3,473 matches
-
decadență, kitsch, postmodernism. Traducere de Tatiana Pătrulescu și Radu Țurcanu, postfață de Mircea Martin, București, Editura Univers, 1995; Mircea Cărtărescu, Postmodrnismul românesc, București, Editura Humanitas, 1999; Ion Bogdan Lefter, Recapitularea modernității. Pentru o nouă istorie a literaturii române. Pitești, Editura Paralela 45, 2000; Liviu Petrescu, Poetica postmodernismului, Pitești, Editura Paralela 45, 1996; Gheorghe Perian, Scriitori români postmoderni, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1996; Liviu Petrescu, Poetica postmodernismului, Pitești, Editura Paralela 45, 1996. 80Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității. Modernism, avangardă, decadență
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Țurcanu, postfață de Mircea Martin, București, Editura Univers, 1995; Mircea Cărtărescu, Postmodrnismul românesc, București, Editura Humanitas, 1999; Ion Bogdan Lefter, Recapitularea modernității. Pentru o nouă istorie a literaturii române. Pitești, Editura Paralela 45, 2000; Liviu Petrescu, Poetica postmodernismului, Pitești, Editura Paralela 45, 1996; Gheorghe Perian, Scriitori români postmoderni, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1996; Liviu Petrescu, Poetica postmodernismului, Pitești, Editura Paralela 45, 1996. 80Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității. Modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism. Traducere de Tatiana Pătrulescu și Radu Țurcanu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Recapitularea modernității. Pentru o nouă istorie a literaturii române. Pitești, Editura Paralela 45, 2000; Liviu Petrescu, Poetica postmodernismului, Pitești, Editura Paralela 45, 1996; Gheorghe Perian, Scriitori români postmoderni, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1996; Liviu Petrescu, Poetica postmodernismului, Pitești, Editura Paralela 45, 1996. 80Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității. Modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism. Traducere de Tatiana Pătrulescu și Radu Țurcanu, postfață de Mircea Martin, București, Editura Univers, 1995, p. 5-7. 81G. Bachelard, Le nouvel esprit scientifique, (1934), 15e édition, Paris
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
proletcultism, dominată de neomodernism. După el, evoluția regresivă de tip neos-ar fi datorat unui metabolism cultural deviat și dorinței de a compensa hiatus-ul cultural al anilor '50". Vezi Ion Bogdan Lefter, Postmodernism. Din dosarul unei "bătălii" culturale, Pitești, Editura Paralela 45, 2000, p. 100-101. (Note) 21Cornel Ungureanu, Geografia literară, p. 57. 22 Iulian Boldea, Ana Blandiana. Revelațiile poeziei, "Limba Română", nr. 7 8, anul XX, 2010, p. 57. 23Nicolae Manolescu, Generație literară, în "România literară", nr. 2, 2000, p. 5
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
în critica și eseistica actuale. Iași: Editura Timpul, 2005, p. 53-59. Dicționarul general al literaturii române: S-T / coord. general: Eugen Simion. București: Univers Enciclopedic, 2007, p. 316-318. MANOLESCU, Nicolae. Istoria critică a literaturii române: 5 secole de literatură. Pitești: Paralela 45, 2008, p. 1463, 1490. BUSUIOC, Nicolae; BUSUIOC, Florentin. Scriitori și publiciști ieșeni contemporani: dicționar 1945-2008. Ediția a 3-a, revăzută și adăugită. Iași: Vasiliana'98, 2009, p. 631-633. HANGIU, Ion. Presa românească de la începuturi pînă în prezent: dicționar cronologic
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Său, partenerul divin al Fecioarei? căci "a se aduna" și "a fi laolaltă" sau "a fi cu cineva" însemnau, în limbaj biblic, o unire sexuală. Problema se complică și mai mult în tradiția populară orală, care creează o teologie sui-generis paralelă cu dogmatica ortodoxă; astfel, într-o variantă a Legendei Maicii Domnului, culeasă din Transilvania de preotul folclorist Simeon Florea Marian, la întrebarea unui jidov "Tu ești Maria Dumnezoaia?", Maica Sfântă i-a răspuns: "Eu!"10, ca o nevastă care asumă
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
alcătuiește acum în funcție de această grilă terminologico-ierarhică ce conține și proiectul general al unei "economii politice a semnului". Un exemplu în această direcție este modalitatea de lecturare a textului saussurian și conceperea semnului prin comparație cu valoarea economică. Astfel, realizând o paralelă între valoarea de schimb, valoarea de întrebuințare și cele două componente ale semnului saussurian, Baudrillard afirmă că "raportul ce se stabilește în ambele cazuri este ca o funcție ierarhică între o formă dominantă și o formă-alibi, sau o formă-satelit, care
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
6.5. Seducție și deconstrucție Din caracteristicile prezentate până acum se poate susține că rolul esențial pe care îl are seducția în interiorul oricărui discurs este acela de deconstrucție a sensurilor și ideilor prestabilite. În acest context, se poate realiza o paralelă între noțiunea de deconstrucție, așa cum apare ea la Jacques Derrida, și termenul de seducție folosit de către Jean Baudrillard. Această apropiere este utilă atât pentru a sesiza cum acționează un concept într-un cadru discursiv, cât și pentru a surprinde mizele
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Paris, 1981. BAUDRILLARD, Jean, Sistemul obiectelor, trad. și postfață de Horia Lazăr, Editura Echinox, Cluj, 1996. BAUDRILLARD, Jean, Strategiile fatale, trad. de Felicia Sicoie, Editura Polirom, Iași, 1996. BAUDRILLARD, Jean, GUILLAUME, Marc, Figuri ale alterității, trad. de Ciprian Mihali, Editura Paralela 45, București, 2002. BAUDRILLARD, Jean, NOUVEL, Jean, Obiectele singulare. Arhitectură și filosofie, trad. de Ciprian Mihali, Editura Paideia, București, 2005. BELL, Daniel, The Coming of Post-Industrial Society. A Venture in Social Forecasting, Basic Books, Inc., Publishers, New York, 1973. BELLENGER, Lionel
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de Tatiana Pătrulescu, Radu Țurcanu, Mona Antohi, ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura Polirom, Iași, 2005. CĂRTĂRESCU, Mircea, Postmodernismul românesc, Editura Humanitas, București, 1999. CÂRNECI, Magda, Art of the 1980's in Eastern Europe. Texts on Postmodernism, Editura Paralela 45, București, 1999. CHARAUDEAU, Patrick, MAINGUENEAU, Dominique (ed.), Dictionnaire d'analyse du discours, Éditions du Seuil, Paris, 2002. CODOBAN, Aurel, Filosofia ca gen literar, ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura Idea Design & Print, Cluj, 2005. CODOBAN, Aurel, Semn
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Humanitas, București, 1999. LANE, Richard J., Jean Baudrillard, Routledge, London and New York, 2000 LEFEBVRE, Henri, La vie quotidienne dans le monde moderne, Gallimard, Paris, 1968. LEFTER, Ion Bogdan, Postmodernism. Din dosarul unei "bătălii" culturale, ediția a II-a, adăugită, Editura Paralela 45, București, 2002. LEMERT, Charles C., "Post-Structuralism and Sociology", în Steven Seidman (ed.), The New Postmodern Turn. New Perspectives on Social Theory, Cambridge University Press, Cambridge, 1994, pp. 265-281. LIPOVETSKY, Gilles, Amurgul datoriei, trad. de Victor-Dinu Vlădulescu, Editura Babel, București
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
raison et séduction, Le Livre de Poche, Librairie Générale Française, Paris, 1993. MIHALI, Ciprian, "Copilăria pe înțelesul postmodernilor", postfață la Jean-François Lyotard, Postmodernul pe înțelesul copiilor. Corespondență 1982-1985, pp. 98-104. MIHALI, Ciprian, Sensus communis. Pentru o hermeneutică a cotidianului, Editura Paralela 45, Pitești, 2001. NIETZSCHE, Friedrich, " Despre adevăr și minciună în sens extramoral", în Opere complete, II, trad. de Simion Dănilă, Editura Hestia, Timișoara, 1998. NIETZSCHE, Friedrich, Voința de putere, trad. și studiu introductiv de Claudiu Baciu, Editura Aion, București, 1999
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
se câștigă?", ediția a II-a, Editura Humanitas, București, 2005. 88 Ion Bogdan Lefter, "Secvențe despre scrierea unui "roman de idei", în Caiete critice, pp. 138-152 sau în Postmodernism. Din dosarul unei "bătălii" culturale, ediția a II-a, adăugită, Editura Paralela 45, București, 2002, pp. 15-48. Menționăm că în cronologia utilizării termenului postmodernism la noi, Ion Bogdan Lefter consideră că probabil primul care a folosit termenul este profesorul, eseistul și traducătorul anglist Ștefan Stoenescu în prefața "Poemul ca gest" la traducerea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
traducătorul anglist Ștefan Stoenescu în prefața "Poemul ca gest" la traducerea din Frank O'Hara, Meditații în impoderabil, Editura Univers, București, 1980. 89 A se vedea Magda Cârneci, Art of the 1980's in Eastern Europe. Texts on Postmodernism, Editura Paralela 45, București, 1999. 90 Ibidem, pp. 39-90. 91 Comentând aceste atitudini în receptarea postmodernismului, descrise de Magda Cârneci, Mircea Cărtărescu exemplifică atitudinea "soft" printr-o seamă de autori ca Eugen Simion (a se consulta Scriitori români de azi, Editura Cartea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
asupra cotidianului să fie în același timp și o reflecție asupra condițiilor de posibilitate ale filosoficului însuși în cotidian" (p. 35), a se vedea, în spațiul cultural românesc, lucrarea lui Ciprian Mihali, Sensus communis. Pentru o hermeneutică a cotidianului, Editura Paralela 45, Pitești, 2001. 379 Jean Baudrillard, Societatea de consum, pp. 41-42. Iar Henri Lefebvre (op. cit., p. 66) notează în termeni similari că viața cotidiană "apare sub un dublu aspect: este reziduu (al tuturor activităților determinate și parcelare pe care le
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
sens și nici nu e nevoie să cauți vreunul. Într-un anume fel, insignifianța radicală se alătură semnificanței radicale pentru a crea universuri cu totul ciudate pentru noi" (Jean Baudrillard, Marc Guillaume, Figuri ale alterității, trad. de Ciprian Mihali, Editura Paralela 45, București, 2002, p. 75). 493 Baudrillard notează că deși e evident faptul că realitatea americană a precedat ecranul, ea îți lasă, dimpotrivă, senzația inversă, astfel încât "împreună cu fluxul și cu mișcarea, ecranul și refracția sa sunt o determinare fundamentală a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
capitol la care ne referim și În debutul lucrării de față. CAPITOLUL II. SELECȚIA - PREMISĂ Șl CONDIȚIE DE BAZĂ A PERFORMANȚELOR LA PARALELE INEGALE Considerăm util să adunăm În acest scurt capitol și câteva idei referitoare la necesitățile selecției specifice paralelelor, din dorința de a contribui la lărgirea experienței tinerilor antrenori În această direcție prioritară. Selecția În general constituie principala premisă a viitoarelor rezultate, ea trebuind să ne garanteze eficacitatea tuturor investițiilor. Un bun antrenor poate „ scoate" ceva de o valoare
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
important este să vedem cât mai mulți copii, să-i putem examina și verifica, pentru a surprinde tot ce este seminficativ pentru noi. Dar ce mijloace folosim pentru a descoperi Însușirile ce fac posibilă practicarea gimnasticii În general si a paralelelor În special? Lucrarea elaborată de Federația Română de Gimnastică au un bogat suport științific, prezintă aceste mijloace pe care le recomandăm, cu sublinierea că sunt cu atât mai semnificative cu cât sunt mai specifice. Parametrii precizați pe vârste, din păcate
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
tehnice Învățate, dar cresc din punct de vedere, al dificultății (număr de repatări, număr de serii, Încărcătura, pozițiile de plecare, exigenta asupra corectitudinii, etc.) Exercițiile pregătitore care contribuie direct la Îmbunătășirea pregătirii fizice corespunzătoare În special necesităților impuse de tehnica paralelelor inegale, pe care le vom prezenta În continuare, fiind folosite majoritar la sfârșitul antrenamentelor, nu sunt nici pe departe noutăți. Ele au fost selecționate din activitatea practică a antrenorilor, fiind considerate ca eficiente și accesibile, contribuind la crearea premiselor Învățării
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
a Întreruperilor. Lucru zilnic la paralele pentru folosirea potențialului integral al palmelor. Considerăm că pregătirea tehnică fundamentală prezentată În lucrare, ar trebui rezolvată de calitate, cel mai târziu până la 12 ani, pentru multe motive. După această vârstă apar modificări nefavorabile paralelelor, atât În dezvoltarea cât și În motricitate (excepție gimnastele care rămân „infantile", sau ce!e care stăpânesc foarte bine această pregătire de bază ceiace ie ajută să treacă cu succes peste aceste neajunsuri relativ normale. Vârsta mică Înseamnă greutate redusă
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
trecut acest moment greu, vom alterna În continuare repetarea exercițiului cu lucru pe părți, atât pentru perfecționarea combinațiilor și exercițiului, cât mai ales pentru creșterea calitativă a părților mai slab Însușite. Pe măsură ce exercițiul „merge", vom despărți timpul de lucru afectat paralelelor În două părți: - una pentru perfecționarea exercițiului - una pentru abordarea Învățării unor elemente noi, sau pentru complicarea celor conținute de exercițiu. Această activitate de Învățare permanentă a ceva nou, trebuie să nu fie părăsită niciodată, dar numai În paralel cu
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
mai dificile elemente, până În jurul vârstei de 13maximum 14 ani, În caz contrar, rămâne descoperită la această probă. Afirmăm cele anterioare, pentrucă după acesta vârstă —excepție doar gimnastele care rămân „infantile . Se produc modificări În dezvoltarea și capacitatea motrică nefavorabile paralelelor, reducând sensibil capacitatea de stăpânire a propriei greutăți. În plus apar și aspecte de natură psihică, foarte complexe, care au influențe diferite asupra evoluției la această probă. Pozitiv este doar faptul că se dezvoltă capacitatea de Înțelegere a subtilităților tehnice
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
aparat Într-un progres exploziv În ultimii ani). Gimnastica masculină a fost permanent din punct de vedere tehnic {În special la bara fixă}, cu mai mulți pași Înainte, constituind un izvor de inspirație (dacă nu chiar cel mai important), pentru paralelele inegale. Nu Întâmplător cele mai bune paraleiiste din lume provin din Țările care au gimnaști de excepție ta această probă. Se pare că În aceste Țări, s-a ajuns la o colaborare foarte eficientă Între specialiștii celor două sexe (ale
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
ascendent este o indicație de cumpărare; d) Creșterea cursului peste nivelul rezistență descendent este o indicație de vânzare. Dacă fluctuațiile de curs sunt relativ regulate se poate trasa un canal de trend: fie pentru un trend ascendent se duce o paralelă la nivelul suport prin cel puțin două puncte de maxim, fie pentru un trend descendent se duce o paralelă la nivelul rezistență prin cel puțin două puncte de minim.25 Fig. IV.4 Canale de trend ascendent, respectiv descendent Regulile
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
fluctuațiile de curs sunt relativ regulate se poate trasa un canal de trend: fie pentru un trend ascendent se duce o paralelă la nivelul suport prin cel puțin două puncte de maxim, fie pentru un trend descendent se duce o paralelă la nivelul rezistență prin cel puțin două puncte de minim.25 Fig. IV.4 Canale de trend ascendent, respectiv descendent Regulile de acțiune expuse anterior se extind identic la canale de trend ascendente, respectiv descendente. Într-un canal de trend
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]