KorAP: Find »[drukola/base=pașnic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...62 63 64 ...242 >

6,049 matches

Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753

de aceea, ele se vor abține, acum și în viitor, de la orice atentat împotriva acestei frontiere", îi este opozabilă următoarea dispoziție a Actului Final de la Helsinki : "Statele participante consideră că frontierele lor pot fi modificate, conform dreptului internațional, prin mijloace pașnice și pe cale de acord." Teoria și practica internațională admit că, acționând pe baza dialogului și a conlucrării mutuale, se poate ajunge la "soluții politice care să conducă la eliminarea actelor de injustiție și abuz comise prin recurgerea la forță, dictat

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
articolele și cuvântările lor prezentau, într-o lumină necorespunzătoare cu realitatea, poziția partidelor comuniste frățești, a Uniunii Sovietice, a celorlalte țări socialiste, că în problemele fundamentale ale politicii internaționale și ale luptei de clasă pe tărâm mondial probleme ale coexistenței pașnice, ale posibilității preîntâmpinării războiului, ale luptei pentru dezarmarea generală și totală, ale diversității formelor de trecere de la capitalism la socialism, ale însemnătății Congreselor XX și XXI ale P.C.U.S., ale normelor leniniste în relațiile dintre partide ei au ocupat și continuă

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
Sen și alți lideri nord-coreeni. Acest Comunicat a fost primul document comun intercoreean care, nu numai că a deschis lunga cale de urmat, dar și cel care a stabilit câteva din principiile de bază pentru soluționarea problemei coreene: unificare pe cale pașnică fără amestec din afară; reconciliere națională care să depășească ideologiile și instituțiile din Nord și din Sud; măsuri de reducere a tensiunii; încetarea blamării reciproce; prevenirea incidentelor militare; încheierea cu succes a negocierilor pe linie de Cruce Roșie; instalarea unui

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
și de "umanizare" a regimului (condamnarea cultului personalității; o oarecare slăbire a controlului ideologic și a cenzurii, urmate de o "invazie" de filme străine și de traduceri din literatura occidentală etc.); îmbunătățirea relațiilor cu țările capitaliste dezvoltate; politica de coexistență pașnică, de "dezarmare în fața imperialismului", de menținere a relațiilor diplomatice cu Statul Israel după războiul din 1967 și susținerea dreptului lui la existență; poziția și viziunea României cu privire la modalitatea de soluționare a conflictului din Orientul Mijlociu; stabilirea de relații diplomatice cu Republica

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
iulie, că președintele Richard Nixon urma să viziteze România și, mai mult, că, la convorbirile de la București cu președintele american, Nicolae Ceaușescu urma să îi sugereze ideea unui dialog americano-nord-coreean și să-i ceară să sprijine soluționarea problemei coreene pe cale pașnică, prin tratative. Totuși, chiar și în lipsa pe moment a unor documente probatoare, se poate trage concluzia că decizia autorităților coreene de a nu participa la lucrările congresului de la București a fost luată mai înainte de 4 august și, într-o oarecare

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
Caracterul imparțial, constructiv al poziției românești a fost prezentat de primul ministru român, Ion Gheorghe Maurer, de la tribuna ONU, la sesiunea extraordinară din 23 iunie 1967, consacrată războiului arabo-israelian, când s-a pronunțat în premieră, la acest nivel, pentru soluționarea pașnică a conflictului arabo-israelian, pe calea convorbirilor și tratativelor directe între țările arabe implicate și statul Israel. Cu această poziție, diplomația românească a avansat în toate acțiunile ei, atât cu statele arabe, cu Israelul, cât și cu celelalte țări care s-

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
câștigate cu dificultate, de începere a organizării convorbirilor directe dintre Egipt și Israel. În perioada 1967-1972, diplomația românească a desfășurat o activitate de informare în rândul altor state și de recepționare a reacțiilor acestora cu privire la conceptul românesc referitor la soluționarea pașnică a conflictului arabo-israelian. În vizitele efectuate și în convorbirile cu un număr mare de șefi de state, cu oameni politici și de cultură din întreaga lume, președintele român sublinia necesitatea soluționării pașnice a crizei din Orientul Mijlociu prin retragerea trupelor israeliene

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
reacțiilor acestora cu privire la conceptul românesc referitor la soluționarea pașnică a conflictului arabo-israelian. În vizitele efectuate și în convorbirile cu un număr mare de șefi de state, cu oameni politici și de cultură din întreaga lume, președintele român sublinia necesitatea soluționării pașnice a crizei din Orientul Mijlociu prin retragerea trupelor israeliene din teritoriile ocupate și recunoașterea statului Israel, cu scopul de a se asigura echilibrul necesar ambelor părți aflate în conflict, rezolvarea problemei palestiniene corespunzător intereselor sale naționale, inclusiv înființarea statului palestinian și

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
înființarea statului palestinian și respectarea statutului internațional al Ierusalimului, în conformitate cu rezoluțiile ONU La încheierea convorbirilor la nivel înalt între România și alte state, se convenea semnarea de comunicate sau declarații comune, prin care era acceptată poziția țării noastre față de căile pașnice de soluționare a conflictului. Obținerea unui consens din partea unor țări, referitor la această problemă, a stimulat diplomația românească să își lărgească sfera de acțiuni și să treacă la etapa declanșării dialogului cu părțile beligerante, Egiptul, O.E.P., Iordania, Siria și

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
țării noastre către toată lumea și a subliniat rolul pe care țările mici și mijlocii, alături de marile puteri și de statele industrializate, trebuie să îl aibă în viața politică internațională, inclusiv vis-à-vis de criza arabo-israeliană. A scos în evidență necesitatea soluționării pașnice a crizei care nu a fost rezolvată în urma celor trei războaie arabo-israeliene, dovedind că numai calea tratativelor directe ar putea duce la o pace dreaptă și durabilă în regiune. Convorbirile dintre șeful statului român și cei doi conducători arabi s-

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
arabo-israeliene, care îndemnau la rațiune în evaluarea critică și pacifistă care să înlăture extremismul în gândire și fapte în relațiile cu Israelul. Ceaușescu explica, cu calmul și răbdarea, caracteristice țăranului român, argumentând concret eficiența care ar sta la soluționarea pe cale pașnică a conflictului numai prin tratative directe, care să ducă la retragerea trupelor israeliene din teritoriile ocupate în 1967, la recunoașterea dreptului de existență a tuturor statelor din zonă, inclusiv a Israelului, și la rezolvarea situației poporului palestinian, în conformitate cu interesele sale

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
din zonă, inclusiv a Israelului, și la rezolvarea situației poporului palestinian, în conformitate cu interesele sale, inclusiv crearea statului palestinian independent și la instaurarea unei păci drepte și trainice în regiune. Cu exemple a susținut eficiența, pentru popoarele din zonă, a soluționării pașnice prin evitarea altor războaie care s-ar solda în continuare cu pierderi de noi teritorii, cu sacrificarea de vieți omenești și distrugeri de bunuri materiale etc. Din aprilie 1972 și până la trecerea în eternitate a președintelui Nicolae Ceaușescu, decembrie 1989

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
și până la trecerea în eternitate a președintelui Nicolae Ceaușescu, decembrie 1989, dialogul sincer și constructiv la nivel înalt al României cu Algeria și Sudan a continuat neîntrerupt, pe diferite teme de relații bilaterale sau internaționale. Evoluția demersurilor românești pentru rezolvarea pașnică a conflictului arabo-israelian a fost de mare interes pentru conducătorii algerian și sudanez, care erau ținuți la curent, de partea română, fie direct când se întâlneau șefii de stat, fie prin schimbul de mesaje, organizat și realizat între București și

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
un început rece, pentru că fiecare avea o gândire și o poziție proprie, diferită, față de căile de soluționare a conflictului arabo-israelian. În timp ce președintele Sadat se pronunța pentru o soluție militară în eliberarea teritoriilor arabe ocupate cu forța, Nicolae Ceaușescu susținea calea pașnică a tratativelor directe, după o prealabilă pregătire a liderilor arabi în vederea schimbării modului de gândire, care să conducă la recunoașterea statului israelian, iar factorul emoțional trebuie schimbat cu cel rațional și înțelept. România ar fi dispusă să își ofere bunele

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
țările arabe. Avea în vedere, de asemenea, reputația de netăgăduit pe care România și-o câștigase pe plan internațional, considerând-o utilă și eficientă, prin folosirea canalelor sale diplomatice între părțile aflate în conflict, pentru a le ajuta în soluționarea pașnică a păcii, sugerată de București și negociată cu beligeranții. Anwar Al Sadat a mulțumit președintelui român pentru preocuparea pe care o avea în vederea stingerii conflictelor între state, pe baza dreptului internațional, egalității între state, indiferent de orânduirea socială, de dimensiunile

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
putea să aibă vreo modificare printr-o decizie colectivă. Hotărârea Egiptului, cea mai mare și cea mai importantă țară arabă, a fost decisivă în declanșarea procesului de pace în regiune. De-a lungul anilor, după 1967, poziția României în soluționarea pașnică a conflictului a urmat o linie consecventă, fără întreruperi. Preocuparea țării noastre a fost agreată și susținută tacit de unele dintre marile puteri printre care și SUA Public era sprijinită de majoritatea statelor lumii, care s-au oferit să promoveze

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
să susțină conceptul românesc. Cu aceste acțiuni, România a realizat cel mai important și cel mai dificil eveniment din istoria crizei arabo-israeliene, de a determina două state aflate în stare de război de câteva decenii, să își reglementeze divergențele pe cale pașnică. Au triumfat rațiunea și înțelepciunea liderilor politici ai vremii, egiptean și israelieni, care au acceptat ca, după ani de zile de eforturi și de răbdare, susținuți de inițiativele pe plan extern ale președintelui României și diplomației românești, în perioada 1967-79

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
alte capitale arabe pe care șeful statului român le vizita. Nicolae Ceaușescu și România au militat consecvent în toate întâlnirile și convorbirile pe care le avea cu alte personalități, pentru rezolvarea situației poporului palestinian, în conformitate cu interesele sale naționale, prin mijloace pașnice care să ducă la retragerea trupelor israeliene din teritoriile ocupate, reîntoarcerea refugiaților palestinieni și la crearea unui stat palestinian independent și suveran pe teritoriul recunoscut de ONU și de comunitatea internațională. Diplomația românească, inclusiv președintele țării, au reușit să sensibilizeze

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
canalele sale diplomatice, cu privire la modul de acțiune în raporturile indirecte și apoi directe între Egipt și Israel, ci a acționat paralel prin demersuri politice pe lângă alte state pentru a se crea o opinie și o atmosferă internațională, favorabile soluționării globale, pașnice a conflictului în Orientul Mijlociu, condamnând, totodată, la ONU folosirea forței împotriva populației palestiniene și terorismul sub orice formă în regiune. Ca o concluzie a politicii externe românești cu reverberație pe plan internațional a fost și rezoluția adoptată, la inițiativa țării

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
sub orice formă în regiune. Ca o concluzie a politicii externe românești cu reverberație pe plan internațional a fost și rezoluția adoptată, la inițiativa țării noastre, la 11 decembrie 1989, de Adunarea generală a ONU cu privire la soluționarea tuturor conflictelor pe cale pașnică. Aceste intervenții și demersuri diplomatice românești nu au deranjat, până la urmă, nici Israelul și nici forțele arabe conservatoare, deoarece țara noastră a încercat să rămână imparțială, orientându-și eforturile spre realizarea păcii între cele două părți, pe o bază dreaptă

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
ale României, arabilor și israelienilor, în legătură cu propunerile românești, menționate în paginile anterioare. Siria și-a păstrat poziția de principiu, cu toate că președintele român a încercat, de mai multe ori, să îi sugereze președintelui Hafez Al-Asad să accepte ideile românești cu privire la soluționarea pașnică, globală a conflictului, pe aceleași criterii, ca în cazul Egiptului și al O.E.P., oferindu-și bunele sale oficii. Inițiativa diplomației românești, cu prestigiul dobândit în deceniile șase și șapte ale secolului trecut, a fost apreciată și salutată de lideri

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
Pe plan general, suspiciunea și neîncrederea între oameni domină psihicul majorității populației. Singura consolare constă în faptul că iranienii, de-a lungul istoriei lor multimilenare, au învățat și s-au obișnuit să suporte cu stoicism greutățile, fiind un popor boem, pașnic și răbdător. 9) Începând din anul 1965 și până la pensionarea din 1991, autorul a lucrat în Comerțul Exterior, până în 1979, numai la import, iar după aceea și la export. A contribuit la realizarea unui număr mare de unități economice fabrici

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
instituțional și a statului de drept, sprijinirea Curții Penale Internaționale, combaterea terorismului, a traficului de droguri și a delictelor conexe, eradicarea rasismului și a xenofobiei, promovarea egalității. Au fost condamnate atacurile teroriste și sechestrele din Columbia, sprijinită găsirea unei soluții pașnice de reglementare a conflictului dintre Guatemala și Belize și s-a afirmat necesitatea întăririi democrației în Haiti. În domeniul economic, Declarația menționa ca obiective: necesitatea impulsionării cooperării între băncile regionale Banca Europeană de Investiții și Banca Interamericană de Dezvoltare -, continuarea

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
obligativitatea respectării principiilor și normelor de drept. "Declarația referitoare la principiile Dreptului internațional privind relațiile prietenești și cooperarea între state, conform Cartei Națiunilor Unite", adoptată în anul 1970, punctul înscris pe ordinea de zi, în 1972, intitulat " Reglementarea prin mijloace pașnice a diferendelor între state"; elaborarea definiției "agresiunii", adoptată în 1974; definirea și dezvoltarea conceptului bunei vecinătăți, propunere prezentată în 1974, sunt doar câteva din acțiunile inițiate de țara noastră sau la promovarea cărora România a contribuit substanțial. Activitate care a

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
spus că intenționează să facă un apel conducătorilor celor două puteri "să oprească escaladarea primejdioasă a crizei, înghețând acțiunile în curs: transporturi, instalații și carantina, și să acorde un ragaz de vreo 2-3 săptămâni pentru negocieri și căutarea unei soluții pașnice. "M-am framântat mult în ultimele zile și nopți", a zis el, "întrebându-mă ce pot să fac și ce ar fi făcut Hammarskjold în locul meu. Mi-am zis că el ar fi considerat că ONU cuprinde și țări ce

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]