3,464 matches
-
trimitere , este aici ușor de intuit) au fundamentat un text care, dincolo de conținutul său juridic, avea implicații politice vizibile. Tema ordinii imuabile, care avea să aibă mai târziu reverberații consistente În discursul politic boerescian, era completată de o altă constantă: optimismul, tradus prin Încrederea În progres și perfectibilitate . Tradiția intelectuală În care se situa Boerescu era aceea a iluminismului. Fondul ideatic rezumat mai sus, dar și trimiterile abundente la Kant, Voltaire, Rousseau, Beccaria, Vattel, obsesia antichității (există În cuprinsul lucrării câteva
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
Își reglează toate faptele și activitatea sa productivă [...]. Variate pot fi aceste fapte, prin care omul crează și consumă avuția; dar toate se conduc cu niște legi care nu se schimbă nici cu oamenii, nici cu timpul. Iată domeniul științei!” Optimismul caracteristic secolului al XIX-lea, dar și moștenirea intelectuală iluministă precumpăneau; discursul rămânea unul progresist. Raportarea lui Boerescu la elită și ierarhie a fost una complexă; am arătat deja considerațiile sale În acest sens din timpul dezbaterii legii rurale. Într-
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
pasiune, în vederea unei viitoare și eficiente orientări profesionale. Copilul trebuie să fie supremul nostru reper în activitatea instructiv-educativă. Coeficientul său de integrare ține de un complex de factori: echilibrul emoțional, emotivitatea, timiditatea, frica, puterea autosugestiei, jena, nervozitatea, impulsurile de moment, optimismul, afectivitatea, sentimentele, tulburările de gândire și de comportament, motivația socială. Toți acești factori de integrare stabilesc, fără îndoială, raporturile cu activitatea școlară și cadrul didactic. În viața de școlar, copilul se întâlnește cu sentimentul de frustrare și de jenă, atunci când
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
școală, cu aceasta și cu elevii din clasa unde va fi repartizat. Temperamentul și caracterul copilului îi va influența acestuia atașamentul față de cadrul didactic și de colectivul de elevi. Copilul își va exprima atașamentul față de noii colaboratori, sinceritatea față de ei, optimismul. În felul acesta el va face primul pas către reacția corespunzătoare, față de noul mediu de școlarizare. Gândirea elevului, în faza ei de cercetare a noii stări de fapt, trebuie să fie limpede și pe cât posibil, axată pe ceea ce are de
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
Boala reprezintă pentru organism o agresiune deosebită cu importante consecințe. Individul realizează pe plan psihologic boala ca pe o agresiune, ca pe un stres contra propriei persoane, ca o stare de insecuritate sau dezastru. Pacientul poate reacționa la boală prin optimism, pesimism, negare, indiferență sau independență, el poate accepta sau refuza ideea de boală, fenomen care se exprimă prin momentul și felul adresabilității sale la medic. Reacția bolnavului după stabilirea diagnosticului va depinde de natura lui și caracteristicile psihologice ale individului
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
bolnav (datorită beneficiilor secundare) sau sunt caracterizate prin trăsături obsesv-compulsive. Persoanele cu dispoziția de a avea o concepție pozitivă despre viitor și despre evenimentele vieții, optimiștii, minimizează gravitatea bolii și au încredere în resursele proprii de a face față situației. Optimismul este considerat “trăsătură magică” pentru sănătate și protecție de stres și împreună cu simțul umorului este o valoare predicitivă pentru longevitate. Este un factor predispozant pentru evoluția favorabilă a multor boli cronice; Autoeficacitatea percepută, este o noțiune apropiată celei de control
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
este conferit încă din primii ani de viață, prin modalitatea de interacțiune cu ceilalți, felul în care gestionează anumite probleme, capacitatea de a armoniza satisfacerea propriilor nevoi cu ale celorlalți, rezistența la frustrare, încrederea în sine și în cei apropiați, optimismul și sinceritatea, acestea fiind elemente deosebit de importante, cu rol de predicție asupra sănătății și eficienței rolului viitorului adult. Pe lângă aceste aspecte, menționăm că puterea exemplului se poate produce în două sensuri, și anume în direcția preluării și reproducerii comportamentelor cât
PĂRINŢII, MODELE ALE COPIILOR –CONSECINŢE POZITIVE ŞI NEGATIVE. In: Arta de a fi părinte by Roxana Tudorache () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1391]
-
43; Caraion, Duelul, 236-247; Piru, Varia, II, 365-368; Sașa Pană, Născut în ’02, București, 1973, 175-177; Zaciu, Ordinea, 273-287; Constandina Brezu, Ilarie Voronca popularizator al literaturii românești, MS, 1974, 2; Crohmălniceanu, Literatura, II, 405-420; Evelin Fonea, Ilarie Voronca sau Dramaticul optimism al lui Eduard Marcus, RCM, 1975, 440; Barbu, O ist., 24-30; Tașcu, Incidențe, 74-102; Balotă, Arte, 162-171; Negoițescu, Analize, 184-189; Pop, Transcrieri, 125-140; Vartic, Spectacol, 69-74; Gheorghe Grigurcu, Poezia lui Ilarie Voronca, ST, 1978, 4; Piru, Ist. lit., 403-405; Mihai
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
criză de timp acordat relaționării între adulții din familie și relaționării copiilor cu părinții, o criză de adaptare a familiei la noile contexte sociale în care evoluează, contexte care solicită din partea ei răspunsuri convingătoare, diverse, eficiente. Fără să promovăm un optimism nefundat, opinăm că multiplicarea și diversificarea modelelor familiale, alături de modelul clasic, tradițional al familiei conjugale, constituie un semnal că nici un model de organizare familială nu trebuie absolutizat, considerându-l universal valabil și imuabil. Cei care străbatem spațiul școlar de ceva
STILURI EDUCATIVE ALE PĂRINŢILOR. In: Arta de a fi părinte by Luminiţa Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1403]
-
față de risc, mobilitate geografică etc). Un alt mod al economiștilor și al practicienilor industriei de dezvoltare de a privi cultura, este că aceasta e o variabilă reziduală. Avem, astfel, de-a face cu „cultura neacțiunii”, „cultura acțiunii”, „cultura pesimismului”, „cultura optimismului” etc. Exemplele se pot multiplica la nesfârșit: ceea ce nu este explicat prin educație, venit, vârstă, gen, capital etc. e atribuit culturii, „valorilor”, „normelor” ș.a.m.d. sau, mai simplu, unor explicații de genul „Așa sunt ei”. Astfel privită, cultura e
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cât și ceilalați și sentimentele generale de mulțumire sau insatisfacție.Se referă se referă la : a) fericire - abilitatea de a te simți satisfăcut de propria viață, de a te distra singur și împreună cu alții, de a te simți bine b) optimism - capacitatea de a privi partea frumoasă a vieții și de a menține o atitudine pozitivă chiar și în ciuda unor adversități. Este un mod pozitiv de abordare a vietii de zi cu zi. A treia mare direcție în abordarea inteligenței emoționale
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
următoare sunt din ce in ce mai grele, presupunând învățarea compasiunii și empatiei și încercarea de a le aplică în practică de zi cu zi. 2.4.Valoarea inteligenței emoționale la locul de muncă Martin Seligman a dezvoltat un construct pe care îl numește ’’optimism învățat’’<footnote Ticu Constantin Curs Psihologie inginereasca, ăn III, Psihologie footnote> și care se referă la atribuirile cauzale pe care oamenii le fac atunci când se confruntă cu eșecuri sau obstacole. Astfel, pesimiștii tind să facă atribuiri externe, temporare și specifice
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
gândirea creativă; este simbolul fertilității, al producției de idei inovatoare. Pălăria galbenă este creatorul, simbolul gândirii pozitive și constructive, pe un fundament logic, explorează optimist posibilitățile. Oferă o pespectivă pozitivă și constructivă asupra situației; culoarea galbenă simbolizează lumina soarelui, strălucirea, optimismul. Participanții trebuie să cunoască foarte bine semnificația fiecărei culori și să-și reprezinte fiecare pălărie, gândind din perspectiva ei. Nu pălăria în sine contează, ci ceea ce semnifică ea, ceea ce induce culoarea fiecăreia. Cele 6 pălării gânditoare pot fi privite în
Strategii educaţionale de abordare integrată a copilului cu / fără cerinţe educaţionale speciale. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Daniela Gurgu () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1155]
-
și raționalitate în raport cu propriul mediu de viață ; “*” Ințelegerea caracterului global nedisociabil al mediului. Dacă ne întrebăm ce șansă are educația pentru mediu intr-o lume mânată de interese materiale și ce efecte ar avea, nu trebuie să fim părasiți de optimism, să fim convinși că, începută de la cea mai fragedă vârstă, educația ecologică are șanse mari. Cei mici trebuie să înțeleagă că pe Terra există interdependență între populația umană și nenumăratele specii de plante și animale, între societate și ciclurile biologice
Educaţia ecologică în viziune interdisciplinară. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Tanasă Radu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1230]
-
b) realizarea unei comunicări deschise care să favorizeze „confidențe utile”; c) penetrația sensului simptomelor bolii de către medic; d) insuflarea bolnavului, de către medic, a încrederii în tratamentul prescris; e) susținerea voinței bolnavului de a se vindeca, prin crearea unui climat de optimism; f) cooperarea activă, pozitivă, cu familia bolnavului în actul de vindecare. Domeniul psihologiei medicale se dovedește a fi diferit de cel al psihologiei, care studiază funcțiile psihice normale, și de cel al psihiatriei, care studiază bolile psihice. Ea este diferită
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
conștiinței cu cădere și convulsii tonico-clinice generalizate, urmată de o stare de comă postaccesuală de scurtă durată și amnezie post accesuală. Erotomanie: impresia delirantă de a fi iubit de o anumită persoană. Euforie: stare afectivă caracterizată prin dispoziție veselă, exuberantă, optimism cu caracter exagerat și nemotivată. Excitație: tulburare caracterizată printr-o hiperactivitate a funcțiilor psihice (emoții, idei, reacții, conduite motorii, verbale) de diferite intensități și durată. Stare de exaltare psihică pasageră sau durabilă. Exhibiționism: perversiune sexuală constând în expunerea în public
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în zori (1961), Treptele împlinirii (1967) și Poezii, volum antologic (1968). De fapt, încă dintr-o etapă anterioară, ilustrată de versificările din volumele De vorbă cu fierul de plug și Pentru dreptatea câștigată, ambele apărute în 1949 și respirând un optimism ostentativ, timbrul devine fals, convențional, în conformitate cu imperativele ideologice ale epocii. SCRIERI: Flori de lut, București, 1920; Râsul apei, București, 1923; Soare, București, 1926; Fântână, București, 1938; De vorbă cu fierul de plug, București, 1949; Pentru dreptatea câștigată, București, 1949; Hai
TALAZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290037_a_291366]
-
pe tetraktys, adică pe esența divinității 50. Acest delir bazat pe „numere perfecte” s-a extins și în explicarea celorlalte aspecte ale vieții și ale lumii 51. Este „scânteia matematică” ce a aprins vâlvătaia marii culturi euroatlantice, conferindu-i un optimism bizar care nu s-a mai stins niciodată și care nutrește și astăzi încrederea aproape orbească în virtuțile științei și tehnologiei bazate pe demonstrația matematică. Dar primul care a căzut victimă acestei mistici ispititoare a fost însuși Pitagora. Cel mai
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
trei posibilități de traducere, cea mai indicată este ultima. Din rațiuni pedagogice profunde, este necesar să avem în vedere „optimizarea curriculară” și nu doar „îmbunătățirea” sau „ameliorarea”. Ne obligă la acest lucru principiul suprem al pedagogiei, care este, desigur, principiul optimismului. El are în educație aceeași valoare pe care o are în medicină „principiul non-dăunării” (primum non nocere - înainte de orice să nu faci ceva rău). Principiul pedagogic al optimismului a fost intuit încă din Antichitate, dar a fost teoretizat ca atare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
obligă la acest lucru principiul suprem al pedagogiei, care este, desigur, principiul optimismului. El are în educație aceeași valoare pe care o are în medicină „principiul non-dăunării” (primum non nocere - înainte de orice să nu faci ceva rău). Principiul pedagogic al optimismului a fost intuit încă din Antichitate, dar a fost teoretizat ca atare de J.A. Comenius. El îl obligă pe educator să întreprindă doar „cele mai bune influențe educative cu putință”. Deși formulat pozitiv, principiul este restrictiv. În chip tacit
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
educative cu putință”. Deși formulat pozitiv, principiul este restrictiv. În chip tacit, el interzice nu doar „influențele nefaste”, ci și „influențele bune” sau „ameliorările”. J.A. Comenius folosea aceste expresii cu sensul lor latin, în chip riguros și strict. „Principiul optimismului” nu este o simplă metaforă încurajatoare. Ca urmași ai romanilor, e bine să ne reamintim aceste sensuri. Este vorba de o familie de cuvinte derivate de la adverbul/adjectivul bonus („bine”, „bun”). De aici am derivat „îmbunătățire”, adică acțiunea de „a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mergea deja bine”. În fine, gradul superlativ al lui bonus este optimus („cel mai bine”, „binele suprem” etc.), din care am derivat termenul optimizare, adică acțiunea de „a face lucrul cel mai bun cu putință”. Prin urmare, principiul comenian al optimismului ne obligă să nu facem decât cele mai bune lucruri cu putință, nu doar „să cârpim” („îmbunătățire”) sau „să sporim” („ameliorare”) ceea ce era inițial bun. Or, în decembrie 1989, școala românească era o „școală bună”. În conformitate cu principiul optimismului, ea nu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
comenian al optimismului ne obligă să nu facem decât cele mai bune lucruri cu putință, nu doar „să cârpim” („îmbunătățire”) sau „să sporim” („ameliorare”) ceea ce era inițial bun. Or, în decembrie 1989, școala românească era o „școală bună”. În conformitate cu principiul optimismului, ea nu trebuia „îmbunătățită” pe ici, pe colo și nici chiar „ameliorată” prin asimilarea unor „forme fără fond”, prin împrumuturi grăbite. Școala românească trebuia optimizată! Reforma educațională s-ar fi putut desfășura sub acest imperativ categoric. Inclusiv în ceea ce privește curriculumul. Autorul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
un specific determinat de aspectul deontologic și umanitar al acesteia. În practica schimbărilor educaționale s-au utilizat frecvent, în secolul XX, trei tipuri de demersuri. În oricare dintre acestea succesiunea fazelor este obligatorie și se supune strict principiului suprem al optimismului pedagogic: - demersul trifazic cuprinde, în ordine, proiectarea curriculară (curriculum design), experimentarea noului curriculum (curriculum testing) și transpunerea în practică a curriculumului corectat după experimentare (curriculum implementation); - demersul tetrafazic include proiectarea, experimentarea, validarea/oficializarea (curriculum validation, curriculum improvement, established curriculum) și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
alta, obstacolele cu care se confruntă cei de la catedră pentru a preda o disciplină sau alta, problemele pe care le întâmpină elevii etc. Reducerea cercetării curriculare la o investigație documentar-livrescă este o dovadă de superficialitate care nu rezistă exigențelor principiului optimismului (în sensul specificat în paragrafele anterioare). • Prognoza este și ea obligatorie în cercetarea curriculară. Dacă diagnoza conduce la identificarea disfuncționalităților organismului școlar, prognoza indică tendințele de evoluție școlară, economică, științifică și tehnologică la care organismul școlar optimizat va trebui să
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]