2,477 matches
-
Academia ar primi deciziile filologice, ar da prestigiul necesar unui sistem ortografic care este rezultatul unor discuții îndelungate între cei mai competenți cercetători ai limbei noastre și, în același timp, rezultatul unor înțelepte concesiuni reciproce” (din Proiectul de reformă a ortografiei române, votat la 6 feb. 1932 de Academia Română, și în care se excepta de la redarea sunetului î cu litera î numai familia cuvântului român. Regula scrierii cu două litere a sunetului î se va fixa într-o ședință ulterioară a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
va fixa într-o ședință ulterioară a Academiei Române, în mai 1932, după ce filologii au fost rugați „să facă concesii sentimentului național”). 2. Modificările nu au întemeiere științifică. Pe de o parte, se încalcă principiul continuității procesului de constituire a sistemului ortografiei limbii române (de la principiul etimologic la principiul fonetic). „Reformele promovate de Academie în 1881, 1904, 1932 și 1953 - subliniază lingvistul IonGheție, unul din cei mai de seamă specialiști în istoria limbii române literare - reprezintă principalele etape ale unei îndrumări rectilinii
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
principiul fonetic). „Reformele promovate de Academie în 1881, 1904, 1932 și 1953 - subliniază lingvistul IonGheție, unul din cei mai de seamă specialiști în istoria limbii române literare - reprezintă principalele etape ale unei îndrumări rectilinii care a marcat trecerea gradată a ortografiei românești de la o poziție puternic marcată sentimental la abordarea științifică și totodată pragmatică a problemei. Recenta decizie a Academiei devine astfel singulară, în măsura în care curmă, pentru prima dată din 1881 încoace, dezvoltarea firească a ortografiei limbii române și o readuce, fie
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
care a marcat trecerea gradată a ortografiei românești de la o poziție puternic marcată sentimental la abordarea științifică și totodată pragmatică a problemei. Recenta decizie a Academiei devine astfel singulară, în măsura în care curmă, pentru prima dată din 1881 încoace, dezvoltarea firească a ortografiei limbii române și o readuce, fie și parțial, într-un punct depășit de evoluția istorică. Se poate spune, de aceea, că Academia a dărâmat cu propria mână o parte din edificiul ridicat în curs de o sută și mai bine
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
1943, E. Lovinescu tipărește la Casa Școalelor monografia Titu Maiorescu și contemporanii săi, folosind litera î în aceleași condiții. Din altă perspectivă, Societatea profesorilor de limba română din București publică, în 1940, în „Buletinul Societății” un Proiect de Ortoepie și Ortografie românească în care se susține ideea generalizării literei î. Revista Viața Românească a folosit în exclusivitate litera î. Deci, scurtând, norma din 1953 ducea până la capăt un proces de simplificare a ortografiei care străbătuse mai multe etape, după introducerea oficială
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în „Buletinul Societății” un Proiect de Ortoepie și Ortografie românească în care se susține ideea generalizării literei î. Revista Viața Românească a folosit în exclusivitate litera î. Deci, scurtând, norma din 1953 ducea până la capăt un proces de simplificare a ortografiei care străbătuse mai multe etape, după introducerea oficială, în 1860, a alfabetului latin și legifera această simplificare. Numai că sistemul de norme ortografice propus în 1953 a fost încadrat, „ca să treacă”, într-o ramă ideologizantă în care cuvinte cu sensuri
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lingviști români și străini (între ei A.Philippide, A. Meillet, E. Coșeriu, R. Lepsius, Alf Lombard). În această ramă și-a căutat îndreptățirea, după 1989, un alt discurs demagogic, pentru propunerea modificărilor normelor de scriere a limbii române stabilite prin ortografia din 1953-1963, pentru susținerea și apărarea acestor modificări, cu respingerea „fără drept de apel” a argumentării științifice, de multe ori cu aroganță și cu motivări ridicole. „ Scriu cu î din a - se „ argumentează” într-un articol publicat în timpul din urmă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
numai textele lor ci și imaginea textelor lor. ” Cum puteau să-și scrie opera și cum putea să le fie tipărită opera în timpul vieții lor, scriitorii Eminescu, Creangă, Caragiale, Maiorescu ș.a., plecați în lumea drepților cu multe decenii înaintea aprobării ortografiei din 1932? „ Dacă Eminescu scria : Veronică dragă, îți sărut mâinile, cum să scriu eu mâinile?" Dar dacă Eminescu a scris „Te string in brațe, lectoare a lui Zola... ” (cf.ms. scrisorii 82, reprodus în vol.Dulcea mea Doamnă/ Eminul meu iubit
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
trădare a propriei esențe și a esenței ființei umane; începea, prin aceasta, și cea mai gravă criză a societății românești - criza morală. Altă variantă a limbii de lemn reflectă astăzi a altă variantă a crizei morale a societății noastre. * Istoria ortografiei românești a stat în strânsă legătură în primul rând cu istoria și caracterul limbii, dar în același timp și cu natura și funcția scrisului. Caracterul romanic al limbii române a impus în mod absolut reprezentarea ei în scris prin alfabetul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
tip funcțional: „Criteriul alfabetului este dar acesta: litere numai pentru atâtea sonuri câte sunt neapărat trebuincioase spre deosebirea înțelesului cuvintelor, adică a radicalelor și a formelor flecționare!” (Despre scrierea limbii române, p. 257). Nu altfel va fi gândit Eminescu problema ortografiei, de vreme ce într-o notiță-manuscris lăsa această însemnare: „Legile fonologice (subl.ns.) ale limbii române și ortografia care rezultă din ele.” (Ms. 2266). În legătură cu ceea ce s-ar putea numi principiul minimului de efort pentru maximum de eficiență funcțională în ortografie, Titu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
spre deosebirea înțelesului cuvintelor, adică a radicalelor și a formelor flecționare!” (Despre scrierea limbii române, p. 257). Nu altfel va fi gândit Eminescu problema ortografiei, de vreme ce într-o notiță-manuscris lăsa această însemnare: „Legile fonologice (subl.ns.) ale limbii române și ortografia care rezultă din ele.” (Ms. 2266). În legătură cu ceea ce s-ar putea numi principiul minimului de efort pentru maximum de eficiență funcțională în ortografie, Titu Maiorescu își expune foarte clar concepția despre principiul intelectual: „Prin urmare, timpul ce mi-l ocupă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
problema ortografiei, de vreme ce într-o notiță-manuscris lăsa această însemnare: „Legile fonologice (subl.ns.) ale limbii române și ortografia care rezultă din ele.” (Ms. 2266). În legătură cu ceea ce s-ar putea numi principiul minimului de efort pentru maximum de eficiență funcțională în ortografie, Titu Maiorescu își expune foarte clar concepția despre principiul intelectual: „Prin urmare, timpul ce mi-l ocupă simpla vedere a scrisoarei și amintirea deosebitelor regule gramaticale pentru cetirea ei este un timp pierdut. Litera nu are altă treabă decât să
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
î/â) are mai multă îndreptățire din punct de vedere științific, adică al raportului dintre sistemul de norme ortografice și sistemul limbii reale, pentru reprezentarea sunetului (tip) î? 1. Din perspectiva principiului fonetic/fonologic, în strânsă legătură cu exigențele simplității ortografiei și reducerii distanței dintre realitatea fonetică și realitatea grafică (la nivelul raportului sistem fonetic-sistem alfabetic), litera î este mai în măsură să evoce o anume apropiere între sunetul-tip i (“înrudirea sunetului «i posterior» („”) cu sunetul «i anterior» („i”)...” - AlfLombard
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
A.Philippide, Gh. Ivănescu etc.), sau au oscilat între literele î și î de la o etapă la alta sau chiar într-o aceeași etapă (între expunerea teoretică și întrebuințarea concretă în scris), cu diferite motivări. Un exemplu: în Proiectul de ortografie din 1904, prezentat de Titu Maiorescu, litera î trebuia să păstreze natura velară a consoanelor c și g; de aceea, în aceste contexte fonetice nu se va folosi litera î: „Sonul î se scrie cu î, însă acolo unde este
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se va folosi litera î: „Sonul î se scrie cu î, însă acolo unde este imediat precedat de consoanele c și g se scrie cu î.” (Critice, p. 329). Singura dimensiune și totodată marcă autentică a instituirii unei tradiții în ortografia românească este alfabetul latin, care înlătura definitiv, în 1860, tradiția scrierii limbii române cu alfabetul chirilic, impropriu naturii sale de limbă romanică. Latinitatea este esența limbii române reale, limba orală. Transpunerea în scris îi susține și-i evidențiază latinitatea prin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o rezervă de caracter tradiționalist. Eu personal, votez, în concluzie, pentru statu-quo.” (art. cit., p. 540). Cu argumentele de mai sus și întemeindu-ne pe autoritatea marilor lingviști români și străini, tipărim această Gramatică a limbii române respectând normele unei ortografii raționale. INTRODUCERE ÎN GRAMATICĂtc "INTRODUCERE ~N GRAMATIC|" Limba este un sistem de sisteme care generează, în actul lingvistic, structuri specifice dar interdependente. Numite în mod curent, în lingvistică, nivele de organizare, ierarhică și integratoare, a sistemului general al limbii, fonetica
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mai multe lucruri: la cuvântul întreg, la fiecare fonem/grafem în parte, la spațiul grafic etc. De aici și dificultățile ce pot apărea în planul achiziției scris-cititului. Practică pedagogica arată, de pildă, ca școlarul întâmpină dificultăți în aplicarea regulilor de ortografie și de punctuație care, în procesul instruirii, sunt pur si simplu utilizate, dar mai puțin explicate în baza unor invarianți obiectivi. Dobândirea scris-cititului de către copil, ca și dobândirea altor abilități esențiale de comunicare, trebuie văzute și din perspectiva destinației lor
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
cele polisilabice. Cel mai dificil de analizat se dovedesc a fi cuvintele ce conțin grupurile de litere sau grupuri consonantice. Oral, despărțirea în silabe a cuvintelor este realizată relativ corect, însă, în scris, micul școlar întâmpină serioase dificultăți. Regulile de ortografie și de punctuație sunt însușite tardiv și, chiar în clase mai mari, copiii cu deficiență mintală le conștientizează greu. Ritmul lent în care se realizează citirea, scrierea cu erori după dictare și autodictare este o alt\ particularitate a comportamentului lexicografic
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
puțin sau prea mult); 9 au dificultăți de analiză și sinteză fonetica; 9 unii copii pot înțelege mai bine cuvintele auzite decât pe cele scrise; 9 nu utilizează contextul pentru a înțelege semnificația cuvintelor necunoscute; 9 nu respectă regulile de ortografie și de punctuație; 9 confundă faptele importante cu detaliile și nu abordează problemele esențiale; 9 rețin cu greutate ideile principale dintr-un text dat; 9 nu înțeleg umorul; 9 nu au un vocabular bine stabilit pentru exprimarea ideilor și omit
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
lexicale a cuvântului nou, găsirea diminutivelor (joc „Să alintam cuvintele”), formarea pluralului/singularului (joc „Eu spun una, tu spui multe”); → exerciții de sinonime, antonime (joc „Găsește cuvântul opus pentru...”, „Găsește alte înțelesuri p1entru cuvântul X”); 30 → exerciții de analiză a ortografiei cuvintelor noi; Sugestii de activități de învățare vor fi dezvoltate ulterior în cadrul altui capitol. 4. Povestirea orală a fragmentelor citite secvențial (succesiv) Elevul cu dificultăți de învățare se exprimă greoi, nu are un vocabular suficient de dezvoltat și exersat, de
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
în procesul învățării și al recuperării copiilor cu dizabilități, deoarece computerul are două roluri importante: suport în comunicare, sprijin în învățare; Folosite în anumite contexte instructiv terapeutice, aplicațiile I.A.O. pot ajuta elevii să-și corecteze vorbirea și scrierea, ortografia, pronunția, auzul fonematic, pot sprijini elevii cu disgrafie și dificultăți de orientare spațio temporală, pot educa concentrarea atenției, coordonarea oculo-manuală etc. Derulând în școala specială un proiect destinat copiilor seropozitivi, cu deficiență mintală și tulburări de limbaj, unul din scopurile
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
scrise; S\ con[tientizeze asocierea dintre sunet [i liter\; S\ g\seasc\ cuvinte care con]în sunetul b în diferite pozi]îi (ini]ial\, final\ [i median\); S\-[i exerseze deprinderile de analiz\ [i sintez\ fonetic\; S\ precizeze reguli de ortografie [i punctua]ie: scrierea cu majuscul\, punctul, virgulă, linia de dialog; S\ citeasc\ corect [i con[tient cuvinte [i propozi]îi. Obiective afective: Participarea cu interes la lec]ie; Trezirea motiva]iei pentru activit\]ile de citire. Strategii didactice: Metode
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
98. În ce limbă se face descrierea? R: Alfabetul utilizat în descriere este alfabetul latin, celelalte alfabete non-latine se transliterează conform standardelor de transliterație * corpul notiței se transliterează * vedeta se transliterează * colațiunea și notele catalogatorului se scriu în limba catalogului * ortografia de pe pagina de titlu se respectă întocmai 99. Căror reguli se conformează utilizarea majusculelor în descrierea bibliografică? R: * limba română Pentru publicațiile în limba română, se vor respecta regulile din „Îndreptarul ortografic, ortoepic și de punctuație", ultima ediție. Dacă în
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
de forme aprobate pentru catalogarea numelor de stat, catalog de scriitori colectivi și anonimi, catalog suplimentar pentru nume de persoane fizice(Londra 1980), lista vedetei uniforme pentru literaturile europene(IFLA 1978), nomenclatorul localităților, gramatici, istorii literare, autori colectivi naționali contemporani, ortografia actuală a lb.române, partide, organizații din țările lumii, bibliografia românească modernă, who’s who, Internet, cataloage de biblioteci naționale și internaționale (http://www.bcu-iasi.ro/cat.php) 105. Prezentați norme și standarde folosite în catalogare. R: Norma este specificația tehnică
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
situații diferite R: Se consideră vedetă uniformă numele sau forma numelui cel mai frecvent întrebuințate: * în condițiile operelor autorului, * în referirile făcute la autor de autorități recunoscute, * în formularea curentă completă sub care aceste nume sau forme ale numelui apar Ortografia folosită în redactarea vedetei uniforme respectă normele ortografice în vigoare, fiind forma cea mai cunoscută de beneficiarul bibliotecii. Se fac trimiteri de la formele cu ortografii învechite, greșite, mai puțin cunoscute către vedeta uniformă. In informatizare pot fi scrise numele cu
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]