7,285 matches
-
bate. Aș vrea să uit Că mă închide zidul, Că mă absoarbe În cenușă, Vidul, Și cu o ultimă zvâcnire să mai strig: Zburați! Visați! Chiar dacă vă absoarbe Și ochi, și zbor Cenușa tutelară, Zburați, visați, Cu ochi, și aripi oarbe, Chiar dacă doare neputința clară, Chiar dacă zbor și visuri, vi se fură Și-n urma noastră doar atât rămâne: Speranța, ca o inimă De zgură ... 5 ianuarie 2012 Referință Bibliografică: SPERANȚA / Jianu Liviu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 370, Anul
SPERANŢA de JIANU LIVIU în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361778_a_363107]
-
bătăliei date acolo la Teutoburg unde pieriseră trei legiuni romane, o forță considerabilă menită să supună triburile germanice barbare aflate dincolo de limesuri. Augustus îl trimisese însă la momentul acela pe bătrânul general Quinticllius Varus în care divinul avusese o încredere oarbă și cam nesăbuită. Însă sorții fuseseră nefavorabili cu acest corp expediționar care fusese trimis împotriva germanilor. Trădarea lui Arminius, un general din armatele Romei care era cherusc la origine, și ,,bun” prieten al lui Quinticllius Varus, a dezertat chiar atunci
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 8) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361732_a_363061]
-
balansându-și picioarele firave între joc și lumina dintâi. restul e cacialma. o bătaie continuă de clopote false și strigăte lejer destrămate de cântecul păsărilor aproape călătoare... tac. surâde tâmpla, în ultima plecăciune în fața unor icoane pictate de mâinile copilului orb. îngerii sunt îngeri. o tușă de culoare și-a aninat pumnii mărunți de irișii goliți de fericirea unui joc rotund. doare. nu se întâmplă nimic. mai este o vară după toamnă, după iarnă, undeva, în colțul emoțiilor de primăvară... în
PROZĂ LIRICĂ ŞI POEZIE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361899_a_363228]
-
cărare de viață, uitând că nimic nu-i veșnic. Și-au pus chipuri în lăcașuri de rugăciune, înlocuind stejarii neamului, rușine. Umblă pe trotuare cu fiare ucigașe, stingănd vlăstari de viață. In robe negre cu întuneric îmbrăcate, stau balanțe șchioape, oarbe și rupte, numai cu un braț lăsat în jos, cu greutatea nedreptății. In acea pădure sunt poeni, dar fără de lumină, căci brațul puterii confiscate ca o aripă neagră, taie soarele și fură raze luate vieții, drept mită. Sunt cei urâți
PĂDUREA VORBEŞTE CU MINE! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362037_a_363366]
-
în inima mea până când bătăile ei redevin armonie într-un echilibru pasager pentru a reveni la trapul calului cu șaua de foc a încercărilor. rodește timpul puii morți ai pașilor nenăscuți plecați să umple câmpul de maci din inima sculptorului orb. se aude dalta se aude așchia de suflet cum prăbușește urâtul în apa florilor cu șapte petale și esențe din inima copiilor plecați pentru alt joc într-un spațiu al adevărului fundamental. promisiune de primăvară cu fâșii de iarnă disperată
FIECARE FÂŞIE DE GÂND ARE ISTORIA EI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362125_a_363454]
-
frânghia realului s-a rupt peste capul unui prinț de lut și doar întâmplarea, ea, a tăcut ca un fulg de nea. Complicate balanțe... timpul răsare și apune flux, reflux, marea se îmbracă cu spume m-am pierdut în orizontul orb cu privirea unui șoim miop. Și, și... nu există consolare pentru fiecare stare se naște ceva, ceva, natura timpului din stea. Referință Bibliografică: Natura timpului din stea / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2187, Anul VI, 26 decembrie
NATURA TIMPULUI DIN STEA de PETRU JIPA în ediţia nr. 2187 din 26 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362139_a_363468]
-
eu acum dacă nu mă mai ascultă, biata femeie! Și încurcă mereu reâncarnările spirituale și Codurile mele: Coboară cu cele trei Diane - Diana-Luna-Hecate, Diana-Artemis-Bendis cea thracica și Diana, sancta, potentissima - și cu ID-urile lor, din D3 la zeul lor orb în Iadul Deznădejdii și fără să facă Consacrarea la MD și MM, îmbrățișate și împreunate apoi prin ambele părți ca nebunele cu P1 și SRPP, încep să caute împreună cu Circe alte coduri prin toate mormintele orientate pe direcția Asteroidului B48
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 4 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362022_a_363351]
-
august 2012 Toate Articolele Autorului TE CHEM CU DISPERARE Iubita mea, te chem cu disperare, Când sentimentele, ușor s-au încălzit, Când primăvara se-ntoarce zâmbitoare, Ajută-mă în drum spre asfințit. În hibernarea-mi lungă, înc-o iarnă Ursuz și orb, gonind după dolari, Presimt cum timpu-n cupa vieți-mi toarnă Plumb în mișcări, îmi toacă nervii tari. Când primăvara-și trimite solii iară, Așteaptă-mă în zori sau pe-nserat, Hai s-o primim, la fel ca prima oară, Când ne
TE CHEM CU DISPERARE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365823_a_367152]
-
de pușcă? Biată țară sfâșiată de lupte absurde!.. Nimănui nu-i arde de interesele și nevoile tale! Însă, mă înșel amarnic. Dincolo de războiul DNA (atât de necesar), în conștiințele tinerilor români, UNIREA pătrunde alegro ma non tropo, fără știrea politicienilor orbi și surzi. Podul de Flori se transformă treptat-treptat din Podul de Dor în Podul Tricolorului de pe râul Prut, pe care politicienii nu-l mai văd. Nu mai văd că Podul Tricolorului se lungește atât către Chișinău, cât și spre București
ALEGRO MA NON TROPO-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365922_a_367251]
-
însoțit de vociferările dezbrăcaților, fiecare dintre aceștia băgându-și membru, în termeni neacademici, cam pe unde nimeresc, țintele fiind, cu precădere, gradații, care se distrează de minune și mai ales mamele lor. Distracția gradaților se transformă în furie, o furie oarbă. Încep să aplice lovituri sub centură celor aflați în apropierea lor, fără discernămât; lovituri ce l-ar fi putut încovoia până și pe legendarul Hercule. Între cei mulți, care icnesc de durere, este și Bert. Durerea este crâncenă pe moment
VII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365287_a_366616]
-
de sine stătător. E liber. NU. Atitudinea nu este o regulă. Este un dar. Nimeni nu te poate obliga, să simți, să dorești, să speri, să alegi... NU. Șansa nu este o opțiune ci un cadou divin. Dacă sufletul e orb, ea trece mai departe nepăsătoare. Altcineva o va îmbrățișa. NU. Teama nu este o virtute, nici orgoliul. Ele sunt radicali întro ecuație necunoscută. NU. Iubirea nu este un virus tratabil ... Ea-i o valvă a inimii. NU. Curajul nu este
NU SAU DA de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365371_a_366700]
-
oare câți ani au trecut de când sub un jurământ ne am iubit întâia oară fără haine fără teamă Oare câți ani au trecut de când ne am iubit desculți într-un parc de acuarele strivind firele de iarbă sub povara noastră oarbă Doamna mea sub jurământ spune-mi dacă ți a plăcut jurământul fără haine parcul plin de acuarele fără teamă că desculți iar ne vom iubi fierbinți strivind firele de iarbă teama de a fi prinși de graba de a ne
DOAMNĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/365402_a_366731]
-
putut privi în continuare ar fi putut vedea mocnind, ca într-un tăciune aparent stins, o flăcăruie prevestitoare. Cei doi îndrăgostiți au avut vina de a simți la unison coeziunea sufletescă, simțire devenită vizibilă celor prezenți. Nonșalanța, naivitatea, credulitatea, încrederea oarbă în sentimentele înălțătoare, dau miez iubirii. Fără de toate acestea iubirea nu există, iubirea nu poate fi decât fragilă. Atunci când trebuie să lupți pentru iubire, ea devine o cauză pierdută orice s-ar spune, oricum ar fi prezentată în afara realității. * * * Referință
XXII. ECOU RĂTĂCIT (ANTICAMERA ,,ÎNALTEI SOCIETĂȚI’’) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365367_a_366696]
-
le vor considera doar “niște povești trecute” și fără importanță. Mangalia 26-27 mai 2011 [1]Material combustibil obținut din paie și dejecții animale presate, apoi tăiate în calupuri pătrate și uscate la soare pentru evaporarea apei. Se folosea în sobele oarbe din curțile gospodăriilor dobrogene. N.A. [2]Vopsea albastră; albăstreală pentru rufe și var; apă cu albăstreală în care se clătesc rufele albe pentru a căpăta o tentă albăstrie. [3]un ar este egal cu 100 mp [4]Plantă graminee cu
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
știu că Tu Ești acolo mereu și pretutindeni mă iartă Tu Doamne că vorbesc de singurătate aici din colțul umbrelor pământul lasă imagini singuratice Tu Ești în toate cum să mai ai umbră cum să Te văd când ochii mei orbi nu mă văd nici pe mine mai aproape de o iluzie și un sfert de adevăr las poalele cămășii să atingă apele izvorului să le tulbure claritatea oglinda mai târziu voi întrezări propriu-mi chip pe al Tău Doamne îl trăiesc
ÎNCERCÂND SĂ SAR AMĂNUNTELE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1261 din 14 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365475_a_366804]
-
fără struna, În pragul serii suspina-va rar... O herghelie fără de căpestre, La poarta pietrei, ultimul colind Îl va rosti pe stele, juruind, Însemnul inimii buestre... Tot mai adânc, pocnirile de bice Se vor ascunde-n lira lui Orfeu, Ostatic orb te-oi aștepta mereu Să ne trăim în vis, Euridice! Nicoleta Milea Referință Bibliografica: Golgotă nouă / Nicoleta Milea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1437, Anul IV, 07 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Nicoleta Milea : Toate Drepturile Rezervate
GOLGOTĂ NOUĂ de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365544_a_366873]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > SLAVĂ Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 585 din 07 august 2012 Toate Articolele Autorului Îți mulțumesc că nu sunt orb, Că mi-ai dat graiul să te pot slăvi, Să-ți laud dibăcia mâinilor tale... Totuși, cum ai reușit, Doamne, S-o faci atât de frumoasă? M-ai întrebat pe mine? Referință Bibliografică: Slavă / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
SLAVĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365568_a_366897]
-
Acasa > Poeme > Antologie > DE-ATÂTA TOAMNĂ... Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 991 din 17 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului de-atâta toamnă îmi vine să mă-mbăt, să prind la fluturi orbi, loviți de streche, să dau foc la pădurea de pe deal, să văd cum fug prin ceață noaptea cerbii. de-atâta toamnă s-au umplut cărări de frunze moarte și de-argint de rouă, de-atâta toamnă nu mai vreau să
DE-ATÂTA TOAMNĂ... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 991 din 17 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365058_a_366387]
-
inoculează copiilor, veninul ideii că banul poate cumpăra orice: studii (fără studiu), ... XXIV. ALEGEREA ÎMI APARȚINE, de Ana Maria Gîbu , publicat în Ediția nr. 808 din 18 martie 2013. răsărită dintr-o fâșie de stea ca un nemuritor pe jumătate orb mă cațăr pe munții născuți în ficatul lui Prometeu cu durerea lumii am inima pe care s-o împart cu un singur om de tinichea chiar dacă trebuie să aleg între a rugini de fericire și a străluci de durere îmi
ANA MARIA GÎBU [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
lumea nu i s-a mai supus în totalitate. „Din momentul în care relația materiei cu trupul omului și prin el spre suflet și spre Dumnezeu s-a răsturnat, materia s-a închis în sinea ei, mișcarea ei a devenit oarbă și ratată” . Această stare a influențat și activitatea omului. Astfel, munca devine acum un element a ceea ce Părinții Bisericii au numit „hainele de piele” - cea de-a doua bază existențială a omului de după creație - având un caracter ambivalent: pe de
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364649_a_365978]
-
era foarte frumoasă și a trezit în mine un sentiment pe care nu îl mai cunoscusem niciodată. La vederea ei am simțit că leșin de plăcere. Eram încă virgin și nu cunoscusem femeia. Nici acum nu-mi pot explica patima oarbă care a pus stăpânire pe mine, eu care nu credeam în iubire mai ales la prima vedere. Fata, pe care o chema Mira, nu a fost indiferentă la privirile mele și parcă să mă înebunească și mai tare, se lipea
CRIME IN NUMELE IUBIRII de SILVIA KATZ în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/364783_a_366112]
-
lui cădea ca banul în bosforul de-acum uitat după un trup decapitat robe serafice de sfinți ne tot îndeamnă la arginți zburăm mereu cocori albaștri spre cine știe care aștri căzând ca niște osândiți acolo unde nu gândiți ochiul surd urechea oarbă tot filozofând în barbă, ne trezim că nu ne-ascultă teoria cea ocultă părul fluturând în aer într-o lume ca de vaier tot căzând într-o capcană eu am rană tu ai rană fără scuturi sângerând și murind și
NE FURĂ MOARTEA LA CÂNTAR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364835_a_366164]
-
devenire și înălțare. Astfel, în afara altor semne geometrice ca: cercul, punctul, elipsa (Oul) sfera, vom citi pledoariile: Despre suflet, Epifania Oului, Bazilica, La temnița lui Socrate: „Viața viitoare nu va fi să sorb/ dacă'în cea de astăzi, învățând, sunt orb./ Între- a ști și- a face, timp, credință, tot/ stăruie să treacă de captivul colb.” (Între-a ști și-a face) Vom întâlni pe parcursul lecturii: Mlaștina, Muza, Iluzia, Punctul, Albina, Corola mesiană, Numărul, Sâmburele morții, Cercul, Unul, Cuvântul, Hermeneutica, Poarta
POEZIA SENSULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364854_a_366183]
-
curajul de a mai face un pas, de a gândi, de a mima... Maia a fost iubită, adâncul privirii ei, vocea obedientă năruia ideea de a fi, minciuna-i răcea atingerea ochilor. Nici măcar nu-și dădea seama că se născuse oarbă, și că se jucase cu chibrite, că în palmele-i sidefii, frica trecerii peste munți și inedit îi era rouă... - Maia, mai lasă PC-ul, la copii le este foame! Vremea este schimbătoare, se anunță secetă sau ploi. Măcar știe
NU ESTE NIMENI DE VINĂ de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364912_a_366241]
-
fără cuvinte. * Stau în genunchi, mă uit în mine, văd buzele inimii sărutând povara dimineții din plânsul tăcerii cu care mă strigi. * Cad în vis. La o azvârlitură de sânul tău atârnat în sughițul inimii. Nu mă-mbrățișa, că sunt orb, trăiesc la subsol murdar de finit și număr rănile ostașului ce sunt între cer și pământ, în Dumnezeu proptit de iubire-mbătat, de moarte curtat. * Umbra ta e cât o petală căzută pe ochiul rădăcinii cu care mă pipăi. * Cheamă-mă
GÂNDURI DE BUZUNAR de ION C. HIRU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364918_a_366247]