2,747 matches
-
se plasează pe poziția unei obiectivități “creatoare” în raport cu realitatea psihologică văzută ca un univers de senzații, impresii, reflexii, mereu în mișcare, în evoluție. În cadrul acestei literaturi de investigație psihologică se întrezărește tentația dramatizării. Optica eroului se confundă adesea cu optica naratorului, povestirea apare ca expresia unui glas interior care se descrie. Formula acestor romane tinde spre o centralitate obiectivă, și nu subiectivă. “Spre deosebire de romanul de analiză unde scriitorul stăpânea și dirija existența interioară a eroului, o explica și o conducea
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
înfățișează ca un text continuu, redactat ca o depoziție, fără fragmentare în capitole. Impresia de înaintare în substanța epică nu o dau întâmplările, ci comentariul însuși, glosele, obervațiile și analizele. În cadrul acestei literaturi de investigație psihologică se întrezărește tentația dramatizării. Optica eroului se confundă adesea cu optica naratorului, povestirea apare ca expresia unui glas interior care se descrie. Formula acestor romane tinde spre o centralitate obiectivă, și nu subiectivă. Visul ca procedeu literar e integrat ca discurs oniric în romanul O
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
ca o depoziție, fără fragmentare în capitole. Impresia de înaintare în substanța epică nu o dau întâmplările, ci comentariul însuși, glosele, obervațiile și analizele. În cadrul acestei literaturi de investigație psihologică se întrezărește tentația dramatizării. Optica eroului se confundă adesea cu optica naratorului, povestirea apare ca expresia unui glas interior care se descrie. Formula acestor romane tinde spre o centralitate obiectivă, și nu subiectivă. Visul ca procedeu literar e integrat ca discurs oniric în romanul O moarte care nu dovedește nimic. Visul
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
nevoie de revizuire, de schimbare a sistemelor și legilor care guvernau lumea. O pasiune a interogării, o sete de cunoaștere, o voință de sincronizare a aspirațiilor intime ale omului cu dezvoltarea științelor și filosofiei, o concentrată acțiune de răsturnare a opticii sub care era acceptată pînă atunci existența ca fenomen spiritual și ca forme de organizare politică și socială sînt datele care configurează, în linii generale, structura și profilul acestui veac al Luminilor. Gînditorii iluminiști au susținut teoria contractualistă despre stat
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
adjuvant în cazul recidivelor meningioamelor agresive, atipice și maligne, sau pentru controlul resturilor tumorale în meningioamele de bază de craniu (cu localizare perioptică) și parasagitale (cu invazia sinusului sagital superior). Dozele folosite variază între 10 Gy (când sunt implicați nervii optici), 15 Gy pentru meningioamele benigne și peste 20 Gy pentru cele cu malignitate crescută [25]. Chimioterapia (ciclofosfamida, doxorubicina, vincristina și temozolamida cu rezultate neconcludente, și somatostatina, încă în studiu, ca posibilă opțiune terapeutică) este folosită în meningioamele maligne și în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
descriu meningiome localizate în orbită, în canalul optic, cu sau fără extindere intracraniană. Clinic se manifestă prin exoftalmie, scăderea unilaterală progresivă a acuității vizuale, ptoză palpebrală, diplopie. Pot apare pierderi tranzitorii de vedere. Obiectiv se constată triada: pierderea vederii, atrofie optică și shunturi optociliare (fig. 4.234). Meningioamele intraorbitale „en plaque” determină hiperostoză adiacentă. Tratamentul este diferit în funcție de gradul de interesare a vederii. Dacă acuitatea vizuală este normală, se recomandă observație clinică riguroasă. În cazul scăderii vederii se aplică radioterapie convențională
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
produs prin creșterea presiunii intracraniene și evoluează concordant cu sindromul de hipertensiune intracraniană. Instalarea edemului papilar se produce treptat și adesea există o corespondență cu tulburările de acuitate vizuală (fig. 4.266). În cazul progresiei hipertensiunii intracraniene se instalează atrofia optică secundară caracterizată prin decolorare și excavare progresivă papilară și reaparația delimitării marginilor papilei. Există situații când creșterea PIC nu se evidențiază prin apariția edemului papilar: - instalarea acută a sindromului de HIC, - atrofie optică bilaterală preexistentă, - la copiii mici edemul papilar
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cazul progresiei hipertensiunii intracraniene se instalează atrofia optică secundară caracterizată prin decolorare și excavare progresivă papilară și reaparația delimitării marginilor papilei. Există situații când creșterea PIC nu se evidențiază prin apariția edemului papilar: - instalarea acută a sindromului de HIC, - atrofie optică bilaterală preexistentă, - la copiii mici edemul papilar este mai rar deoarece pe măsura creșterii PIC este posibilă creșterea volumului cranian, - la vârstnici, în general după 60-65 ani, edemul papilar este mai puțin accentuat datorită atrofiei cerebrale. Vărsăturile în mod clasic
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
a Evului Mediu European, care trebuia să aducă o 1 G. Ostrogorsky, Byzantine Cities in the Early Middle Ages, Dumbarton Oaks Papers, XIII, 1959, p. 48 2 Revue historique du Sud-Est européen, XVI, (1939), p. 175 27 autentică răsturnare de optică În concepția istorică a vremii. Noua lucrare urma să deplaseze centrul de greutate al istoriei europene medievale spre Constantinopol, apoi spre Alexandria și Antiohia, urmând să dea Întreaga sa importanță și valoare Orientului - acest creuzet de civilizație, acest focar de
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
tăcerii. Romanul a fost scris pe ideea cunoașterii celor care s-au opus. Să cunoști și un alt punct de vedere, și pe acela al celor aparent învinși, nu numai al celor ce se credeau învingători. De fapt, mă interesa optica învinșilor în paralel cu cea a învingătorilor, două moduri de a percepe istoria. Și am scris o carte de trei sute de pagini. Nu era mare lucru de capul ei. Era făcută mai mult din amintiri. Mă lăsasem purtat de amintiri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
ușor să scriu cinci sau chiar zece romane despre același mediu, în maniera cărții precedente, dar îmi dau seama că ar fi o treabă de meseriaș, nu de scriitor care se respectă. De aceea îmi schimb mereu unghiul de abordare, optica, tipurile psihologice, pentru a-mi da senzația de dificultate pe care trebuie să o depășesc. C.Ș.: Atribui vreo semnificație numelor? A.B.: Nu. Nu au o simbolistică. Nu am nume-cheie, nume care prin ele însele să mai explice ceva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
public acasă, în clipa în care nu voi mai avea încotro... C.Ș.: Se poate spune atunci că atâta timp cât nu ai fost lovit direct... A.B.: Dar am fost lovit tot timpul. Însă nu contează. Aici e o diferență de optică. Nu contează cât suferi pentru o carte, deoarece asta intră în preț, intră în socoteala meseriei. Nu contează că nu am mâncare, nu contează că nu am cerneală, că nu am lumină și căldură. Nu contează nimic. Toate astea sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
Dacă la aceasta mai adăugăm și refuzul lui Wilhelm I de a lua în discuție cererea unui ministru turc de a-i interzice lui Carol să accepte tronul Principatelor, ne dăm seama că, între timp, se produsese o schimbare de optică la Berlin 398. Faptul acesta era confirmat și de Baronul de Talleyrand, ambasador al Franței la St. Petersburg, care îl informa în aceeași perioadă pe Drouyn de Louis despre hotărârea Prusiei de a nu interzice prințului Carol să accepte coroana
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
fie.” Într-o altă plachetă Ereditate găsim Baladă pentru fluiere și buciume; un Psalm (cu ecouri din Cotrușă „țăran român cu bundă, cămeșă și șerpar; trecutul se materializează În „icoane vechi de doine și basme românești””. O relativă schimbare de optică se manifestă În Vestala neagră Însumare de momente reflexive vehiculând o simbolistică decorativă, dar neexcluzând radical clișeele. ...Pretutindeni poetul duce cu sine mâhniri și esențe amare, aceleași la Calatis, și Drinova, la Gâvojdia și Tapia; el vegheză lângă Cetatea Neamțului
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
nu ne ia la pumni, dar ne ia de mână. Isus ne dă curaj, ne stimulează, provoacă tensiune spre bine. „Aruncați și veți găsi”. E un cuvânt sigur: ne face să înțelegem că dacă acceptăm să intre și El în optica noastră pentru a o transforma, ne va merge bine și pe plan uman. Să ne întrebăm puțin cum ar fi făcut diavolul, în schimb, dacă ar fi apărut în aceeași dimineață, în penumbră pe țărm: ce le-ar fi spus
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
ideea că toate speciile, genurile și subgenurile sînt clase empirice, stabilite prin observarea datului istoric sau prin extrapolare, pornind de la acest dat, iar departajările lor decurg din necesități metodologice. Stabilirea unei tipologii a textelor ar putea avea în vedere și optica lingvisticii integrale coșeriene, după care categoriile de texte se stabilesc prin apelul la funcția textuală, în calitate de categorie a sensului și la modalitățile (procedeele) prin care această funcție este realizabilă. Cert este că rezultatele obținute în științele textului au dus la
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
depindeau de două condiții: marfă de calitate și produse noi. Obligativitatea desemnării provenienței produselor de export, obținută de englezi în 1887, s-a impus cu acel made in Germany ca semn al calității. În domeniile industriilor de viitor chimie, farmaceutică, optică și mecanică fină, electrotehnică Germania ocupa poziția de vârf. În domeniile industriei grele și textile, ocupa locul doi. Pe drumul recunoașterii internaționale se situau nume precum AEG, Siemens și Halske, Robert Bosch, Carl Zeiss, Bayer etc. În 1913, participarea la
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
la imperfect scene atât de bine conturate, încât devine de neconceput ca ele să se fi produs de mai multe ori, în special conversațiile lungi între mătușa Léonie și Françoise, bona. Desigur, putem explica un asemenea fenomen axându-ne pe optica realistă tradițională; este ceea ce face P. Guiraud: "Cum este evident că dialogul nu s-a putut repeta sub această formă, rezultă că ceea ce este repetat și obișnuit este acest tip de dialog, mătușa ducând în pat o existență total încremenită
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
alungându-l din Iași după puține zile, l-a făcut să nu-și mai poată revedea notele“); D. Ralet va ironiza la rândul lui relatările despre Iași ale unor călători ce nu-l vizitaseră niciodată. Adoptarea, până la un punct, a opticii străinului devine, la Alecsandri, explicită: „Ori și din care parte vine străinul la Iași, vie despre Dunărea, despre Prut sau despre Siret, i se înfățișează de departe o panoramă măreață și vrednică de a trage toată a lui luare-aminte“ (Iașii
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
ca argument pentru dictatură, tot el reprezintă o formă de structurare a împotrivirii la comunism 44. E o situație ambiguă, desigur, care obligă la discernămînt și măsură. O democrație supranațională nu se poate împlini decît printr-o totală schimbare de optică, susceptibilă a impune așadar o altă filozofie a istoriei, dincolo de "ideologia lui Wille zur Macht a marilor puteri"45. Națiunile nu sînt simple ficțiuni juridice, cu care se poate opera oricum, ci produse ale istoriei, realități în care memoria joacă
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
bolnavilor coronarieni către chirurgul cardiac. Este meritul Prof. Dr. Doc. Ioan Pop De Popa de a fi promovat și dezvoltat chirurgia arterelor coronare în țara noastră într-o perioadă în care, pe lângă lipsa echipamentelor și materialelor specifice, a trebuit schimbată și optica celor ce aveau în grijă această categorie de pacienți (Ioan Pop De Popa, Chirurgia arterelor coronare, în Inima patologie și tratament chirurgical, Editura Medicală, București, 1975, pp. 319-349; Ioan Pop De Popa, Patologia chirurgicală a arterelor coronare, în Sistemul arterial
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
forței militare 89. Astfel, Robert Kagan devine autorul celebrei formule, conform cărei americanii sunt de pe Marte și europenii de pe Venus, în ceea ce privește problemele strategice și internaționale majore. Faptul că Europa este cantonată în idealism, optând pentru o lume kantiană, denotând o optică strategică diferită de cea a SUA, este, potrivit lui Kagan, dovedit de reacțiile față de diferite evenimente de pe scena internațională, față de situația Iranului, unde Europa a optat pentru dialog, în contrapondere la politica de dual containment, în general, față de politica nucleară a
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
conduce la modificarea balanței strategice 343. În contradicție cu politica oficială a Administrației Clinton (președintele american Bill Clinton s-a opus, la sfârșitul anului 1995, proiectului de hotărâre privind un sistem de apărare care să implice proliferarea rachetelor defensive), în optica Pentagonului și a Congresului american, Tratatul ABM reprezenta o relicvă a Războiului Rece, în condițiile în care tehnologia rachetelor cu rază lungă de acțiune prolifera inclusiv în lumea a treia, iar amenințarea nu mai era generată de posibilitatea unui dezastru
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
turistice. O reconsiderare a unor categorii de personal dintre cele enumerate mai sus și includerea lor În totalul personalului ocupat În turism, nu numai că ar fi În concordanță cu realitatea faptică, dar ar determina poate și o schimbare de optică profesională față de cerințele și exigențele reclamate de turiști. Acest lucru ar conduce aproape la o dublare În totalul populației ce activează În turism, față de raportările actuale. Resursele naturale ale turismului, sunt de o varietate foarte mare și răspândite aproape pe
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
la perfecționarea continuă a activității. Viața modernă cu tumultoasele ei schimbări, obligă stațiunile la o aliniere deplină cu cerințele și nevoile actuale, deci la inovare, ceea ce nu În puține cazuri, implică serioase eforturi de adaptare și readaptare, a formării unei optici noi, În deplină armonie cu tradițiile noastre și cu necesitatea păstrării nealterate a naturii. Nevoia permanentă de modernizare și de adaptare la exigențele actuale ale turismului intern și internațional, de creștere a calității serviciilor turistice oferite de stațiuni a fost
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]