1,565 matches
-
frecăm totul pe Bain-Marie până se îngroașă. Când este gata, se pun deasupra nucile fin tăiate și se amestecă bine până se leagă, după care turnăm compoziția între patru foi lica, le împachetăm și le lăsăm până a doua zi. PARIZIANA Blatul I - 6 ouă, 6 linguri de zahăr, 6-7 linguri de făină, o lingură de cacao, ½ pachet praf de copt După ce s-a răcit, tăiem blatul în două foi. Blatul II - 6 albușuri bătute spumă, 7 linguri de zahăr, o
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de familie, convingerile sale naționaliste și religioase, dorința de a participa la emanciparea învățământului și cercetării medicale românești, îl determină să se întoarcă în țară. Lăsa în urmă regrete, dar și speranța că va reveni în lumea medicală și științifică pariziană unde rămâneau impresii de neuitat. Recunoștința a fost atât de mare încât în afara numeroaselor distincții, premii și titluri pentru realizările sale, va primi și titlul de ofițer al Academiei Franceze și ordinul Palmele Academice (cele mai înalte distincții academice franceze
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
frecăm totul pe Bain-Marie până se îngroașă. Când este gata, se pun deasupra nucile fin tăiate și se amestecă bine până se leagă, după care turnăm compoziția între patru foi lica, le împachetăm și le lăsăm până a doua zi. PARIZIANA Blatul I - 6 ouă, 6 linguri de zahăr, 6-7 linguri de făină, o lingură de cacao, ½ pachet praf de copt După ce s-a răcit, tăiem blatul în două foi. Blatul II - 6 albușuri bătute spumă, 7 linguri de zahăr, o
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
că nici acum nu a înțeles-o pe deplin: "Vă situați deliberat în afara literaturii"! Recunoaște însă că a început prin a scrie "în negativ", împotriva unei imagini prea cuminți și ferchezuite a literaturii, îndeosebi franceze, și mai cu sea mă pariziene, acolo unde e plasată pe un postament foarte înalt, acolo unde și președinții ajung să-și dorească o glorie literară, convinși că e mai trainică decît una politică. Dar, consecvent cu sine, Djian admite că nu e niciodată mulțumit, că
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
ei și să nu mai găsească nicicînd vorbele potrivite pentru comunicare. Altfel, virtuozitatea limbii reprezintă una din atracțiile majore ale acestui roman inițiatic, desprinderea și metamorfoza adolescentei țesînd o rețea organică de fraze vertiginoase. Ea nu va fi niciodată o pariziană adevărată, nu-și va găsi ușor locul printre atîția tineri literați, care știau că pe Stendhal îl chema de fapt Henri Beyle, dar care confundau pășunea cu ogorul. Dar nici nu va mai putea fi vreodată fata din Cantal, fiica
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
spațiul criticii franceze. În Franța R. se consacră cronicii radiofonice de carte apuseană, activitate nu lipsită de interes, dar în care investiția spirituală nu mai este cea din trecut. În cele două volume de trecere dintre perioada bucureșteană și cea pariziană - Scene, reflecții, fragmente, situat în continuarea reflecțiilor despre „scena” literaturii, și Journal en miettes cu Eugène Ionesco - e inserată și evocarea unor momente din viața literară românească a anilor ’50-’60. Se dovedește cu acest prilej că lui R. i-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
suntem încă la începuturile vieții urbane, ale culturii, ale civilizației, ale literaturii! Noi n-am creat încă nici măcar toate genurile literare. Suntem departe de a fi epuizat măcar poezia țării, a provinciei, a românismului - poezia "aryană". Care e realitatea obiectivă "pariziană", "baudelairiană", de redat la noi? Și de unde poetul, produs de o astfel de realitate, care să redea realitatea baudelairiană? Așadar, cum s-ar zice, nici obiect, nici subiect: Dar nici de văzut nu fuse și nici ochi care s-o
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
adaugă: edificii publice, monumente de arhitectură și arte frumoase (opera Garnier); construcția așezămintelor colective (piețe, cazărmi, școli, spitale, închisori); amenajarea pădurilor (Boulogne, Vincennes) și înființarea unor noi parcuri publice (Montsouris, Buttes-Chaumont, Monceau) chiar dacă, în fapt, Haussmann reducea suprafața spațiilor verzi pariziene 1; realizarea unor importante echipamente în domeniul salubrizării (alimentarea cu apă, canalele de scurgere)2; reorganizarea transportului public (fondarea Companiei generale a omnibuzelor). Pe scurt, așa cum rezuma Nicolas Chaudun: "În 16 ani și 6 luni de magistratură, Haussmann a realizat
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Octavia Costea, 182 pag. • Elemente de filozofia limbii, Ioan Oprea, 408 pag. • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget, 192 pag. • Limbajul publicistic, Stelian Dumistrăcel, 280 pag. • Mediatizarea discursului electoral, Viorica Roșca, 253 pag. • Modernizarea sistemului electoral, Radu Sorin, 290 pag. • Pariziana romanescă. Mit și modernitate, Elena Prus, 260 pag. • Periferia textului, Lane Philippe, 198 pag. • Psihomotricitatea. Metodologia educării și reeducării psihomotrice, Constantin Albu, Adriana Albu, Tiberiu Leonard Vlad, Ioan Iacob, 260 pag. • Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX, Ion Gh.
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
într-o mânăstire taoistă, călugărindu-se. Ninon de Lenclos (1620-1705) Anne sau Ninon de Lenclos (se ortografia și L'Enclos) s-a făcut cunoscută ca o remarcabilă femeie de spirit, ca o femeie de litere și curtezană, ca o prețioasă pariziană. Era fiica unui nobil din Turenne ce fusese determinat să părăsească Franța, întrucât ucisese într-un duel un baron. Inteligentă și receptivă, tânăra Ninon a moștenit de la tatăl ei înclinarea spre reflecție, a învățat italiana și spaniola, s-a inițiat
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în noua postură, sub numele Marie Duplessis. În viața ei a apărut contele Edouard de Perrégaut care s-a îndrăgostit nebunește de frumoasa curtezană. Se spune că și pianistul și compozitorul maghiar Franz Liszt ar fi fost cucerit de seducătoarea pariziană. Personajul principal al cărții, Marguerite Duras, este metresa mai multor tineri bogați care, pentru a face față cheltuielilor unei vieți mondene luxoase, devine și întreținuta unor nobili bogați. Ca toate curtezanele și ea este ca soarele care, uneori, apune la
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
singură." (A Doua Convorbire despre Fiul nelegitim, 1757) Diderot ar vrea de asemenea ca arhitecții să conceapă noile săli de teatru ca pe niște spații de libertate în care spectatorul să nu aibă impresia că este închis. Sălile de spectacol pariziene îmbracă, în ochii săi, aspectul unor închisori, după cum o dovedește această anecdotă pe care o narează cu malițiozitate în Convorbirile despre Fiul nelegitim (Les Entretiens sur le Fils naturel). "...Aveam un prieten puțin cam libertin. A pățit o ispravă serioasă
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
lui Richard Crossman Zeul care a eșuat (1950), Camus a devenit un critic din ce În ce mai Înverșunat al iluziilor „progresiste”, culminând prin condamnarea violenței revoluționare În eseul său din 1951 Omul revoltat - ceea ce a provocat ruptura cu prietenii de odinioară din stânga intelectuală pariziană. Pentru Sartre, datoria primordială a intelectualului radical era să nu-i trădeze pe muncitori. Pentru Camus, ca și pentru Silone, cel mai important era să nu se trădeze pe sine. Liniile de forță ale Războiului Rece În cultură erau trasate
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Orașul-Lumină, Parisul, pare să fie suprema consacrare pentru un artist român. Ministerul Cultelor îi cumpără câteva lucrări, printre care și un tablou reprodus în revistă, O elegantă descinzând din trăsură, pictat la Paris în 1911. Desigur, eleganta este tot o pariziană. Emilian Lăzărescu este interesat de evenimentele mondene, de o anumită strălucire a luxului din high society. Una dintre temele predilecte pe care le abordează pictorul este balul. Balul operei, (semnat stânga jos cu brun, ulei pe lemn, pe verso "Femeie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în înserări în care aprinsul felinarelor sfredelesc vagul întuneric cu puncte de aur și de rubine, pe când midinetele în mers siluetează zâmbetul naiv și pervers"600. Pictorul influențat de impresionism avea o expoziție la Ateneu, subiectele pânzelor fiind aproape toate pariziene, cu scene mondene ale unui Paris vesel, frivol, cu grizete, midinete, cocote, chiar dacă printre acestea se mai află și picturi mai domestice precum Cap de studiu, Nud, Mama601. Într-o tavernă joasă, la ale cărei geamuri sclipesc sticlele multicolore pline
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]