2,371 matches
-
Lipsa copulației obicinuite între cuvinte, a ortografiei și arhitectura babilonică a paginei aparțin futurismului. Împerecherea întâmplătoare a imaginilor (metoda scoaterii din pălărie) este dadaismul. Iar pretenția de ocultism mai semnificativ decât realitatea prin extragerea esenței lucrurilor aparține suprarealismului. // Dar nici ortografia nu-i așa de originală în absența sa, nici asociația imaginilor nu e lipsită de oarecare gând, ca să fie vorba de dadaism și nici gândul nu e așa de muzical și nestatornic ca să ne aflăm în fața unui substanțialism profesat, la
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Emilian Bucov, George Meniuc), a scris și despre Costache Conachi, Costache Negruzzi, Mihai Eminescu, Ioan Slavici, Barbu Delavrancea ș.a. Încă din deceniul al șaselea V. s-a pronunțat răspicat și constant, dând dovadă de curaj civic și intelectual, în favoarea restabilirii ortografiei tradiționale a limbii române și a reintroducerii alfabetului latin, întemeindu-se pe argumente lingvistice și istorice de necontestat. Articolul Criza ortografică și căile de lichidare a ei a fost în mod repetat refuzat de presa din Chișinău, fiind publicat, după
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290450_a_291779]
-
căile de lichidare a ei a fost în mod repetat refuzat de presa din Chișinău, fiind publicat, după o tergiversare de doi ani, în 1957, în revista „Nistru”, într-o formă modificată și cu un titlu atenuat, Să restabilim principiile ortografiei noastre clasice tradiționale. Represaliile care au urmat i-au ruinat sănătatea, afectată, după tipărirea în 1963, în „Cultura Moldovei”, a unei încercări de recuperare a lui C. Stere, și de acuzele vehemente de „naționalism burghez” și „indisciplină”. Drept pedeapsă i
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290450_a_291779]
-
întregului, numele cu inițialele C. D. Stahi, însoțite de locul și anul când a fost executată lucrarea. Numele său este ortografiat în mai multe moduri: Stahi, Stachie, iar locul, în afară de capitala Bavariei, Munchen, orașul Iași ne va apărea transcris în ortografie germa- nizată drept ”Yassy”, ca o posibilă cochetărie a autorului cu apropierea și în acest mod de spi- ritul european și german. Locul în care de fie- care dată este plasată semnătura pictorului face ca aceasta să devină și un
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
Care mai arată că de la un anumit nivel (artistic, moral, sufletesc, de ținută) în sus noblețea e subînțeleasă. (...) În Ursule Mirouët, scrisorile lui François Minoret personaj necinstit și odios Balzac le reproduce de fiecare dată cu toate greșelile lor de ortografie, căci individul e și prost și incult. (Și se vede că exercițiul îl distrează pe autor după cum îi și place a imita vorbirea francezei cu accent teuton.) Când însă la sfârșitul cărții, Minoret e nefericit, descoperă căința și se mărturisește
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
vede că exercițiul îl distrează pe autor după cum îi și place a imita vorbirea francezei cu accent teuton.) Când însă la sfârșitul cărții, Minoret e nefericit, descoperă căința și se mărturisește, scrisoarea pe care o trimite acum e transcrisă cu ortografie corectă. Și Balzac explică de ce: i-am îndreptat ortografia, zice, pentru că nu șade bine să râdem pe seama unui om lovit de nenorocire. Cuvintele acestea extraordinare dovedesc: a) Că Balzac a fost un mare creator în sensul precis al termenului de vreme ce
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
de lucrări de diferite profiluri. Secretar al comisiei ortografice, contribuie substanțial la stabilirea unor reguli unitare, fiind un tenace susținător al sistemului fonetic, propus de T. Maiorescu. În 1899, el tipărește rezultatele a aproape două decenii de dificile dezbateri în Ortografia limbei române. Numele său este legat și de elaborarea Dicționarului limbii române, ca secretar, vreme de o jumătate de secol, al comisiei răspunzătoare de această operă. Între 1902 și 1934, alcătuiește numeroase rapoarte asupra scrierilor prezentate pentru premiile Academiei, susținând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285718_a_287047]
-
Elaborate clar în concordanță cu programul grupului de cărturari care vor da strălucire Școlii Ardelene sunt și câteva lucrări în domeniul filologiei, între care Fundamenta grammatices linguae romanicae seu ita dictae valachicae usui tam domesticorum quam extraneorum accomodata (1812), Teoria ortografiei românești cu litere latinești, precum și Temeiurile gramaticii românești, studiu însoțit de comentariul, parțial elaborat, Dascălul românesc pentru temeiurile gramaticii românești. B.-D. intenționa și întocmirea unui dicționar care ar fi trebuit să cuprindă, în zece volume, corespondențe lexicale între limba
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
transcrierea numelor de persoane și a denumirilor geografice, a formelor cel mai frecvent utilizate, care vor fi fiind deosebit de familiare cititorului. S-a apelat la sistemele standard de transliterare pentru limbile greacă și bulgară; cuvintele și numele sîrbești apar în ortografie latină. Nu a fost posibilă realizarea unei consecvențe totale. Pe lîngă aceasta, numele conducătorilor și ale oamenilor de stat otomani, ca și multe nume de botez, au fost anglicizate. Datarea prezintă și ea o serie de probleme, întrucît locuitorii Balcanilor
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
unică. Influența fundamentală a lui Gaj s-a manifestat în domeniul limbii. Dat fiind că era convins de existența unei culturi sud-slave unificate, el voia ca diferențele lingvistice să fie cît mai mici posibil. De o importanță primordială era chestiunea ortografiei. Croata era scrisă cu ortografieri diferite în diverse districte. Gaj era în favoarea sistemului ceh, care folosea semnele diacritice. Și mai importantă a fost adoptarea de către el a dialectului štokavian ca bază a limbii literare croate. 2 Forma aceasta era vorbită
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Zadar, 33 Zadruga, 91, 138, 139 Zagreb, 88; 90; 133; 134; 135; 272; 273; 274; 280; 281; 282; 310 Zaimis, Thrasyvaulos, 238 Zara, vezi Zadar, 33 Zeta, 29 Zrinski, Peter, 134 Zvonimir, rege al Croației, 35 În aceeași colecție 1. * * *, Ortografia limbii române 2. George Nicolescu, Magia aurului 3. Ioan Oprea, Lingvistică și filosofie 4. Alexandru Husar, Ideea europeană 5. Anton Carpinschi, Deschidere și sens în gîndirea politică 6. Alexandru Husar, Lecțiile istoriei 7. Jean Borella, Criza simbolismului religios 8. Stelian
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
avea să-l coste vederea, realizează o a doua versiune, din care publică primul cânt în 1858, apoi în 1868, precedat de un pretențios studiu introductiv (Disertatio despre hexametrul antic hellen și modern românesc și ceva despre limbă). Scrisă cu ortografia italienizantă a lui Heliade-Rădulescu, încercarea e săvârșită în versuri hexametrice frumos sunătoare, dar înțelesul este cel mai adesea compromis de o limbă bizară, cu silnice inversiuni și cuvinte compuse („brațalba”, „argintarcatul”, „coifulgerosul” ș.a.), făurite chiar de către autorul român. Cu toată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285453_a_286782]
-
cei care vorbesc și scriu în interes public, trebuie să fie corecți și clari, și să aibă proprietatea termenilor, "conform normelor academice în vigoare". Obiecția principală care poate fi adusă inițiativei d-lui Pruteanu este că ignoră faptul că, exceptînd ortografia și punctuația, în celelalte domenii ale limbii tot ce putem încerca este să recomandăm, nicidecum să legiferăm. Corectitudinea ține în limbă de normă, nu de legalitate. Al. Graur a publicat pe vremuri un succint Îndreptar în care atrăgea atenția asupra
Legea Pruteanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14640_a_15965]
-
mici „acadele" culturale și stilistice, dintr-un alt registru intelectual decât cele ale colonelului muntean. Reeditarea de la Blaj, fiind anastatică, îngreunează enorm lectura. Redactat și tipărit în Transilvania sfârșitului de secol XIX, opul lui Vasilie Moldovan ne întâmpină cu celebra ortografie etimologizantă și cu un vocabular latinist care, astăzi, și-a pierdut caracterul rebarbativ, devenind, aș zice, de-a dreptul înduioșător. În ciuda convingerii lui Maiorescu, nu toți scriitorii ardeleni calchiau limba germană. Memorii din 184849 arată, dimpotrivă, o benefică influență a
Un memorialist uitat de la 1848 by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6390_a_7715]
-
apariție, le atrag atenția inimoșilor editori blăjeni că repunerea în circuit a unui scriitor uitat și care nu a fost niciodată prea cunoscut nu se poate face printr-o ediție anastatică. Mai ales când autorul scrie în limba și cu ortografia etimologică de la sfârșitul secolului al XlX-lea. O ediție critică a Memoriilor din 1848-49 este absolut necesară.
Un memorialist uitat de la 1848 by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6390_a_7715]
-
faptele se agravează dacă între noțiunile aflate în contact într-o listă se pot stabili analogii sau dacă ele se pot combina în vreo ipotetica frază ori narațiune. O alăturare nepermisa apare în exemplele de prescurtări dintr-un proiect de ortografie: PCR, UTM, ICAS (serie în care ultima instituție "se ocupă cu strîngerea gunoaielor"). Că la fel de periculoasă apare înșirarea "codri, mîndri, miniștri, ciocli, simpli, noștri" (unde, pentru a recunoaște eroarea, efortul de imaginație al cititorului e considerabil mai mare). O impietate
"Citate dusmănoase" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17951_a_19276]
-
Conferința propriu-zisă va fi publicată în Revista română de istorie a presei. Transcrierea dialogului s-a făcut în conformitate cu normele ortografice și de punctuație în vigoare atunci, ca și acum. Ne-am străduit să redăm modulațiile vocii invitatului prin intermediul semnelor de ortografie și de punctuație, al sublinierii unor cuvinte cu italice etc. Am păstrat unele mici oralități, care dau farmec expunerii libere. Recent (6 septembrie 2010), ÎPS Bartolomeu Anania, Mitropolitul Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, a revăzut varianta finală a textului și
ÎPS Bartolomeu Anania, Mitropolitul Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului: „Va trebui să ne reîntoarcem neapărat la principiile moralei creștine” by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/6016_a_7341]
-
structurate pe criterii sociale, etnice sau culturale", răspunde același. Așa o fi. Pînă una-alta, privim fotografia de pe prima pagină și citim legenda: "Trotuarele bulevardelor noastre SAU transformat în..." Mai contează în ce Sau transformat trotuarele cînd ditamai greșala de ortografie ne ia ochii? Apeluri fuzionarisme și războiri Ziarul CURIERUL NAȚIONAL se face ecoul unui apel al Camerei de Comerț și Industrie: "ROMÂNI! CUMPĂRAȚI PRODUSE FABRICATE ÎN ROMÂNIA!" Acest apel, lăudabil în esență, ar avea poate nevoie de cîteva precizări. Nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16939_a_18264]
-
Se știe cât de dificilă este ortografia franceză. În câteva rânduri, Academia a propus schimbări menite a o simplifica. Toate au fost respinse. Ortografia a rămas cum a fost. Cotidianul „Le Monde” din 7 noiembrie ne informează că un sondaj recent de specialitate a constatat că 62
„Atât de dificilă, încât nu trebuie schimbată“ () [Corola-journal/Journalistic/3046_a_4371]
-
Se știe cât de dificilă este ortografia franceză. În câteva rânduri, Academia a propus schimbări menite a o simplifica. Toate au fost respinse. Ortografia a rămas cum a fost. Cotidianul „Le Monde” din 7 noiembrie ne informează că un sondaj recent de specialitate a constatat că 62% dintre cele aproape o mie de persoane care au răspuns au declarat că franceza este o limbă
„Atât de dificilă, încât nu trebuie schimbată“ () [Corola-journal/Journalistic/3046_a_4371]
-
Monde” din 7 noiembrie ne informează că un sondaj recent de specialitate a constatat că 62% dintre cele aproape o mie de persoane care au răspuns au declarat că franceza este o limbă dificilă, dar 64% au refuzat ideea simplificării ortografiei. Peste jumătate din respondenți consideră că inamicul numărul unu este pluralul substantivelor compuse. Pe ultimul loc, acordul participiului (23%). Amuzant e că Bernard Pivot, care face de ani buni concursuri publice de scriere corectă, era convins că tocmai acesta din
„Atât de dificilă, încât nu trebuie schimbată“ () [Corola-journal/Journalistic/3046_a_4371]
-
dicționar. 63% folosesc corecția automată pe care o oferă computerul. Chiar dacă 95% dintre respondenți sunt convinși de scăderea accelerată a nivelului școlii și de cauza principală a acesteia, care ar fi, pentru 88%, internetul, doar 36% vor o modificare a ortografiei. Dovada că școala franceză se află în cădere liberă este procentul tot mai mare de „inocenți” în ale limbii, gramaticii și ortografiei. Elevii din clasa a patra, de exemplu, comiteau în 1987, în medie, 10,7 greșeli de ortografie iar
„Atât de dificilă, încât nu trebuie schimbată“ () [Corola-journal/Journalistic/3046_a_4371]
-
și de cauza principală a acesteia, care ar fi, pentru 88%, internetul, doar 36% vor o modificare a ortografiei. Dovada că școala franceză se află în cădere liberă este procentul tot mai mare de „inocenți” în ale limbii, gramaticii și ortografiei. Elevii din clasa a patra, de exemplu, comiteau în 1987, în medie, 10,7 greșeli de ortografie iar în 2007, 14,7. În 1987, 26% dintre elevi făceau 15 greșeli, în 2007, procentul a crescut la 46%.
„Atât de dificilă, încât nu trebuie schimbată“ () [Corola-journal/Journalistic/3046_a_4371]
-
a ortografiei. Dovada că școala franceză se află în cădere liberă este procentul tot mai mare de „inocenți” în ale limbii, gramaticii și ortografiei. Elevii din clasa a patra, de exemplu, comiteau în 1987, în medie, 10,7 greșeli de ortografie iar în 2007, 14,7. În 1987, 26% dintre elevi făceau 15 greșeli, în 2007, procentul a crescut la 46%.
„Atât de dificilă, încât nu trebuie schimbată“ () [Corola-journal/Journalistic/3046_a_4371]
-
presei culturale, "pragul celor 95 de ani", cu un anotimp întreg în urmă, ce să mai spunem! Cronicarul a remarcat adesea că aceia care compilează în presă (sub propria semnătură) materiale despre ruși din reviste și cărți occidentale, preiau și ortografia numelor de acolo, demascîndu-și sursa (de exemplu: Tchekhov, Tchaikovsky, Soljenitzin etc.). Ieronim Tătaru, în editorialul Refugiu în amintiri consacrat în AXIOMA nr. 6 Annei Ahmatova la 115 ani de la naștere, scrie corect numele rusești, doar într-un singur loc o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12711_a_14036]