2,327 matches
-
de la târgul Brăilei din 27 februarie 1470, domnitorul l-a pus pe scaun pe Laiota Basarab, pe care îl adăpostise la curtea sa de la Suceava. După campania victorioasă din Țara Românească, Ștefan s-a așteptat la o ripostă serioasă din partea otomanilor. Mahomed al II-lea a organizat o mare expediție de 120 000 de soldați, sub comandă beglerbeiului Rumeilei, Hadâm Soliman Pașa-Soliman Eunucul. La sfârșitul lunii decembrie 1474, soldații otomani s-au confruntat cu o situație neobișnuită-traversau Dunărea iarna. În față
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
la Podul Înalt, la confluența Racovei cu râul Bârlad, pe un teren mlăștinos, mărginit de păduri, avea să se desfășoare Bătălia de la Vaslui. În dimineață bătăliei, la 10 ianuarie 1475, s-a lăsat o ceață deasă ce îi încurcă pe otomani. Dezastrul a fost total pentru turci. Cronicarii otomani scriau că "" a fost un teribil măcel și puțin a lipsit ca să nu fie toți tăiați în bucăți și Soliman Pașa cu greu a scăpat cu viață-prin fugă"". Înțelegând că o nouă
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
și cu praful. La 26 iulie 1476, în codrul de la Bătălia de la Valea Albă sau Războieni, a început confruntarea decisivă. După lupte grele, în care mulți dregători și curteni ai lui Ștefan au fost uciși, armata a fost biruită de otomani. Mehmed s-a îndreptat spre cetatea Sucevei. Deși orașul a fost incendiat, cetatea a rezistat, apărată cu vitejie. Oastea transilvăneană ce se îndrepta spre Moldova l-a obligat pe sultan să își schimbe planurile și să dea semnalul retragerii în
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
expediție împotriva Moldovei. Dorea să cucerească cetățile pontice Chilia și Cetatea Albă. La 27 iunie 1484, trupele lui Baiazid au traversat Dunărea la Isaccea pe 6 iulie. După lupte grele, la 14 iulie pârcălabul a predat cetatea Chilia pe mâna otomanilor. Sultanul s-a îndreptat apoi spre Cetatea Albă, pe care a ocupat-o cu succes la 5 august 1484. Ștefan și-a recuperat cetățile cu ajutorul polonezilor. A trebuit să presteze în tabăra militară de la Colomeea, omagiul vasalic, în septembrie 1485
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
în septembrie 1485, pentru a-l convige pe regele Cazimir să se alăture cruciadei. Dar polonezii nu s-au ținut de cuvânt, sprijinindu-l doar cu un corp de 3000 de ostași. Ștefan a fost nevoit să inițieze tratative cu otomanii. S-a obligat să plătească din 1486-1489 un tribut anual de 4000 de galbeni Porții. Pe fiul său Alexandru, ca garanție, l-a trimis ca ostatic la Constantinopol. Apoi, noul rege polonez, Ioan Albert, în 1492, a vrut să-l
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
în Transilvania.După un prim succes, trupele otomane au fost zdrobite la Sibiu pe 22 martie 1442. În 1443, voievodul a adoptat o tactică ofensivă, ce a dus oastea creștină până dincolo de Sofia, în inima Balcanilor, obținând șase victorii asupra otomanilor. Venirea iernii i-a împiedicat pe Ioan și pe regele maghiar să continue înaintarea spre Adrianopol, luând decizia de a se întoarce la Buda. După expediția din 1444, care s-a încheiat cu eșec, în 1448, a început o nouă
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
albanezului Gheorghe Kasrioti Skanderbeg, a cunoscut înfrângerea. Ioan a fost capturat de despotul Serbiei, Gheorghe Brancovici al Serbiei, și închis la cetatea de la Semendria, de unde a fost răscumpărat cu bani grei, după câteva luni. Ultimul război purtat de Ioan împotriva otomanilor s-a dat la Asediul Belgradului în 1456. În fruntea unei armate uriașe, de 200 000 de oameni, 300 de tunuri și 200 de vase, sultanul Mahomed al II-lea a dorit să extinsă imperiul, cucerind cetatea de granița a
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
de tunuri și 200 de vase, sultanul Mahomed al II-lea a dorit să extinsă imperiul, cucerind cetatea de granița a Belgradului. Asediul a început pe 22 iulie, când turcii au intrat în oraș. Bine întăriți, Belgradul a rezistat și otomanii s-au retras. Comandând un contraatac spontan, Ioan a învăluit tabăra turcească și și-a condus oștenii la victorie. Mehmed a fost rănit și abia a putut scăpa cu viață de la locul dezastrului. Vestea a făcut înconjurul lumii. În scrisoarea
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Ungariei a fost destrămat. S-a produs un dezechilibru ce asigura statutul politic al Țării Românești pe plan internațional. Conflictul de interese dintre Ungaria și Imperiul Otoman asigura domnitorilor posibilitatea de oscilare și oportunism politic. Însă, între 1526 și 1538 , otomanii au impus un nou regim în Țările Române. Politică externă era în conformitate cu directivele otomane. Unii domnitori au optat însă pentru alianțe cu puterile creștine și s-au raliat frontului antiotoman. În Ungaria, după moartea regelui maghiar în Bătălia de la Mohacs
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
doi pretendenți, Ioan I Zápolya, voievodul Transilvaniei și Ferdinand I al Sfântului Imperiu Roman, duce de Austria și ulterior împărat româno-german. A urmat un război civil în care s-au implicat și forțe externe. Ioan Zapolya a fost sprijinit de otomani. Domnitorii care au acordat sprijin celuilalt pretendent au fost maziliți. Radu de la Afumați, deși a acceptat să se închine sultanului la sfatul boierilor, l-a sprijinit pe Ferdinand de Habsburg. Astfel, boierii au complotat și l-au ucis în 1529
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
în Ungaria și Transilvania și a încheiat un tratat cu Ferdinand în 1535. Neavând sprijin extern sau inter, în 1538, sultanul Soliman Magnificul a intervenit în Moldova. Domnitorul s-a refugiat în Transilvania, iar sultanul a impus un domnitor fidel otomanilor, înăsprind regimul. Petru Rareș a reușit să obțină scaunul de la sultan după manevre diplomatice. După ce habsburgii au intervenit în Transilvania între 1551-1556, trupele românești au fost trimise împreună cu armata turcească peste munți pentru a-l sprijini pe Ioan Zapolya. Trupele
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Muntenia s-a agravat. Locuitorii plăteau bir și alte taxe pentru poclon și curama-cotizație, pentru cornăritul oilor și al boilor, pentru cable și chile-proviziile de grâu, orz ale armatei. În 1593, haraciul a fost crescut la 155 000 de galbeni.Otomanii s-au așezat apoi la nord de Dunăre. Pe plan extern, Papa Clement al VIII-lea a relansat o nouă alianța antiotomană din care făceau parte Țară Românească, Statul Papal, ducatele italiene de Ferrara, Mantova, Toscana, Spania lui Filip al
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Conform documentului, Mihai era numit voievod țării noastre transalpine, subordonat a lui Sigismund și locțiitorul acestuia la București. I-au fost retrase prerogativele domnești, țara fiind guvernată de un sfat restrâns format din 12 boieri. Mihai primea sprijin militar împotriva otomanilor și se restabileau vechile hotare ale Țării Românești. Mihai știa că otomanii nu puteau fi înfrânți la loc deschis, și a ales o poziție în care nu îngăduia o prea mare desfășurare de forțe-pe drumul spre București, lângă văile mlăștinoase
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Sigismund și locțiitorul acestuia la București. I-au fost retrase prerogativele domnești, țara fiind guvernată de un sfat restrâns format din 12 boieri. Mihai primea sprijin militar împotriva otomanilor și se restabileau vechile hotare ale Țării Românești. Mihai știa că otomanii nu puteau fi înfrânți la loc deschis, și a ales o poziție în care nu îngăduia o prea mare desfășurare de forțe-pe drumul spre București, lângă văile mlăștinoase, ale Neajlovului și ale Câlniștei, în satul Călugăreni. Mihai Viteazul a avut
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
avea sub comanda sa 20.000. Bătălia s-a desfășurat la 23 august 1595. Soldații lui Mihai nu au putut continuă bătălia să-i urmărească pe turci, astfel, domnitorul s-a retras cu armata în munți, așteptând sprijinul lui Sigismund. Otomanii au ocupat cetatea Bucureștilor , transformând mănăstirea Radu Vodă într-o moschee și construind în jurul ei o fortificație de pământ. Târgoviște a fost ocupată, iar în mai-august 1595, din Moldova, veneau soldații domnitorului Ștefan Răzvan, iar dinspre Bran veneau trupele lui
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Ștefan Răzvan, iar dinspre Bran veneau trupele lui Sigismund. La 8 octombrie, cetatea Târgoviștei a fost eliberată, iar pe 12 octombrie, Bucureștii. Armata lui Mihai și a lui Bathory s-au unit și s-au îndreptat spre Giurgiu în urmărirea otomanilor. Cu un detașament format din 300 de toscani, specializați în asedii, între 15-20 octombrie, cetatea Giurgiului a fost ocupată, obținând prăzi bogate de război. Muntenia era însă ruinată. Mihai a depus eforturi de reconstrucție. Nu mai putea continuă la nesfârșit
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
detașament format din 300 de toscani, specializați în asedii, între 15-20 octombrie, cetatea Giurgiului a fost ocupată, obținând prăzi bogate de război. Muntenia era însă ruinată. Mihai a depus eforturi de reconstrucție. Nu mai putea continuă la nesfârșit lupta cu otomanii, astfel, a acceptat tratative cu Poartă, încheindu-se pacea, în schimbul acceptării suzeranității otomane și plata tributului, iar sultanul îi recunoștea domnia pe durata vieții. Pe 9 iunie 1598, la Mănăstirea Dealu, Mihai a încheiat un tratat cu Casa de Habsburg
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Cu ajutorul unor boieri locali, l-a înlăturat pe Simion Movilă de la domnia Țării Române. Se pregătea să supună Transilvania. Basta râvnea și el la această poziție. La 9 august 1601, în tabăra de la Turda, din ordinul generalului, un detașament de otomani și valoni l-au arestat. Domnitorul nu s-a supus și a fost ucis și decapitat. Radu Buzescu i-a luat capul și l-a înmormântat la mănăstirea Dealu, ctitoria de lângă Târgoviște. Războiul cel Lung s-a terminat cu Pacea
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
le proteja interesele față de meșteri. Protestul era colectiv, că greva calfeor de argintari din Cluj în 1576 și 1591. Cultură cerealelor era dezvoltată în Transilvania pe când în Țările Române predomină creșterea vitelor. Din perioada fanariotă, cererea de grâne pentru campaniile otomanilor tot creștea, și astfel, ponderea culturilor a evoluat. Grâul era cultivat primavata inițial, apoi toamna. Reprezenta o treime din cantitatea de cereale produsă în Țările Române pe când în Transilvania era 2/3. Țară Românească importă grâu din Transilvania. Ovăzul reprezenta
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
pierdută în fața avarilor. În 1340, a fost ocupat de Hoarda de Aur, a fost sub stăpânirea lui Mircea cel Bătrân, apoi Vlad Țepeș a ajuns aici în 1462 în timpul campanilor sale împotriva Imperiului Otoman, dar în 1484 ajunge teritoriu turcesc, otomanii construind aici un fort pentru a apăra granița de nord. A fost arsă de câteva ori în secolul XVII, în timpul Războiului Ruso-Turc, fiind ocupat de mai multe ori de fiecare. După Războiul de Independență al României împotriva Imperiului Otoman, face
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
deportare sunt uneori teribile. În nici un momentul nu există tendința de a-i ucide. Acestor deportați li se adaugă câteva milioane de persoane care aleg să plece din zonele de conflict. Cazul cel mai cunoscut este însă acel tratament de otoman minorității armene. Genocidul armean. Turcia nu recunoaște merge pe ne intenție, spunând că ei nu au intenționat acest lucru. Cauzele principale: avem această relație conflictuală și care devine din ce in ce mai conflictuală. Se internaționalizează problemă armeana spre 1890- 1900 și sunt văzui
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
al XV-lea, sub forma "Zorio". Mențiunea alăturată: "loc pustiu" sugerează distrugerea cetății în timpul campaniei otomane din 1394 împotriva lui Mircea cel Bătrân. În 1420 a fost cucerit de Imperiul Otoman care dorea astfel să dețină controlul traficului pe Dunăre. Otomanii au numit Giurgiul ""Yergöğü"", el devenind reședința unei raiale formate din hinterlandul sau imediat. Fiind un oraș fortificat, Giurgiul a jucat un rol important în războaiele frecvente dintre români și turci pentru controlul Dunării, în special în campania antiotomană a
Giurgiu () [Corola-website/Science/296944_a_298273]
-
putere regională până în secolul al XIV-lea, în timp ce insulele au rămas în mare parte sub control genovez sau venețian. În secolul al XIV-lea, mare parte din peninsula greacă a fost pierdută de Imperiu după ce mai întâi sârbii și apoi otomanii au ocupat teritoriu imperial. Până la începutul secolului al XV-lea, înaintarea otomană a dus la limitarea teritoriului bizantin din Grecia în principal la din Peloponez. După căderea Constantinopolului în mâinile otomanilor în 1453, Morea a fost ultima rămășiță a Imperiului
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
pierdută de Imperiu după ce mai întâi sârbii și apoi otomanii au ocupat teritoriu imperial. Până la începutul secolului al XV-lea, înaintarea otomană a dus la limitarea teritoriului bizantin din Grecia în principal la din Peloponez. După căderea Constantinopolului în mâinile otomanilor în 1453, Morea a fost ultima rămășiță a Imperiului Bizantin care a rezistat în fața turcilor. Aceasta a căzut și ea în mâinile lor în 1460, desăvârșind cucerirea otomană a Greciei continentale. După cucerirea turcească, numeroși cărturari bizantini, care până atunci
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
statul otoman timp de mai multe secole. Când izbucneau conflicte militare între Imperiul Otoman și alte state, grecii se răsculau de obicei împotriva Imperiului, cu doar câteva excepții. Înainte de revoluția greacă, existaseră câteva războaie în care grecii au luptat împotriva otomanilor, notabile fiind participarea grecilor în bătălia de la Lepanto din 1571, din 1600-1601, din 1684-1699, și Revolta lui Orlov instigată de ruși în 1770, care avea ca scop dezmembrarea Imperiului Otoman în folosul intereselor rusești. Aceste ridicări la luptă au fost
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]