8,265 matches
-
de care polițistul de penitenciare beneficiază potrivit legii, indiferent de caracterul acestor sporuri. Tribunalul a apreciat că această interpretare este valabilă și în cazul drepturilor bănești aferente învoirilor plătite. ... 18. Împotriva acestei sentințe au declarat recurs atât reclamanții, cât și pârâtul. ... 19. Reclamanții au susținut prin recursul formulat că instanța nu s-a pronunțat asupra capătului de cerere privind calcularea pentru o perioadă de 3 ani anteriori cererii introductive a drepturilor salariale cuvenite pentru perioadele de concediu medical, de delegare/misiune, detașare
DECIZIA nr. 46 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272370]
-
acordare de sporuri. Nu rezultă această distincție din textul legii, astfel că nici instanța de judecată nu putea trata diferit unul sau mai multe drepturi enumerate în art. 38 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 64/2006. ... 21. Prin recursul formulat, pârâtul a susținut că, în mod greșit, prima instanță a reținut că, în conformitate cu art. 38 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 64/2006 și art. 150 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare
DECIZIA nr. 46 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272370]
-
ale drepturilor și libertăților fundamentale, care devin obligatorii de pe o zi pe alta, iar această situație persistă de un an și jumătate. Legislația în discuție nu este predictibilă, ceea ce face ca criteriul previzibilității să fie nesocotit de către pârâți. ... IV. Garantarea respectării drepturilor fundamentale în dreptul internațional Solicită a se avea în vedere că o parte din drepturile nesocotite prin hotărârile atacate sunt ocrotite și de către Convenția europeană a drepturilor omului: art. 8, 11, 14. De asemenea, aceste
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
nu pot demonstra nelegalitatea acesteia. Totodată, reclamanții susțin că Hotărârea Guvernului nr. 1.183/2021 încalcă grav drepturile fundamentale garantate de Constituție și tratatele internaționale privind egalitatea în drepturi, dreptul la gândire, dreptul la libertatea conștiinței și de religie. În acest sens, pârâtul precizează că toate măsurile dispuse atât în perioada stării de urgență, cât și în prezent, în perioada stării de alertă, au fost instituite în limitele permise de Constituția României, în măsura art. 53 din Constituție, care prevede că „(1) Exercițiul
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
de procedură civilă, Legea nr. 554/2004, Legea nr. 55/2020, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004 și actele normative la care am făcut referire în cadrul apărărilor formulate. Petentul Ministerul Afacerilor Interne a depus cerere de intervenție accesorie în interesul pârâtului Guvernul României. În probațiune au fost depuse la dosar înscrisuri. Analizând În ceea ce privește cererea de intervenție accesorie în favoarea pârâtului Guvernul României, introdusă de petentul Ministerul Afacerilor Interne În privința excepției nulității cererii de intervenție, invocată de reclamanți
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
făcut referire în cadrul apărărilor formulate. Petentul Ministerul Afacerilor Interne a depus cerere de intervenție accesorie în interesul pârâtului Guvernul României. În probațiune au fost depuse la dosar înscrisuri. Analizând În ceea ce privește cererea de intervenție accesorie în favoarea pârâtului Guvernul României, introdusă de petentul Ministerul Afacerilor Interne În privința excepției nulității cererii de intervenție, invocată de reclamanți pe motiv că cererea nu conține, formal, mențiuni referitoare la justificarea interesului terțului, curtea reține că în cuprinsul cererii petentul a invocat
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
de a reprezenta în instanță Guvernul României, alături de celălalt reprezentant, și anume Secretariatul General al Guvernului. Or, reprezentarea în instanță a unei părți se face prin îndeplinirea actelor de procedură în numele acesteia (adică prin depunerea întâmpinării, în numele pârâtului Guvernul României), și nu prin promovarea unor acte procedurale în numele propriu al reprezentantului (cum este cazul cererii de intervenție accesorie), chiar dacă acestea sunt în sprijinul părții. Împrejurarea că, potrivit textului normativ de mai sus, reprezentarea Guvernului României se
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
cererii de pronunțare a ordonanței președințiale, aceasta va fi respinsă ca rămasă fără obiect, dat fiind că reclamanții și-au transformat cererea într-o acțiune în anulare de drept comun. În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Guvernul României în privința capătului de cerere având ca obiect anularea Hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 101/2021, instanța urmează a o respinge ca lipsită de obiect, dat fiind că pârâtul nu este chemat în judecată pe acest
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Guvernul României în privința capătului de cerere având ca obiect anularea Hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 101/2021, instanța urmează a o respinge ca lipsită de obiect, dat fiind că pârâtul nu este chemat în judecată pe acest capăt de cerere, ci pe capătul privind anularea Hotărârii Guvernului nr. 1.183/2021. În ceea ce privește excepția lipsei de interes a reclamanților, curtea constată că în cadrul cererii modificatoare și completatoare aceștia au
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
de suspendare a Hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 101/2021, instanța urmează a o respinge ca inadmisibilă, dată fiind aparența că acest înscris nu ar constitui un act administrativ producător de efecte juridice, aspect susținut inclusiv de către pârâți. În ceea ce privește acțiunea în anularea celor două acte Prealabil, se impune a preciza că cercetarea legalității celor două acte se realizează doar din perspectiva criticilor formulate de reclamanți, cu respectarea principiului disponibilității, fără a se analiza motive neinvocate
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
într-o categorie diferită de restul persoanelor, unora nefiindu-le permis accesul, iar celorlalte fiindu-le permis. În ceea ce privește existența unei justificări obiective pentru stabilirea acestui tratament diferențiat, instanța reține că aceasta nu a fost probată de către pârâți. Astfel, plecându-se de la premisa că scopul acestui tratament diferențiat ar fi cel declarat oficial, respectiv combaterea și împiedicarea răspândirii virusului (deci asigurarea sănătății publice), aspect necontestat de reclamanți, urmează a se verifica în ce măsură interdicțiile aplicate constituie
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
contagiozitate mai mică (neștiindu-se totuși care ar fi această rată, ea nefiind menționată) nu este susținută de niciun element probatoriu, rezumându-se deci la o aserțiune nedemonstrată și care, deci, nu poate fi luată în calcul. Trimiterea pe care pârâtul Comitetul Național pentru Situații de Urgență a făcut-o, în susținerea afirmației de mai sus, la „studiul“ publicat la adresa de internet http://www.cnscbt.ro/index.php/ evaluare-de-risc/2723-ecdc-evaluarea-circulatiei-sars-cov-2-voc-interventii-non-farmaceutice-si-vaccinarea-in-eu-eea-30-09-2021/file nu are practic nicio valoare probatorie, lecturarea acestuia relevând faptul că el conține doar
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
în urma aplicării lor, se ajunge, în cazul unor activități, la aglomerări de persoane vaccinate/trecute oficial prin boală, care, putând fi purtătoare de virus, pot determina un grad mare de răspândire a acestuia (desigur, privind lucrurile din perspectiva-premisă evocată de pârâți, aceea că apropierea persoanelor ar provoca răspândirea virusului și că, deci, pe cale de consecință, ar fi o manifestare socială de evitat, ipoteză care nu a fost pusă în discuție de reclamanți). Deși inutilă față de cele de mai sus
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
pe cheltuială proprie a persoanei în cauză. PENTRU ACESTE MOTIVE, În numele legii, HOTĂRĂȘTE: Respinge excepția nulității cererii de intervenție accesorie, ca neîntemeiată. Respinge ca inadmisibilă în principiu cererea de intervenție accesorie, formulată de petentul Ministerul Afacerilor Interne, în interesul pârâtului Guvernul României. Respinge excepția inadmisibilității cererii de pronunțare a unei ordonanțe președințiale, ca rămasă fără obiect. Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Guvernul României în privința capătului de cerere având ca obiect anularea Hotărârii Comitetului Național pentru Situații
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
ca inadmisibilă în principiu cererea de intervenție accesorie, formulată de petentul Ministerul Afacerilor Interne, în interesul pârâtului Guvernul României. Respinge excepția inadmisibilității cererii de pronunțare a unei ordonanțe președințiale, ca rămasă fără obiect. Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Guvernul României în privința capătului de cerere având ca obiect anularea Hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 101/2021, ca lipsită de obiect. Respinge excepția lipsei de interes în promovarea acțiunii, ca neîntemeiată. Admite în parte acțiunea formulată de
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
cadrul organelor autorității publice locale EMITENT ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE Publicat pe www.scj.ro Dosar în care s-a formulat sesizarea: 1010/118/2024 Nr. de înregistrare a sesizării: 2007/1/2024 Data înregistrării sesizării: 23.09.2024 Conținutul sesizării: Privind data de la care pârâtul este îndreptățit la stabilirea cuantumului brut al indemnizației lunare în baza Legii nr. 103/2023. Minuta deciziei nr. 109 din 9 decembrie 2024 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Constanța - Secția I civilă, în dosarul nr. 1010/118/2024, în vederea pronunțării
COMUNICAT din 23 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/272641]
-
ESPRESSO MARTINI - S.R.L. (Cafenea Bindu) - S.A., S.C. FIKA TIME - S.R.L. (Cafenea Fika), S.C. XERXESLUX - S.R.L. (Restaurant „La Cumătru“), S.C. EGGLECTIC BISTRO - S.R.L., S.C. SERALESS INC - S.R.L. (Restaurant Escape), S.C. MAGIC PIZZA - S.R.L., S.C. „BESTCONFORT“ - S.R.L. (Restaurant „Fireribs“), în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, intervenient accesoriu M.A.I., având ca obiect anulare act administrativ cu caracter normativ. Dezbaterile în prezenta cauză au avut loc în data de 11.12.2020, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
MARTINI - S.R.L. (Cafenea Bindu) - S.A., S.C. FIKA TIME - S.R.L. (Cafenea Fika), S.C. XERXESLUX - S.R.L. (Restaurant „La Cumătru“), S.C. EGGLECTIC BISTRO - S.R.L., S.C. SERALESS INC - S.R.L. (Restaurant Escape), S.C. MAGIC PIZZA - S.R.L., S.C. „BESTCONFORT“ - S.R.L. (Restaurant „Fireribs“) au chemat în judecată pârâtul Guvernul României, în temeiul dispozițiilor Legii nr. 554/2004, solicitând: 1. anularea dispozițiilor art. 6 pct. 1-3 din anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 967/2020; ... 2. anularea dispozițiilor art. 6 pct. 1-2 din anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr.
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
situației de urgență generate de virusul SARS-CoV-2 pe teritoriul României la data de 9.11.2020“, întocmit la nivelul Centrului Național de Conducere și Coordonare a Intervenției. Nu a reușit să identifice acest document în spațiul public online, dar cu siguranță că pârâtul are posibilitatea de a-l prezenta instanței. În cuprinsul preambulurilor, dincolo de referințe generice la „situația epidemiologică“ și trimiterea expeditivă la documentul sus-arătat, care ar trebui să conțină o analiză a factorilor de risc, nu se furnizează în concret niciun
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
să fie îndeplinită cu respectarea condițiilor și a termenelor stabilite de aceasta. Pentru aceste considerente, întrucât în cauza dedusă judecății părțile reclamante nu menționează și nici nu depun la dosarul cauzei dovezi cu privire la efectuarea procedurii administrative prealabile cu pârâtul Guvernul României, în condițiile și termenele reglementate de textele de lege mai sus arătate, solicită ca, în temeiul art. 18 coroborat cu art. 7 din Legea nr. 554/2004, să se admită excepția invocată și să se respingă cererea formulată în
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
înscrisuri, a fost depusă documentația ce a stat la baza adoptării actelor contestate. Analizând probatoriul administrat se constată următoarele: Raportat la prevederile art. 248 din Codul de procedură civilă se vor analiza cu prioritate excepțiile invocate în cauză de către pârât și intervenientul accesoriu. Prima excepție invocată vizează inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată în ansamblul său datorită neformulării în cauză a plângerii prealabile de către societățile reclamante, anterior sesizării instanței de contencios administrativ, având în vedere dispozițiile art. 7 alin.
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
cu câte 30 de zile prin hotărâri de Guvern, această situație fiind regăsită și la momentul redactării prezentelor considerente. Obiect al cererii de chemare în judecată nu îl constituie legalitatea prelungirii stării de alertă, ci legalitatea măsurilor concrete adoptate de pârât în sectorul de activitate în care reclamanții își desfășoară activitatea, astfel cum sunt indicate în concret în petitele acțiunii în contencios administrativ. Primul aspect de nelegalitate invocat de către reclamanți, sub denumirea generică de neconstituționalitatea restrângerilor, vizează încălcarea de către
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
în sectorul de activitate în care reclamanții își desfășoară activitatea, astfel cum sunt indicate în concret în petitele acțiunii în contencios administrativ. Primul aspect de nelegalitate invocat de către reclamanți, sub denumirea generică de neconstituționalitatea restrângerilor, vizează încălcarea de către pârât a dispozițiilor art. 53 din Constituție, respectiv faptul că restricționarea activității lor economice s-a realizat prin acte administrative inferioare legii, contrar normei constituționale precitate, care impune ca exercițiul unor drepturi sau libertăți fundamentale să fie restrâns doar prin lege
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
pot cântări în analiza proporționalității restrângerilor la care reclamantele au fost suspuse, din perspectiva justului echilibru ce trebuie să existe între scopul urmărit de Guvernul pârât și interesele concurente ale reclamantelor de a presta o activitate economică. În contrapondere, argumentele pârâtului vizează caracterul necunoscut al modului de manifestare a virusului, imposibilitatea asigurării unei reacții adecvate a sistemului medical din cauza noutății virusului și a modului diferit de manifestare, a contagiozității acestuia și a faptului că acesta poate determina decesul persoanelor infectate
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
de alimentație publică nu poate fi condiționată și limitată decât pe baza acelorași criterii, indiferent dacă operatorul economic are sau nu în structura serviciului său și unități de cazare. Impunând această diferențiere de tratament juridic, deși scopul urmărit este identic, pârâtul încalcă prevederile art. 1 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, ce reprezintă o reflecție a dispoziției constituționale, conform art. 53 alin. (2) din Constituție, dispozițiile art. 6 pct. 1 din anexa nr. 3 a HG nr. 856/2020, art. 6 pct.
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]