2,715 matches
-
Saint-Simon, L’Organisateur, în Oeuvres de Saint-Simon, publicate de membrii Consiliului instituit de Enfantin, vol. 4, Dentu, Paris, 1869, pp. 17-21 (ediție nouă, t. II, Anthropos, Paris, 1966). Teoria clasei timpului liber După felul în care este definită burghezia în optica marxistă, drept o clasă care prosperă prin însușirea unei părți a plusvalorii rezultate din activitatea productivă, este posibil să descriem întreaga elită ca pe o clasă care-și consolidează puterea datorită unui surplus de timp liber rezultat din activitatea altora
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
86-87). Opoziția dintre producători și neproducători pusă în evidență de Saint-Simon tinde să identifice excelența cu un aport productiv sau creativ și să confunde orice alt criteriu de preeminență cu „etichetele” dobândite în mod fraudulos despre care vorbește Pareto. În optica tehnocratică, competența tehnică este asimilată dinamismului și creativității, în vreme ce mandatul politic conferă un statut ambiguu, greu de justificat în termeni simpli. Totuși, această întâietate acordată tehnicii comportă riscul evident al neglijării problemei reglajelor sociale, care nu se reduce la organizare
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
participă în nici un fel la exercițiul puterii în sânul marilor întreprinderi. Teoria „capitalismului financiar” continuă să se inspire din principiile marxismului clasic, dar pune accentul mai mult pe sistemul de relații în centrul căruia se află întreprinderea capitalistă. În această optică, întreprinderea modernă este ancorată într-o densă rețea de relații financiare. Întreprinderile au încetat de mult să mai fie centrele autonome de luarea deciziilor ce făceau din ele niște actori clar identificabili pe piață; ele au devenit elemente ale unui
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
au aceeași practică, dar rezolvă în același fel chestiunile de principiu care dau loc, în zilele noastre, unor nesfârșite discuții; iar acest acord este el însuși cel mai sigur criteriu al adevărului (Le Play, 1941, II, p. 15). În această optică, în opoziție cu concepțiile saintsimoniene, principala funcție a elitelor este conservarea și restaurarea unei ordini sociale stabile prin repunerea la loc de cinste a valorilor tradiționale. În aceeași epocă, în privința republicanilor, accentul era pus pe responsabilitatea elitelor în privința educării maselor
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
comentatori, selecția prealabilă este cel puțin în parte rezultatul strategiilor parentale care-i orientează pe copii către „filierele bune”, adică spre câteva licee care garantează cele mai multe șanse în privința reușitei, prelungindu-și activitatea prin clasele preparatorii pentru marile școli. În această optică, parcursurile cele mai reușite, asigurând o bună situare în clasamente la concursurile de absolvire și la cele de admitere, ar fi fondate nu atât pe calitățile intelectuale, cât pe un anumit conformism ce favorizează ulterior crearea de rețele de relații
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
cel puțin tacită a dominației de către dominați. Privirea aparent dezabuzată (dar, mai ales, profund realistă și lucidă) pe care o aruncă teoreticienii elitelor asupra ordinii sociale și asupra devenirii ei are incontestabile afinități cu curentul formalist din sociologie. În această optică, moștenită de la Georg Simmel, ne este posibil să degajăm elemente formale sau structurale care sunt tot atâtea constrângeri pentru acțiunea umană, oricare ar fi obiectivele actorilor. Modalitățile de acțiune colectivă impun de îndată o anumită logică ce se dovedește independentă
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
determinanții economici ai acestora, mecanismul operațiunilor și până la investigarea evoluției activității de fuziuni și achiziții la nivel european, respectiv național. Din multiplele posibilități de abordare a acesteia - economică, managerială, financiară - am optat pentru investigarea, și sperăm surprinderea, aspectelor Într-o optică preponderent economică, fără a neglija celelalte viziuni și integrarea holistică a acestora, acolo unde am considerat oportun. Lucrarea de față s-a conturat pornind de la câteva obiective principale, precum: Identificarea principalelor modalități de creștere și dezvoltare a Întreprinderilor, particularitățile fiecăreia
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
aspect, concluziile autorilor sunt că intensitatea activității de fuziuni și achiziții, reflectată prin numărul de operațiuni, reduce capacitatea internă de inovare. Un alt aspect pus În evidență se referă la faptul că fuziunile și achizițiile conduc la o schimbare de optică dinspre controlul strategic Înspre controlul financiar. Această schimbare are un efect negativ indirect asupra capacității interne de inovare. Cassiman et al. (2005) analizează efectul fuziunilor și achizițiilor asupra cercetării-dezvoltării, concentrându-se asupra rolului pe care Îl are fuziunea sau achiziția
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
proces de valorificare este direct legat de competențele specifice ale managerilor. Aceste investiții specifice pot face costisitioare Înlocuirea managerilor și le permit acestora să obțină remunerări mai mari. Realizarea anumitor operațiuni de fuziuni sau achiziții se Înscrie desigur În această optică. Preocupați de aspecte ce țin de putere și prestigiu, managerii preferă să realizeze investiții, mai ales achiziții, de multe ori plătite prea scump. Așadar, vorbim mai degrabă de gestionarea Întreprinderii Într-o logică opusă maximizării valorii. Managerii pot fi tentați
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
preseze” clienții să achiziționeze ceea ce firma a produs deja, firmele care acționează „în spiritul noului concept de marketing” se străduiesc, mai întâi, să înțeleagă nevoile consumatorului și abia apoi să creeze produsele de care aceștia au, într-adevăr, nevoie. Această optică, a orientării spre consu mator, a fost introdusă de compania americană General Electric la începutul deceniului al șaselea, fiind numită conceptul de marketing (Dick Berry, 1998). Prin urmare, într-un mediu concurențial, nu pot avea succes decât producătorii care înțeleg
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
se poate spune și despre Ludwig von Beethoven și Giacomo Meyerbeer. Din corespondența compozitorilor germani Joachim Raff și Louis Ehlert rezultă aceeași proprietate psihică. Cu un grad slab de audiție colorată erau dotați părintele Louis-Bertrand Castel, autorul unei cărți intitulată Optica (în care folosește expresia clavecin ocular), romancierul german Karl Gutzow, întemeietorul psihofizicii Theodor Fechner. Poetul german Otto Ludwig descrie în jurnalul său intim momentele de apariție a cromatismele sale, anume atunci când citea operele lui Johann Christoph Friedrich von Schiller și
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
în institutul de psihologie experimentală de la Leipzig sub conducerea ilustrului profesor Wundt, vin să vă rog a înființa pe lângă Universitatea din Iași un Laborator de Psihologie. experimentală, în care să pot urmări înainte, pe de o parte cercetările mele de optică fiziologică începute la Lepzig, pe de altă parte cercetările asupra audiției colorate începute încă din 1889. În speranța că D-voastră veți binevoi a încuviința cererea mea, am onoarea să vă anexez aici un proiect de organizarea acestui laborator constând
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
de zece franci pe semestru. Acești bani sunt destinați pentru înzestrarea bibliotecii. 2. Admiterea în laborator se face după un examen la care se cer: a. Cunoștinți de fizică elementară, anatomie și fiziologie. b. Cunoștinți de fizică elementară: teoria ondulațiunilor, optica, acustica și electricitatea. i. Se primesc studenți de la Medicină, de la Facultatea de fizico-matematice și de la Facultatea filosofică. 3. Lucrările experimentale din Laborator sunt împărțite în grupe. Fiecare grupă se ocupă cu o chestiune și lucrarea este condusă de un elev
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Totuși, din suma de 5000 de lei prevăzută de Gruber, s-au cheltuit pentru aparate, materiale și cărți fonduri de 4500 de lei, fapt care presupune existența unui laborator bine echipat. * Prioritatea comenzilor pentru laborator au constituit-o aparatele de optică fiziologică necesare continuării cercetărilor sale. Tipurile de aparate sunt indicate pe factura emisă de firma "Rudolf Rothe" din Praga: o Apparate zur Diagnose der Farbenblindhei; o Apparat zur Demonstration der Nachbilder mittels Spiegelung; o Binoculare Apparat zur Demonstration Simultan-contrastes; o
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
alfabetică): * Clark, * Cornell, * Harvard, * Wisconsin, * Yale. (Delabarre, 1894, p. 217) La primul criteriu luat în considerare, cel referitor la directorii de laboratoare, observăm în articolul lui Delabarre indicate nume ale personalităților de vârf din psihologia perioadei respective. Putem spune că optica experimentală de abordare a psihologiei a fost cea care a dat maximă notorietate psihologilor americani. În anul 1933, James McKeen Cattell scrie un articol în care publică un clasament al psihologilor americani care au avut activități în domeniul științific până în
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
una alocată așa-numitei "camere negre". Alte săli erau destinate pentru (oferim ca exemplu laboratorul de psihologie al Universității din Yale care avea la dispoziți un spațiu de 329 de metri pătrați) cabinetul de lectură, cameră pentru psihometrie, cabinet de optică și psihometrie, cameră pentru aspecte tehnice, ateliere de reparații, două săli cu aparate, atelier de desen, bibliotecă, sală de curs, sală pentru experiențe în comun, cameră de demonstrații, cameră izolată pentru experiențe (scopul lor era controlul riguros al mediului exterior
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Dacă la aceasta mai adăugăm și refuzul lui Wilhelm I de a lua în discuție cererea unui ministru turc de a-i interzice lui Carol să accepte tronul Principatelor, ne dăm seama că, între timp, se produsese o schimbare de optică la Berlin 398. Faptul acesta era confirmat și de Baronul de Talleyrand, ambasador al Franței la St. Petersburg, care îl informa în aceeași perioadă pe Drouyn de Louis despre hotărârea Prusiei de a nu interzice prințului Carol să accepte coroana
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
faptul că M = se găsește pentru masa moleculară expresia: R fiind constanta gazului ideal. VIiteza de sedimentare a moleculelor poate fi determinată rotind suspensia (soluția) într-o centrifugă și observând mișcarea laterală. Utilizând o metodă optică cunoscută sub denumirea de optică Schlieren se poate înregistra mișcarea particulelor în funcție de gradientul de concentrație. La echilibru viteza cu care particulele se mișcă de la axa de rotație spre exterior este egală cu viteza cu care ele se mișcă în sens opus datorită gradientului de concentrație
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
heterozigoți cu DZ tip MODY. Este vorba de mutații ale genei glucokinazei (cromozom 7p13-15) [58] sau factorului IPF-1/PDX-1 (cromozomul 13q12) [86]. Tot în cadrul formelor rare de T1DM este inclus și diabetul ce apare în Sindromul Wolfram (asociează și atrofie optică), deși în acest din urmă caz distrucția ? celulară este tot de tip autoimun. O distrucție ? celulară ne-autoimună se mai întâlnește și în intoxicația cu Vacor (un rodenticid), cu Aloxan sau Streptozotocin, în urma unor pancreatite acute sau cronice
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92231_a_92726]
-
anticiparea, care tinde să înlăture un traumatism viitor, poate fi comparată cu anularea retroactivă, care încearcă să anuleze un eveniment trecut. Această apropiere poate părea paradoxală, însă ambele apărări se sprijină pe credința în puterea absolută a gândului. În această optică, așa cum gândul poate face să dispară trecutul, el poate și să supună viitorul, reprezentându-l și adjudecându-și-l. Familiarizarea, mecanism de degajare pus în evidență de Lagache (1962a/1982) (după ce anterior fusese semnalat de Bibring), prezintă și ea puncte
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
abstracte pentru a evita unele sentimente deranjante”, și din DSM-IV (1994/1996), care o caracterizează prin „utilizarea excesivă a raționamentelor abstracte sau a tendinței spre generalizare”. În descrierea intelectualizării nu există așadar nici o ambiguitate. A. Freud (1936/1993) are o optică oarecum diferită de aceea adoptată de autorii citați mai sus. Este de acord cu aceștia în privința definiției date intelectualizării, dacă avem în vedere că ea vede în acest mecanism „o încercare de a domina pulsiunile prin asocierea lor cu idei
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
care ne servim în mod constant, pentru a ne proteja de conexiunile asociative prea puternice”. Izolarea nu dăunează eficacității operațiilor noastre logice, spre deosebire de refulare, un alt sistem defensiv obișnuit, care însă antrenează uitarea, având așadar un efect nociv. În această optică, Benassy (1957) evidențiază identitatea mecanismelor care funcționează la subiectul normal și la subiectul obsesional. Numai utilizarea lor diferă: suplă la cel dintâi, ea este rigidă și automatică la al doilea. Dar „izolarea permite apariția abstracției, indispensabilă gândirii”. „Pentru a gândi
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
da ulterior. Este vorba de epurarea amintirilor la isterici. Termenul „sublimare” va apărea cu regularitate în majoritatea scrierilor lui Freud până la sfârșitul vieții sale. Porret (1994) numără mai mult de o sută de menționări ale acestui concept. În acest răstimp, optica lui Freud asupra sublimării a înregistrat o importantă evoluție. Incertitudini și contradicții s-au tot succedat. Flournoy (1967) a încercat un lung recensământ al lor, pe care ar fi prea plictisitor să-l rezumăm aici, dar care explică remarca descurajată
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
a ludicului în societățile postmoderne. Nu putem înțelege "imoralismul etic" al postmodernității, circumscris "relativismului" generalizat, ca ordonare valorică opusă substanțialismului și moralismului modernității, în afara acceptării socialității ca "relianță socială" și ca "lume a vieții" (Lebenswelt) și dacă nu ieșim din optica dihotomică a Binelui și Răului, într-un înțeles propriu abstracțiilor transcendentale, adică depășind obișnuința de a aprecia "binele și răul pornind de la ceea ce se numește "fantasma lui Unul": Dumnezeu Unul, Adevărul Unul, Finalitatea, Sensul Istoriei și alte majuscule care ignoră
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
a fizicii elaborată de un savant consacrat, de cea a lui Newton, unde se afla deja schițat drumul spre explicarea vieții psihice. El a ținut cont în acest sens de întrebarea pe care Newton a formulat-o în cartea sa, Optica: "oare procesele desfășurate la nivelul nervului optic nu sunt cumva expresia vibrației acelorași particule din eter?". De aici, lui Hartley nu i-a mai trebuit mult până să considere că e vorba de sistemul nervos, și că procesele care au
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]