2,206 matches
-
se pare au construit-o, călugărilor minoriți, protestanților și în prezent romano-catolicilor. Biserica ortodoxă nouă, a cărei piatră de temelie a fost sfințită de către I.P.S. Arhiepiscop Justinian în data de 12 august 1990, este o construcție monumentală, în stilul neobizantin ortodox românesc, realizată din beton armat și ziduri de cărămidă. Nava bisericii, în formă de cruce greacă alungită, orientată pe direcția nord-sud, se termină cu o absidă dreptunghiulară și are tavanul sub formă de boltă semicilindrică. Deasupra naosului, în zona de
Tăuții de Sus, Maramureș () [Corola-website/Science/301595_a_302924]
-
locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt sârbi (90,27%), cu o minoritate de români (6,59%). Pentru 1,95% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși sârbi (90,27%), cu o minoritate de ortodocși (6,49%). Pentru 1,95% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Svinița, Mehedinți () [Corola-website/Science/301613_a_302942]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,29%). Pentru 3,67% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,88%), cu o minoritate de ortodocși de rit vechi (6,2%). Pentru 3,69% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Bistrița a județului Neamț și era formată din satele Zănești, Fauri de Jos, Fauri
Comuna Zănești, Neamț () [Corola-website/Science/301698_a_303027]
-
față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,73%). Pentru 4,21% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (93,61%), cu o minoritate de ortodocși (1,89%). Pentru 4,23% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Până în anul 1864, când, sub domnia lui Al. I. Cuza, a fost realizată reorganizarea modernă a României, localitatea Săbăoani a fost arondata următoarelor ocoale din ținutul Românului : - Ocolul
Comuna Săbăoani, Neamț () [Corola-website/Science/301675_a_303004]
-
de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,46%), cu o minoritate de romi (3,24%). Pentru 4,28% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,06%), cu o minoritate de ortodocși de rit vechi (1,88%). Pentru 4,27% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Vânători", făcea parte din plasa de Sus-Mijlocul a județului Neamț și era formată din satele
Comuna Vânători-Neamț, Neamț () [Corola-website/Science/301697_a_303026]
-
populația Marpodului este în creștere. Conform datelor recensământului din 2002 populația Marpodului era de 853 de locuitori, dintre care 763 români, 22 germani, 60 romi, 8 maghiari. Din punct de vedere confesional populația Marpodului era alcătuită atunci din 801 de ortodocși, 49 de alte confesii creștine și 1 fără religie. Înainte de 1989 populația săseasca era de 634 de locuitori, care prin emigrare s-a redus până în septembrie 1990 la 137 de locuitori. Prima atestare documentara ,este un act emis de Episcopia
Marpod, Sibiu () [Corola-website/Science/301716_a_303045]
-
administrativ, aparținea de plasa Sighișoara din Județul Târnava-Mare (interbelic). La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.262 locuitori, dintre care 863 germani, 374 români, 24 maghiari și 1 țigan. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 834 evanghelici, 353 ortodocși, 36 romano-catolici ș.a. În anul 1966 comuna aparținea de Raionul Sibiu, iar populația a crescut la 1.520 de persoane, comuna având atunci în componență satele Roandola, Nou Săsesc și Felța.
Laslea, Sibiu () [Corola-website/Science/301714_a_303043]
-
de apărare și două fragmente de zid. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 2.343 locuitori, dintre care 1.492 germani, 703 români, 138 țigani, 10 maghiari ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1.489 luterani, 807 ortodocși, 31 greco-catolici ș.a. "Parcela soldaților germani din Al Doilea Război Mondial" este amplasată în cimitirul evanghelic-lutheran și a fost amenajată în anul 1975. În această parcelă sunt înhumați 116 militari.
Șura Mare, Sibiu () [Corola-website/Science/301745_a_303074]
-
populației sunt asigurate de următoarele forțe de ordine: Postul de Poliție format din trei agenți și Poliția Comunitară în componența căreia activează un număr de zece angajați. Majoritatea populației este creștin - ortodoxă, dar în satul Loloiasca sunt mai multe confesiuni: ortodocși, adventiști, evangheliști, penticostali. Pe teritoriul comunei există trei lăcașuri de cult - biserici creștin -ortodoxe, în curtea cărora sunt ridicate monumente în cinstea eroilor neamului. Lângă biserica din satul Măgula se află înălțat un monument din lemn, cu o vechime de peste
Comuna Tomșani, Prahova () [Corola-website/Science/301746_a_303075]
-
era 1.103 locuitori. În anul 1930 polulația localității era de 1.436 de locuitori, dintre care 900 români, 161 maghiari, 39 țigani și 3 evrei. Din punct de vedere confesional populația era alcătuită din 162 greco-catolici, 38 reformați, 900 ortodocși, 2 romano-catolici și 3 evrei. Economia localității este bazată pe activități în: domeniul comerțului cu produse alimentare și nealimentare; fabricarea și comercializarea băuturilor alcoolice distilate; transporturi rutie marfă. Activitatea principala rămâne însă agricultură prin cultură plantelor, creșterea animalelor și pomicultura
Decebal, Satu Mare () [Corola-website/Science/301761_a_303090]
-
distanță unul față de celălalt, pe vârfurile a două dealuri. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.255 locuitori, dintre care 1.221 români, 19 maghiari, 11 țigani și 4 evrei. Sub aspect confesional au fost înregistrați 806 greco-catolici, 426 ortodocși, 16 reformați, 4 mozaici și 3 romano-catolici.
Chețani, Mureș () [Corola-website/Science/300573_a_301902]
-
județului Hunedoara la 8 kilometri distanță de Baia de Criș (fosta reședință a comitatului Zarand) și la 10 kilometri de Panteonul moților de la Țebea. Este un mic sat de munte ai cărui locuitori sunt în totalitate români și majoritatea covârșitoare ortodocși. Datorită faptului că în zona Munților Apuseni a existat timp de milenii o civilizație a lemnului, nu există alte dovezi arheologice ale continuității existenței umane pe acest spațiu. Nefăcând parte din cele 110 sate aparținând acestui domeniu, satul nu apare
Șteia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300561_a_301890]
-
înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,46%), cu o minoritate de romi (3,14%). Pentru 3,33% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,13%), cu o minoritate de ortodocși de rit vechi (3,27%). Pentru 3,33% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna nu exista, câteva din satele actuale (Lunca Asău, Asău, Straja și Gura Ciobănușului) făcând parte din comuna Comănești
Comuna Asău, Bacău () [Corola-website/Science/300654_a_301983]
-
români (92,09%). Principalele minorități sunt cele de ceangăi (2,19%) și maghiari (2,16%). Pentru 3,53% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (93,95%), cu o minoritate de ortodocși (1,77%). Pentru 3,53% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Bistrița de Jos a județului Bacău și era formată din satele Cleja, Somușca și Valea Rea, având
Comuna Cleja, Bacău () [Corola-website/Science/300664_a_301993]
-
Seaca-Cucova-Orbeni. În continuarea porțiunii DJ119D, se află un drum comunal asfaltat. Cele mai apropiate stații CFR sunt Orbeni și Sascut. Climatul zonei este unul temperat-continental excesiv, cu ierni reci, veri secetoase și călduroase. Cultul reprezentate pe teritoriul satului este cel Ortodox și Ortodox de Stil vechi. Activitatea economică principală este reprezentată de agricultură. Se mai practică pentru autoconsum creșterea animalelor și viticultura. Puțini locuitori lucrează în comerț sau servicii. In satul Cucova este o școala primară - Nr. 4 Cucova. Biserica parohială
Cucova, Bacău () [Corola-website/Science/300666_a_301995]
-
continuarea porțiunii DJ119D, se află un drum comunal asfaltat. Cele mai apropiate stații CFR sunt Orbeni și Sascut. Climatul zonei este unul temperat-continental excesiv, cu ierni reci, veri secetoase și călduroase. Cultul reprezentate pe teritoriul satului este cel Ortodox și Ortodox de Stil vechi. Activitatea economică principală este reprezentată de agricultură. Se mai practică pentru autoconsum creșterea animalelor și viticultura. Puțini locuitori lucrează în comerț sau servicii. In satul Cucova este o școala primară - Nr. 4 Cucova. Biserica parohială locală are
Cucova, Bacău () [Corola-website/Science/300666_a_301995]
-
locuitorilor sunt români (94,17%). Pentru 4,51% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. 0,8% din populație este maghiară, iar 0,5%, ceangăi. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (60,21%), cu o minoritate de ortodocși (34,36%). Pentru 4,46% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. 0,3% din populație sunt penticostali, și tot 0.3%, adventiști de ziua a șaptea. Săpături coordonate de Viorel Căpitanul au descoperit aici silexuri cioplite și resturi arheologice
Comuna Gârleni, Bacău () [Corola-website/Science/300672_a_302001]
-
locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,43%), cu o minoritate de romi (1,05%). Pentru 5,94% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (65,77%), dar există și minorități de ortodocși (26,07%) și penticostali (2,06%). Pentru 5,94% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. O mare parte a romano-catolicilor din Gioseni sunt de origine ceangăiască (maghiară), vorbitori al vechiului dialect al grupului de grai ceangăn a limbii maghiare
Comuna Gioseni, Bacău () [Corola-website/Science/300673_a_302002]
-
scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,21%). Pentru 7,54% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (47,67%), urmați de ortodocși (43,89%). Pentru 7,58% din populație nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Mărgineni-Munteni", făcea parte din plasa Bistrița de Jos a județului Bacău și era formată din satele Mărgineni-Munteni, Mărgineni-Unguri
Comuna Mărgineni, Bacău () [Corola-website/Science/300684_a_302013]
-
față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97%). Pentru 2,66% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,23%), cu o minoritate de ortodocși de rit vechi (1,69%). Pentru 2,66% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Trotuș a județului Bacău și era formată din satele Dezrobiți, Mănăstirea Cașin, Suseni și
Comuna Mănăstirea Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300683_a_302012]
-
Principalele minorități sunt cele de maghiari (4,22%), ceangăi (2,41%) și romi (1,72%). Pentru 3,82% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (50,94%), cu o minoritate de ortodocși (44,19%). Pentru 3,75% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În trecut, moșia satului aparținuse familiei domnitorului moldovean Gheorghe Ștefan. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Bistrița de Jos a județului Bacău și
Comuna Răcăciuni, Bacău () [Corola-website/Science/300696_a_302025]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,02%). Pentru 3,96% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,19%), cu o minoritate de ortodocși de rit vechi (2,65%). Pentru 3,96% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Muntelui a județului Bacău și era formată din satele Măgirești, Stănești, Prăjești, Șesurile, Tazlău
Comuna Măgirești, Bacău () [Corola-website/Science/300682_a_302011]
-
anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,94%). Pentru 2,9% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,14%), dar există și minorități de ortodocși de rit vechi (1,76%) și penticostali (1,2%). Pentru 2,93% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Răcăciuni a județului Putna și era formată din satele Orbenii
Comuna Orbeni, Bacău () [Corola-website/Science/300688_a_302017]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,92%). Pentru 11,02% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (78,33%), cu o minoritate de ortodocși (10,38%). Pentru 11,18% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Prăjăști făcea parte din plasa Bistrița de Jos a județului Bacău și era formată din satele Prăjăști-Moldoveni, Prăjăști-Unguri (reședința) și Traian
Comuna Prăjești, Bacău () [Corola-website/Science/300695_a_302024]
-
români (91,85%), cu o minoritate de romi (2,65%). Pentru 5,43% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (84,01%), dar există și minorități de romano-catolici (6,52%) și ortodocși de rit vechi (3,33%). Pentru 5,42% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Răcăciuni a județului Putna și era formată din satele Bălcuța, Conțești, Fabrica Zaharină, Fântânele
Comuna Sascut, Bacău () [Corola-website/Science/300698_a_302027]