2,905 matches
-
lui pizmașe: a Îndrăznit să spună În public că mielul dintr-o pictură măiastră a mea ar fi avut coada prea scurtă. În sfârșit... Să lăsăm asta. Acea cutră veninoasă a socotit cu migală unde și cum să-și strecoare otrava. Căci două ținte avea a doborî c-o singură săgeată. Pe Odraslă voia să-l lovească pentru că știa bine că tată-său, bogatul, i-o făgăduise de nevastă pe Marianti - cea nepământesc de frumoasă. Pe tine, nu te supăra că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de bunăvoie În Partea Ailaltă, frica nu are ce căuta În ecuație. Dacă Îți e frică, atunci nu mai faci pasul ori, dacă-l faci, e vai de curul tău de sinucigaș prăpădit. Nu trebuie să apuci să te Înspăimânți. Otrava fricii Îți spurcă moartea și chiar o face inutilă, căci disprețul pentru ea e unul dintre motivele pentru care ți-o oferi, nu? Prostii. Otravă? Brrr! De unde să fac rost de cianură ca să termin repede? Să Încerc cu alte chimicale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
e vai de curul tău de sinucigaș prăpădit. Nu trebuie să apuci să te Înspăimânți. Otrava fricii Îți spurcă moartea și chiar o face inutilă, căci disprețul pentru ea e unul dintre motivele pentru care ți-o oferi, nu? Prostii. Otravă? Brrr! De unde să fac rost de cianură ca să termin repede? Să Încerc cu alte chimicale ar Însemna chinurile iadului. Somnifere? S-ar putea să mă trezesc, În cele din urmă, și ce rușine mi-ar fi! Am pierdut tot ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
pas cu pas, fiind cu neputință, astfel, să scape neprins oricine s-ar ascunde acolo. Sanitarul a propus să se dea cu substanțe otrăvitoare Împotriva omizilor care, oricum, anul acesta s-au Înmulțit peste măsură. Nimeni n-ar putea rezista otrăvurilor, mai ales cineva al cărui trup este, după cum se zice, ușor și fărâmicios de parcă ar fi făcut din cenușă udată și apoi Întărită. Părintele, parcă nemulțumit că arătase Înțelepciune ceva mai devreme, s-a făcut și Sfinția Sa de râsul curcilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
măgar; nici frumos, nici urât; nici tânăr, nici bătrân; nici vesel, nici trist: nici prea-prea, nici foarte-foarte. «Rahat!» Își zise În gând și-și aminti, cu prilejul rostirii acestui cuvânt, de ce se afla În cabina din fundul grădinii. Ușurat de otrăvurile și deșeurile ce-i Împiedicau trupul să funcționeze la capacitate maximă, se pregăti să le lase pe toate de izbeliște și să plece la războiul cu Lumea. Mai aruncă o privire de jur-Împrejur și ieși din curte. Mușchii și mintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și ne‐ am jucat mereu de‐a mirii. O lună tu, o lună eu... Ce cuiburi dulci de gingășie? Ai fost mereu, am fost mereu ca de demult: soț și soție. Cu ce cântar, pe ce cântar să măsurăm verdea otravă? Azi ești amară, eu amar și nimeni nu ne urcă‐ n slavă. N‐ o să mai vin, n‐o să mai vii pe pajiștea cu flori și zmeie. N‐ o să mai fiu, n‐ o să mai fii precum am fost: bărbat, femeie... EPITAF
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Pădurea de cleștar” (1967) Epigrama, rondelul și versurile pentru copii sunt operele sale de rezistență peste timp. DIN URMĂ, GLASUL MAMEI Nu mai știi: să zâmbești, Să iubești ‐ Zgârii mereu pe oglinzi și pe cești Privindu‐ ți chipul, bându‐ți otrava. Duhul strein fâlfâie‐n brava Liniște, rele vești. Strig după tine, strigă ai tăi, și nu te uiți înapoi. Inima mamei nu mai are bătăi. și nu te uiți înapoi. Nu‐ ți apleca din suflet grelele Frunze metalice , stelele‐n
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
riscurile unui eșec. Ca o muscă ce revine mereu oricât de des ar fi alungată, planul devenise o obsesie pe care Mitsuhide nu și-o mai putea izgoni din minte. În sufletul lui se strecurase un coșmar, umplându-i cu otravă tot trupul. Își pierduse deja puterea de a judeca rațional. În toți cei cincizeci și patru de ani ai săi de viață, Mitsuhide nu se bazase niciodată pe propria lui înțelepciune așa cum făcea acum. Deși, obiectiv vorbind, ar fi avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
europene, una după alta. Soshitsu observă cât de multe mânca și comentă: — Acestea sunt preparate cu ceva numit zahăr, așa că trebuie să aveți grijă să nu mâncați prea multe înainte de culcare. — Zahărul e otrăvitor? întrebă Nobunaga. — Chiar dacă nu e o otravă, cu siguranță nici sănătos nu este, răspunse Soshitsu. Mâncărurile din țările barbare sunt savuroase și grele, câtă vreme alimentele noastre japoneze au un gust mai searbăd. Aceste prăjituri sunt mult mai dulci decât turtele noastre cu orez sau cu prune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
întorsese cu un eșec total. Apoi, Katsuie se lamentase că nu mai era nimic de făcut și se culcase resemnat amarnic. De fapt, nici n-ar fi trebuit să poată dormi: ce semănase, aceea culegea - favoritismele sale față de Genba ascunseseră otrava iubirii oarbe. Făcuse o gravă greșeală, lăsându-se mânat de emoții în a confunda legătura de sânge dintre unchi și nepot cu relațiile solemne ale comandantului cu subordonatul său. Acum, Katsuie înțelegea perfect. Tot Genba fusese și cauza revoltei fiului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
acid, mi-a întins o cutie cu șervețele, ceilalți ne-au lăsat într-adevăr în pace. Chris a scos noi exclamații liniștitoare. Atenția lui era ca o loțiune calmantă aplicată pe rănile provocate de respingerea lui Luke, era antidotul împotriva otrăvii pe care mi-o inoculase Luke. Nu înțeleg de ce a trebuit să-l mintă pe doctorul Billings în ceea ce mă privește, i-am spus lui Chris cu o voce îndoliată. Cu cât făceam mai mult pe victima, cu-atât mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
nici nu intra în discuție aici. Mai simplu nici că se putea. Wilt își termină prânzul și se duse la bibliotecă, la secțiunea cu lucrări de referință, ca să caute termenul „insulină“ în farmacopee. Știa cumva vag că asta era singura otravă nedetectabilă. La ora două fără cinci minute, la fel de nedumerit ca și înainte, coborî la sala 752 pentru a dezvolta sensibilitățile celor cincisprezece măcelari din primul an, numiți pe orar „Anul I Carne“. Ca de obicei, elevii au întârziat și-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
nasul prăbușit, gura căscată, gulerul apretat, cravata bordo, buzele ritmând cuvinte fără sunet... Nici un sunet. Zbor lin, fără zgomot. De parcă ar avansa pe loc, în burta unui rechin argintiu, încremenit în marele acvariu ceresc. Platou cu sucuri și afrodiziace și otrăvuri. Sticle albe verzi galbene, dar marțianul nu observă. Manechinul se tot apleacă, sânii goi pe tavă, cu butonul electric în mijloc... Mustăciosul din dreapta pensionarului nu mai suportă secvența. Smulge de pe măsuță, din teancul de cartonașe, un pătrat galben, îl ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
important, de fapt, decât părea și firma mult mai vicleană decât ciudățenia pe care o afișa. N-am fugit de sinistra încercare. Am stat, speram să mă pot distruge repede. Niciodată nu știm cât de puternici suntem în a absorbi otrava. Nici nu-ți dădeai seama când se lăsa dusă de coșmar, de parcă ar fi intrat într-un text și într-un rol de mult exersate, pentru care nu mai avea nevoie de interlocutor. — De fapt, chiar a vrut să divorțeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
-i doar plictiseală și distracție, deși nici astea nu-s de neglijat, deloc, deloc. Să vezi scrisoarea asta ultimă. Știam că o să ajungă la asta, că l-or năpădi cândva amintirile și o să le vrea reîncălzite, proaspete, cu sare, cu otravă, cu toate mirodeniile morții pe care o curtează, acum, paraliticul. Așa că mă plătește argentineanul în valută convertibilă, doctore! Deci: sunt în concediu. Plătit. Pomana care mi-a trimis-o acum un an a fost, de fapt, un avans. Am simțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
trântea pe masă calupul strălucitor de țigări sau borcanul burtos de cafea. Chiar și după ce rămânea singură în încăpere reușea să nu observe, multă vreme, obiectul. Trecea încă și încă o dată pe lângă ispită, până când, apucată de frisonul inevitabil, nemaiputând stăpâni otrava orbirea osânda unei plăceri joase, de care nu voia să știe și cu care nu mai putea lupta, apuca drăcovenia și o arunca în fundul dulapului. Treceau câteva zile... ușa seifului cu arme se căsca, rânjind, scârțâind, bălăbănindu-se, țiuind batjocoritor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
între orătănii, nu știi de ce n-o fi motan sau vreo cățea slută, până îi vine așa, într-o zi zurlie, să se arate mistreț, de-i plesnește pielea la cusături și ia foc râtul ăla gros, puturos, plin de otrăvuri și bălegar. Ce-am stabilit noi, o dată pentru totdeauna, tovarășa Vasilică? Îi spunea Vasilică, în loc de Vasilica, era de rău! Nefericita rămăsese cu tava în mână, în mijlocul încăperii. Nimic nu prevestise ghinionul. Intrase frumușel ușurel cu tava. Așezase fiecăruia ceșcuța cufarfurioară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Să-l apuci, așa, de nas, să-l învârți pe călcâie, până s-o sătura. Ăsta are pe cineva sus, altfel nu se poate... atâtea bube la dosar și atâta obrăznicie, așa slobod la muzicuță, glontele nu-l nimerește, bea otrava și dansează Charleston. Să te dai în lături și să scuipi în sân, ca la vederea împielițatului. Numai de n-ar trece săraca Vasilica tocmai acum pe la recepție! Publicul stă paralizat, în așteptare. Ți-ai găsit! Iat-o, adusă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
pupitrul roșu o pungă albă, lucioasă. Degetele lungi, de abanos, scoaseră din punga de hârtie o bomboană. Lungă, paralelipipedică, roz. Apoi, alta, cafenie, cilindrică, lucioasă. Dulciuri, zaharicale, bomboane! Se auzi un chicotit scurt. Gina se apucă să ronțăie, cu frenezie, otrăvurile. Tovarășe Orest, L-am abordat, în sfârșit. Palavragiul nu prea vrea să converseze cu mine, se pare. Răspunde politicos și încearcă să se retragă cât mai repede. Narcis? Zilele și nopțile or fi și pentru el, știu asta, împărțite în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
doamna nu voise, de fapt, decât să-și îngăduie o pauză de respirație, să-și recapete suflul, înaintea marii scene finale. Într-adevăr, părea decisă să nu se mai întrerupă și să nu se lase întreruptă, până când nu descarcă toată otrava. Domnule Vancea, să-ți vorbesc despre dezastru. Sufletul plin de cețuri și văgăuni, unde șuieră șerpi și se dezlănțuie corbii. Venin peste venin și nod lângă nod și ciupercă lângă ciupercă. Nici o ieșire, crede-mă, simulări doar. Ieșiri care sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
afară. A cumpărat cel puțin douăzeci de cutii din amestecul acela scârbos, saturat cu zahăr, și, una câte una, a golit tot conținutul fiecăreia dintre ele în rezervorul Oldsmobilului meu Cutlass, cândva sănătos. De unde a știut că zahărul e ca otrava pentru motoarele cu combustie internă? De unde a avut ploada atâta minte? Nu doar că a pus capăt, brusc și categoric, călătoriei noastre, dar a reușit să o facă în timp record. Cinci minute, după socoteala mea, șapte cel mult. Indiferent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
În traducere liberă : „O ștergem și noi puțin la Starbucks?“ — ... niște cadouri oribile, și eu trebuie să mă prefac că-mi plac... — ... cafeaua de la serviciu e cea mai oribilă chestie pe care am băut-o În viața mea, e curată otravă... — ... și am scris În CV că am luat zece la mate la GCSE, când, de fapt, am luat opt. Știu că n-a fost corect din partea mea. Știu că n-ar fi trebuit să fac asta, dar am vrut atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Cum e cafeaua ? Întreabă amabil. Bună ? Îmi revine În minte, ca Înregistrat pe bandă, glasul meu idiot, Înșirând toate prostiile din lume. „Cafeaua de la serviciu e cea mai oribilă chestie pe care am băut-o În viața mea, e curată otravă...“ — Foarte bună ! spun. E chiar... delicioasă ! — Îmi pare bine să aud asta. În ochii lui zăresc un licăr amuzat și simt cum mi se urcă tot sângele În obraji. Își amintește. Fuck. Își amintește. Iar ea e Artemis Harrison, spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
gura în tinerețea lui. Ați auzit de al șaptelea cer, domnu’ Tudor? Normal c-am auzit, dar știam că amestecul ăla de vodcă cu șampanie era băutura granzilor, nu a unuia ca el, care a băut la viața lui toate otrăvile, a băut la Canalul Midia-Năvodari spirt sanitar filtrat prin pâine, cu coji de portocală pentru aromă... Acum bea coniac și vodcă mai bună, și fiindcă n-are bani să plătească, în așteptarea unei „misiuni“, a unei plecări pe Mare cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
pe dos. Sar de la locul meu. Mă bag între ei. Nu mai ești tatăl meu, îi declar, cu tot corpul tremurând. Nu o să te iert niciodată! Într-una din zile o să te trezești mort pentru că îți voi fi pus eu otravă pentru șoareci în băutură! Bărbatul se întoarce și ridică lopata deasupra capului. Buzele îmi ard. Am în gură un dinte din față. În anii ’70, în timpul punerii în scenă a operelor și baletelor sale, Doamna Mao își descrie rana actrițelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]