3,686 matches
-
repetate de Alianța izraelită și de presa apuseană, care-n mare parte e 'n mâni evreiești, începe a se face lumină și în această cestiune. Știm prea bine că există mulți publiciști pentru cari evenimentele din Ungaria vor fi o oroare, însă nu de indignarea 198 {EminescuOpXIII 199} lor poate fi vorba, nici de umanitarismul ideologic, ci de realitatea economică și de neajunsurile ei, produse prin activitatea singulară a izraeliților. Se va observa din cele mai de jos că evreii exercită
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
din nou cîrpită? Cui îi mai pasă astăzi de ideile noastre naționale mai mult decît de pălăriile noastre tari? Aha, este vechea pălărie, este vechea pălărie tare! Asta-i tot, Gerald, tînărul meu erou. În orice caz ne vom cruța oroarea de a răscoli din nou vechea ciorbă. Fii frumos, Gerald, trezește-te, convinge-mă de existența clipelor de neuitat. O, convinge-mă, am nevoie!251. Aici forma la persoana întîi a monologului interior sau tacit (cu sau fără ghilimele) alternează
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
mustră ochiul. "Fața mea însă nu vei putea s-o vezi", îi repetă lui Moise Dumnezeul Decalogului și al Exodului. Islamul a început prin a acoperi cu văluri fața lui Dumnezeu, apoi a sfărîmat idolii vecinilor acoperindu-și fața cu oroare și a sfîrșit prin a-și acoperi cu văluri propriile femei. O reprezentare fidelă a divinității este imposibilă în ochii islamului, fiindcă aceasta ar presupune circumscrierea eternității, negarea transcendenței. Fiecare dumnezeu unic instruiește procesul vizibilului și al viziunii. Dar doctrina
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
profanează sau prostituează distincția academică, amenințînd rețelele de autoritate stabilite. Această aptitudine pentru comunicare socială face din "muncitorul cu mintea" un pericol public. "Ce sînt declasații dacă nu niște paria ai inteligenței? întreba Blanqui, apărînd presa și școala (...) Ei sînt oroarea și spaima Capitalului. Capitalul nu se înșală alegîndu-și dușmanii. Aceste declarații, arme invizibile ale progresului, sînt astăzi fermentul secret care dospește surd în mase și le împiedică să se afunde în marasm. Mîine ei vor fi rezerva revoluției."56 Lucrul
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
considerare faptul că ochiul, mai precis retina, este o prelungire/protuberanță a scoarței cerebrale, sediul/substratul material al corpului intelectual tocmai plecat în acest moment, se referă la faptul că, în fața morții cuiva, “sentimentul dominant al supraviețuitorilor este acela de oroare (s.n.) față de cadavru și teamă (s.n.) de spirit” (elemente ce apar întotdeauna împreună, niciodată separate sau în dominanță ). N’avem decât să “traducem” aceasta: − oroarea înseamnă superioritatea față de trupul abandonat de latura transcedentă; − teama înseamnă inferioritatea față de latura transcedentă desprinsă
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
se referă la faptul că, în fața morții cuiva, “sentimentul dominant al supraviețuitorilor este acela de oroare (s.n.) față de cadavru și teamă (s.n.) de spirit” (elemente ce apar întotdeauna împreună, niciodată separate sau în dominanță ). N’avem decât să “traducem” aceasta: − oroarea înseamnă superioritatea față de trupul abandonat de latura transcedentă; − teama înseamnă inferioritatea față de latura transcedentă desprinsă. Cele două aspecte extreme, separate la omul mort, se neutralizează în omul viu, față de care un alt om n’are nici oroare, nici teamă. Totodată
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
să “traducem” aceasta: − oroarea înseamnă superioritatea față de trupul abandonat de latura transcedentă; − teama înseamnă inferioritatea față de latura transcedentă desprinsă. Cele două aspecte extreme, separate la omul mort, se neutralizează în omul viu, față de care un alt om n’are nici oroare, nici teamă. Totodată, aspectul relatat certifică existența a două elemente constitutive principale ale omului. Dacă omul ar fi exclusiv un organism, fără nimic transcendent, de unde ar izvorî acest dualism în atitudinea față de mort? </footnote>. Corpul grosier reintră în circuitul natural
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
moșiile”, dar mai ales privilegiul de a gestiona singuri domeniile în care acționează. Pe de altă parte, dincolo de interesele prozaice menționate mai înainte, chiar dacă numai implicite, există încă o relativă infantilitate a gândirii sociale din România. Aceasta se manifestă în oroarea de dezbaterile serioase cu privire la problemele sociale, în preluarea fără discernământ a unor scheme explicative foarte ușurele și tocmai de aceea atractive, în preferința pentru stilul metaforic și anecdotic în argumentație sau în creditul acordat unor comentatori mai degrabă spectaculari ai
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
despre un proces reformist mai îndelungat, care să transforme treptat instituțiile, mentalitățile și oamenii, ci despre o schimbare brutală, rapidă și violentă, presupunând o tabula rasa a întregii societăți vechi. Platon e foarte clar în această privință, chiar dacă uneori îmbracă oroarea în azuriul unei frumoase metafore, în care filozofii sunt asemuiți cu pictorii care vor să creeze un tablou cu totul nou și deosebit de tot ceea ce s-a mai văzut: „Preluând filozofii o cetate și caracterele oamenilor, ca pe o pânză
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
o restaurare a acesteia, o repunere a lucrurilor în ordinea autentică, ba chiar o readucere a umanității în proximitatea sa originară cu divinitatea. Cerințele rațiunii nu vor mai face altceva decât să recupereze teritoriul originar și pierdut al istoriei. Teama, oroarea chiar - deopotrivă psihologică și practică - de a promova noutatea radicală, iată ce introduce tendința restauraționistă! Această tendință se afirmă deja cu claritate spre finalul Republicii, în cărțile VIII și IX, acolo unde Platon descrie cetățile decadente (ca și caracterele individuale
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
a recupera „anamnestic” - nu pe bază de documente, ci prin simplă introspecție - o ordine primordială, originară...”. Această recuperare se opunea, pentru Platon, dar în general în mentalitatea greacă, unei înnoiri date ca absolută (neoterismos) și care apărea situată în pura oroare. E de notat doar că nu numai în Grecia s-a simțit așa ceva! 6. Pasul decisiv al restauraționismului revoluționar - asimilarea Cetății celei bune, întemeiate conform rațiunii și care poate și trebuie pusă în practică în viitor, cu o cetate reală
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
libertății. Ieșind din peșteră la lumina adevărului, filosoful este cel care are curajul să privească Soarele în față, căci în calitatea sa de om al cunoașterii lumina constituie însăși natura sa. Filosofia este iubirea de lumină care trebuie să manifeste oroarea de întuneric. Curajul acesta de a întâmpina lumina este cel care verifică însăși calitatea de filosof: a primi adevărul în plină lumină pentru a-l da apoi, mai departe, celorlalți. Filosoful înseamnă, pentru Platon, omul cunoașterii, dar care se împreunează
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
politică a secolului XX al poziției lui Popper ni se evident: tema eugeniei, a minciunii politice, a utopiei anistorice, a „ingineriei sociale” sunt recognoscibile în orice experiență totalitară contemporană. Dar, pe de altă parte, este foarte posibil ca sentimentul de oroare în fața modelului platonician să provină din faptul că omul modern a dobândit o conștiință a persoanei pe care omul antic nu o avea decât în maniere mult mai relative. Cu toate acestea, principiul reflexivității incomplete pare ilustrabil în domeniul psihologiei
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Experiențele și activitățile desfășurate pe termen scurt sunt incluse în periodizări mai largi ș.a.m.d. Arnheim (1962) oferă descrierea elocventă a unei luni din viața lui Picasso, acea lună în care el a creat Guernica, pictura murală care înfățișează oroarea raidului nazist asupra unui oraș sfânt din Spania. Pictura murală este deseori considerată drept una dintre cele mai importante opere ale lui Picasso. Însă pentru a înțelege creația și procesele care au dus la realizarea ei, este necesar să privim
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
pe teritoriul României pentru a-și promova propria agendă legislativă. Un exemplu este Iosif Stoichiță, unul dintre studenții lui Moldovan, care, după 1944, a fost numit Inspector Sanitar General al regiunii Cluj. Stoichiță afirma: A trebuit să fim testați de ororile unui nou război mondial, cu toate consecințele sale dezastruoase pentru evoluția biologică a neamului nostru, pentru a iniția În sfirsit un program eficient de acțiune În acest domeniu esențial șsănătatea publicăț al vieții publice 105. Stoichiță și alți eugeniști aveau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În fața ochilor atît de pregnant aspectele urîte sau dramatice ale vieții, Încît să ajungem să ne detestăm propria existență. De asemeni, În cunoașterea de sine, luciditatea ne poate releva atîtea limite și imperfecțiuni, Încît să ne facă să ajungem la oroare față de sine. Depinde totuși de ceea ce sîntem Înclinați să vedem, În primul rînd: aspectele urîte ale lucrurilor, sau cele pozitive/frumoase. Este cert Însă că omul datorează conștiinței orgoliul de a fi singura ființă capabilă de a se cunoaște În
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
a o nega ori pentru a o părăsi mai ușor. Gnosticii și Părinții Bisericii au în comun o aceeași preocupare de a inventa un univers susceptibil de a-i scuti să suporte tirania lui aici și acum. îi apropie și oroarea de lume. Secolele I și II - de fapt și următoarele, dar acestea într-un mod deosebit, ca fiind inaugurale - se definesc printr-o voință înverșunată de a instala realitatea în ceruri - pe când hedonismul propunea coborârea cerului pe pământ. Numitorul comun
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Diotim stoicul; se culcă cu toate femeile din școala sa; își prostituează propriul frate; colecționează cocotele și nu rezistă tentației libidinale; își însușește filosofia altora - atomismul lui Democrit din Abdera, hedonismul lui Aristip din Cirene; nu este cetățean atenian - ce oroare!; îi frecventează pe cei puternici; proferează neîncetat obscenități; vomită de două ori pe zi din cauza exceselor alimentare; cheltuie zilnic averi pe mâncare; se dedă, noaptea, unor practici sectare; îi detestă pe toți ceilalți filosofi; ce-i drept, n-a omorât
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și a câmpurilor lui de luptă. Nu pentru a se bucura de morții în bătălie sau de brutalitatea sălbatică a înfruntărilor, ci pentru a valoriza metafora: să fii cruțat de negativitate, iată una dintre sursele majore ale pozitivității. Să vezi oroarea, dar să fii scutit de ea, ce voluptate! Evitarea tulburărilor, durerilor, suferinței și fricii îți arată direcția pe care trebuie s-o urmezi pentru a te bucura de tine însuți. Hedonismul nu presupune egoismul, și nici măcar bucuria răutăcioasă, ci construirea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
interioare, intolerantă din nevoia de a-și afirma valorile proprii, cum a fost Islamul (deși ar fi aici de făcut niște nuanțe). Istoria a demonstrat că barbaria e pur și simplu setea de a-și impune propriul pustiu interior; este oroarea față de suflet. Trebuie negreșit înlăturată confuzia care se face între barbar și primitiv. Primitivitatea înseamnă primordialitate și este, cum știm toți, și cum de altfel etnologia modernă a arătat, de o mare bogăție sufletească, dar una indistinctă; primitivitatea presupune o
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
referințe. Dincolo de obligatorii mențiuni didactice, nici Piston, nici filosofia greacă în genere nu-l reținea. Aș fi ispitit să regret faptul acesta, dacă ar avea vreun rost să regreți că ceea ce îți place e așa cum e. Refuzul acesta venea din oroarea de poncifurile academice, de pedanterie și belferism și din reacția modernismului artistic care vedea în clasicism „le pain des professeurs”. De altfel Ralea avea congenital aceeași idiosincrazie contra miturilor și spiritului tragic grecesc pe care o aveau filosofii secolului al
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
ceea ce se poate numi o „civilizație a pietonului”, adică demnitatea vieții publice. Alain, care a rămas toată viața, ca și E. Lovinescu, profesor de liceu și a ținut, ca și acesta, la independență mai mult decât la orice, a avut oroare de cei pe care-i indica odiului și deriziunii prin termenul batjocoritor de „les Importants”. În spiritul lui Descartes și al lui Alain, libertatea înseamnă decizie, iar decizia e deopotrivă un act al judecății și unul al voinței. Din punctul
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
În serios atitudinea față de viață. Μ Prin iubire depășim conflictele legate de subiectivitatea noastră egoistă. Μ Stilul de viață interioară al unora este curiozitatea de a Înțelege un fapt de viață până În ultimele lui rădăcini și consecințe, iar al altora, oroarea față de Întrebări, În fapt față de conștiință. Μ Oamenii se Întâlnesc, conversează, râd, dar fiecare Își poartă, de fapt, singurătatea lui. Μ Paradoxal, dar puterea omului vine nu din idei, ci din sentimente, fără de care acțiunile n-ar avea suflu, iar
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de orgie, trădarea, iluzionările alcoolicilor sau ale drogaților etc.). Neputându-se detașa de aspectul urât al acestor realități, astfel de oameni nu pot realiza nici acele emoții sau sentimente prin care ei le-ar putea controla: de exemplu, indignarea, antipatia, oroarea etc. Μ La omul egoist, invidia Îl face să fie continuu Încordat, preocupat de eventualele reușite ale altuia. De aceea, egoistul are o inaptitudine a proiecției În viitor, fiind obsedat de actualitatea creației sau a succeselor celor din jur. Μ
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
și nu am făcut. Pasolini a fost crud, ne-a adus aminte de realitatea lumii în care trăim, rutinați și distrați. După cum ne-a amintit că mersul înainte (atât de mitizatul progres) poate să fie, de fapt, un declin. În fața ororii și a imensității înfrângerii, Pasolini purcede la o nouă fază a operei sale. Cât privește cinematografia, își anunță „abjura” la așa-numita „Trilogie a vieții” (compusă din filmele Decameron, Povestirile din Canterbury, 1001 de nopți, care îi conferiseră succesul internațional
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]