1,898 matches
-
cât mai mult cu originalul, și asemenea sculptorilor care înlătură părțile de prisos din blocul de marmură și adaugă ce lipsește, spre a face o operă frumoasă, tot așa procedează și părinții. Sfântul Ioan Gură de Aur spune: „dați-vă osteneala ca să construiți lui Dumnezeu minunate statui, îndepărtați ce este de prisos și adăugați ce lipsește. În fiecare zi uitați-vă cu grijă la ei și observați și darul pe care-l au de la natură spre a-l dezvolta, dar și
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
lumina Sfintei Scripturi, copiii datorează recunoștință părinților, iar aceasta se arată prin întreținere și ajutor când au nevoie, prin cuvinte cuviincioase, prin respect. Sfântul Chiril al Ierusalimului scria „Prima virtute a creștinilor este de a cinsti pe părinți, a răsplăti osteneala celor ce leau dat viață și a el procura din toată puterea cele trebuincioase tihnei lor. Chiar dacă i-am răsplătit cu mai mult, nu vom putea însă niciodată să-i naștem.” A cinsti pe părinți înseamnă: - a-i iubi, a
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
Pilde 9, 40). Pentru ea familia a fost „o mică biserică” la al cărui altar a slujit cu cele mai alese simțăminte. Sfântul Grigorie Teologul, scriind despre Sfânta Nona, mama sa, zise: „Unele fermei își câștigă laudă și slavă pentru ostenelile lor casnice, altele pentru bunătate și curăție, altele pentru blândețe și pentru înfrânarea trupului, unele pentru lacrimi, evlavie, îndurerare de săraci, iar Nona a fost împodobită cu de toate.” Alte exemple ar mai fi: Sfânta Macrina, sora Sfântului Vasile cel
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
că a cunoscut și el același chin: „Ei! d-apoi eu i-am Închis!”), fie pentru că-și pierd nopțile În tovărășia amicilor de petrecere („Az-noapte am umblat forfota cu niște prieteni... Nici n-am dormit... Știi...”, se confesează, justificându-și osteneala, și cerând clemență, domnul din Petițiune) ori căutând un amic („De atâtea ceasuri acuma bunii camarazi Îl caută, alergând prin Întunericul nopții de colo până colo, când În birje, când pe jos - degeaba!”). Cetățeanul turmentat Își explică oboseala cinstit: „Fă-
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
matinal În biroul unui funcționar conștiincios, unde-și mai astâmpără liniștit setea (cere mereu apă) și- și șterge sudoarea. Prietenii lui Anghelache, din Inspecțiune, pierd noaptea Întreagă În căutarea casierului surescitat de inevitabilul control financiar, dar... „Anghelache nicăieri! Biruiți de osteneală, demoralizați de atâta nesucces, au intrat Încă o dată Într-o cafeneluță, unde gazul apune după ce a răsărit soarele.”. Nenea Anghelache băuse bere, amicul Mitică bea șvarț. Boris Sarafoff - În realitate J. Th. Florescu, judecător de instrucție atent deghizat ca să evite
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
de toate curțile și de voinicii lor, Domnului să ne rugăm. (CL.1570: 12r) c. Înșiș lor și unul altuia și toată viața noastră <lu> Hristos Domnului pre ea să o dăm. (CL.1570: 28v) d. Și cetățile cu destulă ostenealăi le lua (CIst.1700-50: 16v) (121) Scris-am eu, Negre, fratele Nedei, pentru să se știe că m-au fost robitu tătarâi (DÎ.1595-625: XIV) Această constatare ne permite să mai formulăm două observații. Prima dintre acestea se leagă de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
atracția miraculosului : „Letca Nouă - acolo unde Maica Domnului plânge cu mir”. - Antistres : „O ocazie de a respira aer curat și a uita pentru câteva ore de aerul îmbâcsit al Bucureștiului !”. - Formule pioase, elaborate, de mulțumire : „Bunul Dumnezeu să vă răsplătească osteneala ! Vă așteptăm să călătorim și să ne rugăm împreună”. - Gastronomie : „Se oferă prânz călugăresc !”. - Sanctificări ad-hoc : „Vizită la București, cimitirul Giulești. Moaștele Sfântului Ilie Lăcătușu”. - Etnogeneză : „Vizită la Mănăstirea Sf. Apostol Andrei = Bethleemul României, poarta de intrare a creștinismului în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pentru identificarea valorilor culturale de importanță națională. Cum făceam parte din Comisia județeană alcătuită în acest scop, vă imaginați că nu puteam lipsi, sub nici un motiv de la o lucrare de mare anvergură și cu termen, unde totodată se cerea multă osteneală. Ba, m-am ales și cu o răceală zdravănă: pe drum frig, în biserici frig ! Îmi imaginez că a fost o comemorare solemnă, unde s-au spus lucruri frumoase despre prof. Mîndrescu. Aș fi dorit foarte mult să-i aud
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Popovici,1944, 64 p. 206 ȘERBAN, Mihail 1 Fălticeni, 10 aprilie 1972 Mult Stimate Domnule Șerban, A trecut mai bine de o lună de când am poposit în București, pentru achiziționarea de material documentar, necesar Secției de literatură a Muzeului Fălticenilor. Osteneala n-a fost zadarnică. Zestrea secției s-a îmbogățit substanțial cu scrisori, fotografii, despre T. V. Ștefanelli, N. N. Beldiceanu, Nora Marinescu, A. Holban, D. Hârlescu ș.a. Deschiderea noii instituții care va funcționa în casa donată de frații Horia și Vasile
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
dedicație, dorindu-vă noi cărți, și multă sănătate. Magda Ciopraga 540 „Lumini fălticenene”, Centrul Cultural Bucovina, Suceava, vol. 1-4, 1022 p. 421 CIUREA, Vasile 541 1 Fălticeni, 9.II.1968 Dragul meu Dimitriu, Îți mulțumesc cât mai călduros pentru toată osteneala și bunăvoința de a-mi da informația sigură de Dr. Andriu. Nevoia, este pentru soția mea, nu pentru mine. Așteptăm sosirea D rului la Suceava. La revedere în cel mult 2 săptămâni. Salutări familiei Cu drag, Prof. V. Ciurea 2
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Anton Holban. 601 Casa copilăriei lui Eugen Lovinescu, rămasă moștenire celor două nepoate, Adina Ghițescu și Corina Vartan. Într-o vreme, cele două surori au dus 458 plecăm la Suceava urgent. Dacă mă informezi la timp, îmi voi da toată osteneala ca să fiu în contra timp și să fiu un ghid bun pentru tine în urâtul București. Aici plouă des, dar sunt și călduri insuportabile, cu aer îmbâcsit de praf și fum; multă agitație, turiști și cozi... Personal, de când m-am întors
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Mi-a părut rău, căci lăsam acolo frumoase realizări și amintiri duioase. 473 4 București, 17 aprilie 1975 Iubite Domnule Dimitriu, Întâi am primit cărțile (luni le-am scos de la Poștă), apoi și scrisoarea matale. Îți mulțumesc din suflet pentru osteneală, și încă o dată te rog să mă ierți. Mă bucur că mai sunt scrisori de la A. Gorovei. Dacă vin în vară pe acolo, voi cere permisiunea să le copiez. Deocamdată, repertoriez ce sa publicat și transcriu pe cele încă inedite
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
renunțând la individualitatea noastră? Am pus această problemă în următorii termeni: ne-am străduit două mii de ani să ne facem o țară, să decupăm un spațiu geografic pe care să ni-l facem vatră, ca acum să renunțăm la toată osteneala înaintașilor, de dragul integrării și globalizării. Ideea vânturată, în legătură cu o Europă unită, multiculturală, ascunde capcane în care poți cădea cu ușurință. Dispersia noastră ca popor (și în această problemă am tras un semnal de alarmă!) va fi cu atât mai rapidă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
a rămâne în greșea lă sau a cădea în altă greșeală și mai mare. Descoperirea acestei greșeli la mărturisirea în fața preotului duhovnic, deci a lui Dumnezeu, îți ajută, ca învățătură și remediu, să întrerupi greșeala și, supunându-ți trupul la osteneli, muncă, metanii, post și rugăciune, să-ți propui categoric în conștiință hotărârea de a te împotrivi acestui rău obicei. Nu vei reuși dintr-o dată. Vei mai cădea. Vei mai greși o dată, de două ori, de trei ori, dar nu renunța
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
invocam ajutor spre luminare. Ava, cum îi spuneam uneori între noi domnului Trifan Traian, era prin structură un iscoditor, un săpător cu mintea și un asiduu împlinitor a tot ceea ce duhul îi descoperea, de la înfrânări trupești până la controlul vorbirii, umilințe, osteneli, privegheri și lacrimi, în zbucium permanent pentru actul responsabilității ce-i impunea poziția în care Dumnezeu îl așezase în fața celor în suferință și a celor ce vor trebui să cunoască adevărul în lupta deschisă de acești reprezentanți ai neamului pentru
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
după anii 1.200-1.300 și continuă și astăzi, creându-se biblia sectară. Și Sfinții Apostoli și Sfinții Părinți, acolo unde duhul lor nu reușește să dezlege înțelesul tainei ascuns în cuvântul revelat, cer de la Dumnezeu luminare, prin post, rugăciune, osteneli și discuții în sobor: „Doamne, explicăne pilda aceasta...” (Matei 13, 36). După multe discuții, Apostolii s-au adunat în sobor și au scris păgânilor care trecuseră la creștinism și care erau asaltați de iudaizanți să se taie împrejur: „Părutu-S-a Duhului
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
voi să vină după Mine să se lepede de sine, să-și ia crucea și să-Mi urmeze Mie”. Căci lucrarea lui Dumnezeu în noi este dialectică și antinomică. Spun Sfinții Părinți: „Lucrarea lui Dumnezeu în noi fiind însoțită de ostenelile (mortificările) omului” (Sfântul Maxim Mărturisitorul), și „Dumnezeu este Cel Care voiește și Cel Care lucrează în noi” (Sfântul Apostol Pavel). Cele trei stadii de trăire duhovnicească, starea purgativă, a purificării prin lepădarea de patimi, starea iluminativă, a deosebirii duhurilor, starea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
trebuie să se întoarcă la soțul ei, dar o spunea mult mai calm și, aveam eu impresia, că și mult mai rar, iar cuvintele sunau tot mai slab. În cele din urmă am lăsat-o. Acum nu-mi mai dădeam osteneala să-i încui ușa în timpul zilei. Dorința ei de a se ascunde, de a se ascunde de Gilbert și, mai cu seamă, de Titus, o ținea, peste zi, ca și încuiată în cameră. Și, în orice caz, cât de departe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
slujba păcii. Rosina a plecat în America, să turneze un film. Am luat prânzul pe rând cu Rosemary, cu domnișoara Kaufman, cu bietul Fabian, și cu un tânăr actor frenetic, pe nume Erasmus Blick. Desigur, nu mi-am mai dat osteneala să notez aici că sunt întruna sâcâit de oameni de teatru care au reluat vechiul joc. Când or să-și dea seama că nu mă mai interesează teatrul deloc? Mi-am amuțit telefonul, băgând înăuntru o bucată de hârtie. Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
în bucătărie... ” (I.L.Caragiale), „Cine era să plătească? taica?.” (I.L.Caragiale), „Iată îndărătul palatului Puntea suspinelor pe care treceau cei ce n-aveau să se mai întoarcă niciodată.” (N.D. Cocea, p. 270) „De la o vreme-ncoace, suspecții, strânși grămadă, De osteneli și foame sunt slabi și stau să cadă.” (T. Arghezi, 152) În afara acestor unități lexico-gramaticale, care intră în structura predicatului, există mai multe categorii de adverbe care rămân în afara realizării unor funcții sintactice. Se disting între acestea: • adverbe interogative: oare
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
îi deschide, el intră în curtea ce semăna a părăsită, a mănăstirei...” (M. Eminescu, P.L., 73) b. dezvoltat; mai ales când exprimă, prin planul său semantic, limite temporale, durata, frecvența unei acțiuni: „De la o vreme-ncoace, suspecții, strânși grămadă, De osteneli și foame sunt slabi și stau să cadă.” (T. Arghezi, 152) „- De acum înainte să știi că te cheamă „Harap Alb...” (I. Creangă, 206) „De atunci și până astăzi colonii de lumi pierdute Vin din sure văi de haos pe
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nici despre practica lor nu avem prea multe informații. Istoricul Nicolae Iorga în “Istoria lui Ștefan cel Mare” ne transmite numeroase date în acest sens: “Ștefan cel Mare era bolnav pe această vreme de boala pe care i-o dăduseră ostenelile sale războinice, nopțile de iarnă nedormite în lagăr, petrecerea îndelungată în umbra umedă a codrilor prieteni, goana peste câmpuri în bătaia furtunilor și sub căderea ploilor de primăvară și de toamnă, a zăpezilor moi. Încă din februar 1501, veniseră la
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
3.12. Învățămîntul atractiv Elevul nu trebuie să perceapă învățătura ca pe o povară. Pentru a fi așa, activitatea desfășurată de profesor cu elevii săi trebuie să fie plăcută. Nu trebuie să-i impunem nimic elevului, pentru că, așa cum spunea Platon, "ostenelile trupești, venite cu de-a sila nu fac nici un rău trupului, dar nici o învățătură silnică nu rămîne în suflet... Așadar, preabunule, nu-i crește cu de-a sila pe copii în învățătură, ci învață-i prin joacă"86. O activitate
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
din "Ciclul economic și expansiunea creditelor. Consecințele economice ale banilor ieftini", www.mises.ro, p. 3: "Expansioniștii cum își zic astăzi adepții inflației nu văd în rata dobânzii decât un obstacol ridicat în calea amplificării producției. Dacă și-ar da osteneala să fie consecvenți ei ar trebui să tragă o concluzie similară și cu privire la prețurile factorilor materiali de producție și la ratele salariilor". Fernand Braudel, de asemenea, abordează în dezbaterea despre capitalism, problema ratei dobânzii: "această inserție a capitalului în viața
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
zorzoane sonore, mereu cu coarda înstrunată la sunetele amar-dulcei Bucovine". Acad. M. Cimpoi "Invectivat, tîrît în fața instanțelor pentru păcatul de a nu se fi lepădat de românism, Vasile Tărâțeanu este, să nu uităm, poet. Admirîndu-l pentru tot ceea ce face, pentru osteneala publicistică ("adăpostit" sub felurile pseudonime: V. Voievod, H. Urban, V. Micu, T. Vasile ș.a.), poetul (n. 27 septembrie 1945, la Sinăuții de Jos) nu trebuie scutit de o lectură severă. Cărțile scoase pînă acum, nu puține, începînd cu Harpele ploii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]