3,902 matches
-
-mi rostesc gândurile să visez în Limba Română, fiecare cuvânt un fagure, ca mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna de izvoare. Am spart coaja de nucă a cuvântului și peste
GLORIE LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375544_a_376873]
-
piatră din piatră umbrele ies oameni prin frunze melcii-mi pierd gândirea o filă cade în nisip iar eu zidesc zidindu-mi firea castelul orbilor pe pisc înalt e muntele de vorbe când verbe dorm uitând ce sunt tematici grele pasc adverbe când relative când de timp Anne Marie Bejliu, 28 august 2016 Referință Bibliografică: schimb sensul călătoriei / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2068, Anul VI, 29 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anne Marie Bejliu
SCHIMB SENSUL CĂLĂTORIEI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375569_a_376898]
-
doi sedescoperă unul pe celălalt. Unul din proverbele pe care le găsesc potriviteîn ceea ce privește chintesența a ceea ce înseamnă ,,prietenia'':,,Spune-micu cine te însoțești, ca să-ți spun cine ești'' sau un altul ,,Nu cu cine te naști ,cicu cine te paști''. Don Quijote, pe patul de moarte, produce schimbări radicale, în ceea ceprivește personalitățile amândoura. Îmi veți reproșa ,,Domnule, trăim alte vremuri, o prietenie de tip eroic nu-și are locul și nici rostul în zilele noastre, când cele mai multe războaie lepurtăm cu
PRIETENIA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371819_a_373148]
-
invaziile nemțești și rusești și de dragoste: „Uihmeliu Mihmeliu”, „Huleau chini pogoli”, „Au poli chernecenca”, „Coli toi vecer po vicire”. „Au poli chernecenca” (Fântâna din poiană) prezintă idila dintre doi tineri, care se desfășoară lângă o fântână unde băiatul, Roman, păștea boii și fata, Mariusa, a venit să ia apă. „Na șerochem tabuni”, într-o atmosferă în care elementele de basm se împletesc cu cele reale, evidențiază aspecte ale unei vechi mentalități erotice. Caii zburdau liberi, un băiat prinde un cal
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
Vasile Pârvan, Al. Papiu Ilarian, Gheorghe Manu, Corneliu Z. Codreanu, Ion I. Moța, Vasile Marin, Nicoleta Nicolescu, Valeriu Gafencu, Radu Gyr, Nichifor Crainic, Ioan Ianolide, Ion Bănea, George Uscătescu, Horia Sima, Vasile Cristescu, Ion Nistor, Ioan Lupaș, Ion Moga, Ștefan Păscu, Dan. Rădulescu-Weg, D.D. Roșca, Constantin Papanace, P.P.Panaitescu, Simion Bărnuțiu, Simion Mehedinți, Ciprian Porumbescu, Constantin Brâncuși, Maria Tănase, George Enescu, C. Rădulescu-Motru, Faust Brădescu, Romulus Vulcănescu, Mircea Nicolau, Iordache Nicoară, Traian Golea, Dimitrie Găzdaru, Ion Claudian, Constantin Gane, Silviu Dragomir
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
se împânzească prin lume încontinuu.. cred că nu există alt stat mai divizat și mai împânzit prin lume precum este România.. Mă întreb chiar în această zi în care se celebrează Marea Unire, oare ce ironie va fi să mai pască aceasta săracă țară..? România, prin aderarea la NATO a devenit o țară ceva acolo mai acătărilor de temut pentru ‘tenebrele monstruoase’, însă țara soră a României... Basarabia ?? Din păcate, după câțiva ani de evoluție și de stare promițătoare precum că
ROMÂNIA A VOTAT “MAREA UNIRE”? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371956_a_373285]
-
câmpul de la marginea satului dinspre dispensar, lăsând miei acasă, să nu apuce să guste din iarbă, chiar dacă îl enerva zbieratul oilor ce-și chemau continuu miei. După spusele bătrânilor, acest lucru făcea ca miei să aibă carnea mai gustoasă. Dacă pasc iarbă, deja carnea începe să miroasă a oaie, decretau bătrânii satului. Se întâmpla uneori ca vreunei oi să-i vină sorocul fătării chiar pe câmp și el doar un copil trebuia să se descurce, s-o moșească cum văzuse la
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
disprețuit, hulit, dar totdeauna dorit. De câte ori nu au încercat bărbații să-l bată, să-l umilească, să-l facă de râs, unii chiar să-l omoare. Deși, nu prea înalt, era vânos, agil, șiret și foarte ager. Simțea când îl păștea primejdia și de fiecare dată reușea să se eschiveze, să scape de bătaie sau alte nenorociri. La o nuntă a observat doi bărbați care-l priveau urât și șușoteau între ei. A simțit că-i coceau ceva. A intuit cam
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
sau din satele din apropiere. Pământul nostru și al bunicilor se învecina cu loturile Cooperativei Agricole Colective „Gheorghe Doja” din comună, cultivat la capătul dinspre movilă, cu lucernă. Erau peste o sută de hectare semănate cu lucernă. Aici aduceau să pască cei de la “ceape” (cum îi spuneam noi pe scurt la gospodăria colectivă de producție) toți caii pe care nu-i foloseau la atelaje sau la alte munci. Erau câteva zeci de cabaline și de obicei doi - trei flăcăi ceva mai
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
luciu fermecător. Bonetele ne ședeau bine, indiferent în ce poziție le puneam pe cap. Tovarășii de la Sector, cam odată la doi ani, veneau să țină un soi de conferințe în sala de consiliu, să ne prezinte marile pericole care ne pasc datorită amenințărilor NATO din vecinătatea țării noastre, când dușmanul inamic putea veni oricând în batalioane și companii motorizate să atace biata noastră țărișoară. Noi nu aveam destulă tehnică militară, dar aveam voința de a ne apăra țara cu orice preț
AMINTIRI, AMINTIRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372312_a_373641]
-
Larnaca. Am fost întâmpinați la intrare de doamna Marină Vlad și de președintele consiliului local Pyla. Într-o atmosferă caldă și primitoare au vorbit despre carte și autoare, primarul orașului, domnul Simos Mitiadis precum și cei doi invitați de onoare, Ion Păscu - Ambasadorul României la Nicosia și Panikos Stavrianos, deputat cipriot care a studiat medicină în România. Poeta a mulțumit tuturor pentru participarea la acest eveniment cultural. A urmat o mică recepție, în care s-au servit preparate cipriote și băuturi românești
LANSARE DE CARTE ÎN CIPRU: MARINA VLAD „VORBIND CU MINE ÎNSUMI” de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372428_a_373757]
-
și autoare doresc să vă redau în câteva rânduri și pentru cei care nu au putut fi de față. Câteva fotografii au fost făcute în timpul prezentării și sesiunii de autografe, care a urmat după lansare: Simos Mitiadis: „Domnule Ambasador Ion Păscu și domnule Panikos Stavrianos, vreau să vă mulțumesc și să vă urez bun venit la lansarea de carte a Marinei Vlad, care locuiește în Pyla de pește 11 ani și este mamă a doi copii. În ceea ce privește talentul Marinei cred că
LANSARE DE CARTE ÎN CIPRU: MARINA VLAD „VORBIND CU MINE ÎNSUMI” de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372428_a_373757]
-
bun venit la lansarea de carte a Marinei Vlad, care locuiește în Pyla de pește 11 ani și este mamă a doi copii. În ceea ce privește talentul Marinei cred că este obligația noastră de a oferi tot ce putem acestor oameni.” Ion Păscu: „Sunt bucuros să mă aflu la acestă lansare de carte și doresc să o felicit pe Marină pentru cea de-a patra carte. Ca Ambasador al Romanei sunt întotdeauna bucuros când românii aduc o contribuție culturală țării care îi găzduiește
LANSARE DE CARTE ÎN CIPRU: MARINA VLAD „VORBIND CU MINE ÎNSUMI” de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372428_a_373757]
-
cum gândim noi ciprioții și de a scrie în limba noastră. Pe Marină o veți cunoaște prin poeziile ei. Cu puține cuvinte Marină a reușit să descrie nevoile oamenilor: iubirea, prietenia, sufletul... Mulțumim, Marină!“ Marină Vlad: „Mulțumiri onorabilului Ambasador Ion Păscu, soției sale Emilia Păscu și domnului Panikos Stavrianos, a căror prezenta astăzi, aici, îmi întărește convingerea că oamenii speciali apar în viața noastră, fără să fie nevoie să-i căutăm. Mulțumesc președintelui consiliului Simos Mitiadis, pentru tot ce a făcut
LANSARE DE CARTE ÎN CIPRU: MARINA VLAD „VORBIND CU MINE ÎNSUMI” de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372428_a_373757]
-
și de a scrie în limba noastră. Pe Marină o veți cunoaște prin poeziile ei. Cu puține cuvinte Marină a reușit să descrie nevoile oamenilor: iubirea, prietenia, sufletul... Mulțumim, Marină!“ Marină Vlad: „Mulțumiri onorabilului Ambasador Ion Păscu, soției sale Emilia Păscu și domnului Panikos Stavrianos, a căror prezenta astăzi, aici, îmi întărește convingerea că oamenii speciali apar în viața noastră, fără să fie nevoie să-i căutăm. Mulțumesc președintelui consiliului Simos Mitiadis, pentru tot ce a făcut și doamnei Christina Christodoulou
LANSARE DE CARTE ÎN CIPRU: MARINA VLAD „VORBIND CU MINE ÎNSUMI” de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372428_a_373757]
-
care să ne mănânce de fund. --Lasă-l, mă, să ne mănânce, să se sature! Ce-o să facă? O să-i arate cetățeanului unde are dreptul lui de proprietate și...punct. Primăria i-a rezolvat problema. --Nu-i punct, că pe dreptu’ lui, pasc oile și porcii domnului Mișu Casapu, marele nostru arendaș, căruia primăria i-a concesionat tarlaua respectivă de izlaz. --Nu te băga! Conu Mișu are ac de cojocul amărășteanului. --Acul ăla o să intre și prin pielea primăriei. --Auzi băi...vice! Asta
S.R.L. AMARU-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372468_a_373797]
-
scoată de pe izlaz, foarte bine! Să-mi dea în altă parte. Dar atunci le pun eu condiția ce pământ să-mi dea. Ei, spune, sunt deștept,sau nu? --Taci cu deșteptăciunea ta! Crezi că o să te lase acolo pe unde pasc oile lui Casapu și trec turmele lui de porci? --Pe terenul meu nu va trece nicio muscă. Mai am sârmă ghimpată și...dacă mă supără Casapu ăsta al vostru, plantez țevi în beton și fac gard metalic. --Nu te pune
S.R.L. AMARU-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372468_a_373797]
-
clinchetul clopoțeilor gândurilor nobile trebuie să le respecți rangul. uneori noaptea mă nechează, caii ei negri înaripați mă invită la zbor, eu îi aștept pe pervazul ferestrei cu cuburi de zahăr în mână, în iarba sufletului meu îi las să pască la pas. întotdeauna îmi aștept prietenii cu masa pusă. nu știu dacă să mă bucur sau să mă sperii când sunt în șa eu alerg hai hui mă despart de mine însămi doar în somn când îngerul din mine doarme
SPERANTELE VIETII, ANTOLOGIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372783_a_374112]
-
prăjitură rânjindu-mi mânzește. -Numai nebunii se încred în sufletul femeilor îmi șopti el trăgându-mi șmecherește cu ochiul. Apoi s-a preschimbat într-un cal alb a bătut din copite și-a scuturat coama și s-a dus să pască într-un alt trup de bărbat. Suflet de femeie eu întind numai o mână și timpul vine spre mine îl simt curgându-mi prin vene nu, nu, îmi spune la jumătatea drumului vreau să mă întorc sunt prea frumoase grădinile
SPERANTELE VIETII, ANTOLOGIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372783_a_374112]
-
Acasă > Poezie > Vremuri > SE PREGĂTEȘTE NEAMUL Autor: Dora Păscu Publicat în: Ediția nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului SE PREGĂTEȘTE NEAMUL Se pregătește neamul, cumva, de sărbătoare, desi nu-i bine țării și-i rău pe la hotare, iar cerul tot mai vânat înspre apus se lasă
SE PREGĂTEȘTE NEAMUL de DORA PASCU în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372977_a_374306]
-
de drag cătanele bătrâne. Acum e-un simulacru, trist fluturat în vânt, si strepezit se-aude îndemnul din cuvânt: ˮTreceți batalioane române, Carpații!ˮ Va mai aveți și-acum, tot că atunci, că frații? Referință Bibliografica: SE PREGĂTEȘTE NEAMUL / Dora Păscu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2160, Anul VI, 29 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dora Păscu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
SE PREGĂTEȘTE NEAMUL de DORA PASCU în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372977_a_374306]
-
ˮTreceți batalioane române, Carpații!ˮ Va mai aveți și-acum, tot că atunci, că frații? Referință Bibliografica: SE PREGĂTEȘTE NEAMUL / Dora Păscu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2160, Anul VI, 29 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dora Păscu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Dora Păscu Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
SE PREGĂTEȘTE NEAMUL de DORA PASCU în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372977_a_374306]
-
Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2160, Anul VI, 29 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dora Păscu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Dora Păscu Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se considera voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă
SE PREGĂTEȘTE NEAMUL de DORA PASCU în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372977_a_374306]
-
cu glasul ei blând, că nu este bine să se gândească un copil la așa ceva și nici să nu mai pronunțe cuvântul „moarte” vreodată. În cimitir, primăvara, văzusem pentru prima oară în viața mea oi și miei zburdând printre morminte, păscând iarba. Găsind în drum excrementele lor, îmi amintesc că am scos din ghiozdan un caiet, am rupt o foaie și am strâns biluțele mici și negre și i le-am dus bucuroasă mamei, strigându-i: „Mama, am găsit măsline-n
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372930_a_374259]
-
Acum să-ți povestesc cum a fost și în anii din urmă, care mi aduc aminte într-o mică măsură cum mi i-am petrecut. Cînd am împlinit 17 ani trebuia să plec la un meci de volei, era înainte de paști și trebuia să facem curățenie - mama nu m-a lăsat -, vai ce scandal a fost, am luat un papuc pe spate de la mama și nervos am plecat, cerusem de la ... ceva bani -vreo 12 lei - cu atît am plecat la Sighet
PETITIE CATRE VREMURILE ODIOASE XIII de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370980_a_372309]