai puțin pe larg, împotriva ei. Există, însă, se pare, și excepții semnificative. Cel puțin potrivit site-ului Război întru Cuvânt, Marius Nicolae Bălan, prodecanul Facultății de Drept a Universității "Al. I. Cuza" din Iași, a opinat că "nu există nicio regulă care să spună că numele lui Dumnezeu nu poate apărea în Constituție. Câtă vreme invocarea divinității este neutră confesional, cred că este în regulă". Potrivit aceluiași site, politologul Lucian Dîrdală este de acord, susținând că
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
pentru a alunga monotonia) și dezvoltarea personalității există, în grade variabile, în toate situațiile. Ne permitem să observăm că divertismentul a pătruns masiv și oferta culturală e subjugată de această rețetă, vorbindu-se de un loisir frenetic. Ritmul loisir-ului, opinează unii analiști, pare mai epuizant decît ritmul muncii! Dar mass-culture (sau "a treia cultură"), ca echivalent cultural al societății de masă înseamnă "a doua colonizare" (Edgar Morin). Pornită ca un masiv curent în S.U.A. ea s-a aclimatizat pretutindeni și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
pentru a petrece acolo Sărbătorile Crăciunului. Mihai s-a aflat și el la Sinaia, dar Principesa Elena a rămas în București. ANUL 1931 Sâmbătă, 3 ianuarie 1931. Presa comunică: “Marele Voevod Mihai se află răcit la Sinaia și medicii au opinat să stea în casă câteva zile”. Luni, 5 ianuarie. Presa revine cu noi informații privind starea sănătății prințului moștenitor. Medicii dr. Gotcu, Burilianu, maior Marinescu au constatat că „Voevodul suferă de o răceală ușoară fără nici o altă complicație”, dar „au
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
dr. Gotcu, Burilianu, maior Marinescu au constatat că „Voevodul suferă de o răceală ușoară fără nici o altă complicație”, dar „au reținut totuși în casă pe A. Sa”. Miercuri, 14 ianuarie. Presa informează că Mihai este complet restabilit, iar medicii au opinat să nu părăsească camera încă două zile. Informații suplimentare privind fapte legate de îmbolnăvirea lui Mihai aflăm în memoriile Patriarhului Miron Cristea. În luna ianuarie 1931, după Crăciun s-a răcit prințul Mihai la Sinaia. Mamă-sa Elena, însoțită de
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Pălăngeanu și dir. gen. Bratu din Ministerul Instrucției Publice. Mihai a urmărit explicațiile date de prof. Slavkovschi privind exponatele ce constau din aplicații ale electricității și radiofoniei. Voievodul „a pătruns fiecare sistem și fiecare obiect în parte, experimentându-l și opinând asupra rostului și funcțiunii pe care fiecare îl are în timpurile noastre”. Apoi a vizitat amfiteatrul și terasa splendidă a liceului. Sâmbătă dimineață, 30 iunie. Regele pleacă la Sinaia, unde își va stabili reședința de vară. Mihai a urmat, probabil
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
aș vrea să zic, însă nu pot face asta, deoarece realitatea (scrisului, discursului) atestă contrariul: mulți condeieri nu frecventează biblioteca în compartimentele ei mai "dificile", care cer însușirea unor concepte, noțiuni și limbaje adecvate. Dar, din alt punct de apreciere opinând, probabil că doar cu erudiția nu mai poți atrage în mod special atenția. Cu toate că erudiția este captivantă prin ea însăși, fascinantă și ca "pură" entropie, ca informație "densă", bine aleasă, noutatea căreia, nu o singură dată, constă tocmai în... vechimea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Baltagul, Marin Preda, sau cel despre " Imaginea timpului în roman", ori despre Metafora satirică la Eminescu și Arghezi sunt contribuții efective la luminarea unor aspecte de istorie, critică și estetică literară, chiar dacă "ușor posace", în felul de a fi, după cum opinează confratele Poantă. Omul se mai și schimbă, gustul se rafinează, perspectiva se lărgește, mișcările după o perioadă de constrângeri devin din nou libere, ceea ce observatorii scrisului meu au și remarcat, urmărindu-mi nu numai comentariile despre cărți și autori din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
lectură și încă și mai greu de rememorat de către victime. Dacă suntem de acord că s-a vorbit destul de mult despre acțiune (cu toate că doar în cercurile interesate, întrucât la nivelul totalității populației există în continuare un semnificativ vid de informații), opinăm că nu s-a vorbit destul de bine despre aceasta. Demersul nostru încearcă să ofere o privire de ansamblu asupra faptelor, beneficiind de surse care nu au fost disponibile în cazul încercărilor de până acum de a creiona un contur general
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
acesta eterogen putea conține, practic, pe oricare dintre cei care au făcut cunoștință cu sistemul de la Pitești și Gherla. Selecția pe criterii de apartenență politică a fost reliefată de mai toți cei care au scris despre acțiunea de la Pitești, mulți opinând că pe aceeași treaptă de vinovăție puteau fi așezați și Ion Bogdănescu, Nicolae Călin Zaharia, Titus Leonida, Constantin Bogos, Coriolan Gherman, Steier ori Fuchs. Deși suntem de acord că mai sus menționații au fost implicați în evenimente, considerăm că nici unul
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]