2,639 matches
-
care și-l propune în funcție de materialul existent în textul de pornire. Cu privire la incidența satirei în modul parodic, Du Marsais nu face prea multe precizări. În schimb îi atrag atenția umorul, tratarea mai puțin serioasă a unor subiecte nobile. Dintr-o parodie scrisă conform tuturor regulilor retoricii nu trebuie, așadar, să lipsească diferența, explicabilă tocmai prin "hazul parodiei" care o situează pe aceasta din urmă într-un raport de evidentă opoziție cu opera avută drept model. Prin punțile de legătură pe care
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
parodic, Du Marsais nu face prea multe precizări. În schimb îi atrag atenția umorul, tratarea mai puțin serioasă a unor subiecte nobile. Dintr-o parodie scrisă conform tuturor regulilor retoricii nu trebuie, așadar, să lipsească diferența, explicabilă tocmai prin "hazul parodiei" care o situează pe aceasta din urmă într-un raport de evidentă opoziție cu opera avută drept model. Prin punțile de legătură pe care tratatul lui Du Marsais le aruncă spre viitoarele teorii ale receptării (de pildă recunoașterea unui număr
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
textul parodiat în textul parodiant), se face și trecerea către o altă lucrare de referință, remarcabilă prin acuitatea cu care urmărește să delimiteze teritoriul operelor parodice de altele folosind procedee relativ asemănătoare. Datând din 1733, Discursul asupra originii și caracterului parodiei al abatelui Sallier reprezintă unul dintre tratatele fundamentale asupra căruia se oprește și G. Genette în opera sa. Se identificau acolo cinci tipuri de parodie, constând: "[...] fie în a modifica un singur cuvânt într-un vers (...), fie în a modifica
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
parodice de altele folosind procedee relativ asemănătoare. Datând din 1733, Discursul asupra originii și caracterului parodiei al abatelui Sallier reprezintă unul dintre tratatele fundamentale asupra căruia se oprește și G. Genette în opera sa. Se identificau acolo cinci tipuri de parodie, constând: "[...] fie în a modifica un singur cuvânt într-un vers (...), fie în a modifica o singură literă într-un cuvânt (...), fie în a transforma, fără nici o modificare textuală, sensul unui citat (...), fie în a compune (...) în întregime o operă
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
satirice, primele patru categorii îi oferă teoreticianului francez o bază solidă în dezvoltarea propriei terminologii, cum singur o mărturisește. Oricum, textele la care ne-am referit se opresc asupra unui aspect esențial în teoriile pe care secolul XX le închină parodiei: dialogul (între opere, autori, teme sau motive literare) și tenația ludicului. Un exemplu fericit pentru ilustrarea teoriei de mai sus este parodia realizată de William Thackeray la arsenalul de procedee specifice romanului istoric, avându-l ca punct de plecare pe
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
datorită carierei pe care a făcut-o (în numeroase traduceri și reeditări) Bâlciul deșertăciunilor. Declarația sa de "independență" în fața convențiilor epice și a structurilor narative uzate ni se pare interesantă cel puțin pentru caracterul ei dublu, care își arborează trăsăturile parodiei: dorința de evadare dintr-un spațiu fix, al modelor și al modelelor, este subminată de o dependență (imposibil de negat, cel puțin în fața cititorului avizat, care a fost întotdeauna un pilon solid de ancorare a operei în universalitate) evidentă. Altfel
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
din cale afară de fericiți. Melancolia este caracteristica unui anume fel de fericire și mai cred că acesta a fost un cuplu grav și că au murit devreme". Deznodământul astfel închipuit slujește și ca o modestă exemplificare a modului în care parodia și-a făcut apariția în lumea post-renascentistă, fie cu scopul de a distruge universurile ficționale la care atentează dintre care literatura curtenească și codul cavaleresc se detașează de departe prin numărul mare al operelor care le supun ridiculizării -, fie, paradoxal
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
romanul-colaj, a anterioarelor sale ocurențe. Parodicul se redefinește continuu, transformându-se, la antipodul percepției pe care o aveau anticii despre el, într-un un criteriu de strategică organizare compozițională a romanelor din a doua jumătate a secolului XX. Capitolul 4 Parodii romanești ale secolului XX: de la practicile novatoare la teoriile postmoderne 4.1. Criza limbajului și criza subiectelor. Drumul spre postmodernism Secolul XX debutează și el sub imperiul unui paradox: numărul deosebit de mare de adepți pe care i-a adjudecat romanul
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
atât pentru teoreticienii literari ai secolului XX, cât și pentru romancierii postmoderni, căci teoria "narațiunii dialogice" pe care cei dintâi au propus-o, iar cei din urmă au aplicat-o ca principiu intern de dezvoltare a scriiturii a apărut înainte de parodiile postmoderne cele mai cunoscute (Iubita locotenentului francez a lui John Fowles, Evanghelia după Isus Hristos de José Saramago, Cartea lui Daniel a lui E.L. Doctorow etc.). Descrierea a ceea ce s-a numit, în traducerea românească (Ce este literatura?), literaturitatea textului și
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
a numit, în traducerea românească (Ce este literatura?), literaturitatea textului și a funcționat mai târziu drept literaritate va putea fi făcută, așadar, doar printr-un limbaj de specialitate, adecvat, rezervându-și marje de eroare cât mai reduse. În cadrul acestui limbaj, parodia și parodierea sunt fenomene asupra cărora formaliștii s-au aplecat cu obstinație, motivați de faptul că dezvoltarea literaturii ar fi, practic, incompletă (dacă nu chiar imposibilă) în lipsa textelor parodice importante. Interesantă și din punctul de vedere al inspirației, al abordării
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
formaliștii s-au aplecat cu obstinație, motivați de faptul că dezvoltarea literaturii ar fi, practic, incompletă (dacă nu chiar imposibilă) în lipsa textelor parodice importante. Interesantă și din punctul de vedere al inspirației, al abordării subiectelor vechi într-o nouă lumină, parodia reprezintă, o dată cu Școala Formală rusă, un factor de evoluție internă a literaturii, autogenerator. Nu este uitată nici dimensiunea comică pe care, de foarte multe ori, operele parodice o dezvoltă cu generozitate. Terminologia astfel obținută se susține prin numeroase exemplificări, fie
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
nici dimensiunea comică pe care, de foarte multe ori, operele parodice o dezvoltă cu generozitate. Terminologia astfel obținută se susține prin numeroase exemplificări, fie din literatura rusă, fie din canonul universal, accentul căzând asupra ideii de canon, rareori asupra unor parodii marginale. Registrul "formal" variază de la spectrul prozei la cel al textului liric, într-un articol programatic fiind luată în calcul chiar folosirea parodică a stilului epistolar etc. Articolul lui Iuri Nikolaevici Tînianov intitulat Dostoievski și Gogol (Despre teoria parodiei) rezonează
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
unor parodii marginale. Registrul "formal" variază de la spectrul prozei la cel al textului liric, într-un articol programatic fiind luată în calcul chiar folosirea parodică a stilului epistolar etc. Articolul lui Iuri Nikolaevici Tînianov intitulat Dostoievski și Gogol (Despre teoria parodiei) rezonează exemplificând, cum lesne se subînțelege, prin categoria numelor mari din literatura rusă cu ideile lui Tomașevski în aceeași notă a continuității tradiție/ modernitate pe care o asigură, comic și/ sau prin intermediul stilizării, parodia. La scară universală, literatura reprezintă, în
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
intitulat Dostoievski și Gogol (Despre teoria parodiei) rezonează exemplificând, cum lesne se subînțelege, prin categoria numelor mari din literatura rusă cu ideile lui Tomașevski în aceeași notă a continuității tradiție/ modernitate pe care o asigură, comic și/ sau prin intermediul stilizării, parodia. La scară universală, literatura reprezintă, în concepția acestui teoretician, un depozit de procedee vechi și noi care conviețuiesc numai după ce lupta pentru supremație și, de ce nu, pentru supraviețuire se va fi încheiat. Încadrând parodia la capitolul "preluărilor" mărturisite ("făcute conștient
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
asigură, comic și/ sau prin intermediul stilizării, parodia. La scară universală, literatura reprezintă, în concepția acestui teoretician, un depozit de procedee vechi și noi care conviețuiesc numai după ce lupta pentru supremație și, de ce nu, pentru supraviețuire se va fi încheiat. Încadrând parodia la capitolul "preluărilor" mărturisite ("făcute conștient", cum ar fi scris Tomașevski) și separând-o de adaptare sau imitație ori pastișă, Tînianov își motivează opțiunea notând că "orice preluare în literatură este în primul rând luptă, desființarea construcției vechi și realizarea
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
-l, parcă recunoaștem tacit motivațiile care l-au împins pe Urmuz, autorul "romanului" Pâlnia și Stamate în patru părți care se întind pe doar câteva pagini (zece sau opt, în funcție de ediția consultată), unic în literatura universală să denunțe, sub forma parodiei mușcătoare, criza limbajului de început de secol și "absurdul" originalității literare. Desigur, Tînianov nu s-a apropiat de textul urmuzian atunci când și-a enunțat teza. O vom face noi însă, întrucât observațiile sale pot fi mai ușor înțelese prin intermediul parodistului
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
își imaginează de obicei o linie dreaptă care leagă pe reprezentantul mai tânăr al unei orientări literare de cei mai în vârstă decât el", fenomenul e, în realitatea demonstrabilă a circulației operelor literare în timp și spațiu, mult mai complex. Parodia nu mai are neapărat legătură cu vârsta autorului operei, care s-ar putea, în relație de cauzalitate, fie revendica de la un model strălucit (urmând să-i asigure trecătoarea faimă), fie declara împotriva generației precedente sau chiar a ideii de generație
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
cu "veselie" textele care-i vizează. Atât la nivel conceptual, cât și practic, e vorba de "atitudinea față de un anume fenomen de la care se pornește, deci de delimitare (s.n.)"287. Delimitarea ca formă a dinamicii canonului face, în consecință, ca parodia să se transforme dintr-un proces marginal într-unul nucleic, central, provocând continuu granițele imaginarului și ale limbajului. Problema limbajului asupra căreia se oprește Tînianov, construindu-și, original, teoria în baza binomului parodie stilizare, l-a preocupat fără îndoială și
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
cu evidente înclinații spre absurd, dar impecabile din punctul strict de vedere al sintaxei, al logicii frastice. Binomul parodie-stilizare, întâlnit și la Tomașevski, vizează concret modul în care hipotextul poate fi citit în hipertext: "Ca procedeu, stilizarea se apropie de parodie. Și una, și cealaltă au o viață dublă; dincolo de planul operei se simte cel de-al doilea plan, stilizat sau parodiat"288. Cei doi termeni nu sunt însă sinonimi, diferențele intervenind în modul de receptare al textului de către cititorul său
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
realist în Pâlnia și Stamate, dat fiind că tradiția literară nu reține prea multe romane care să se întinde pe câteva pagini. Ca atare, va căuta să descopere și care sunt operele de la care a pornit sau măcar să precizeze dacă parodia ridiculizează categoria epicului romanesc în întregime. "Parodia cere însă obligatoriu (s.n.) ca cele două planuri să nu se suprapună, ca între ele să fie o discrepanță. (...) În cazul stilizării nu există această discrepanță, dimpotrivă ambele planuri cel ce stilizează și
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
că tradiția literară nu reține prea multe romane care să se întinde pe câteva pagini. Ca atare, va căuta să descopere și care sunt operele de la care a pornit sau măcar să precizeze dacă parodia ridiculizează categoria epicului romanesc în întregime. "Parodia cere însă obligatoriu (s.n.) ca cele două planuri să nu se suprapună, ca între ele să fie o discrepanță. (...) În cazul stilizării nu există această discrepanță, dimpotrivă ambele planuri cel ce stilizează și cel stilizat ce transpare în el se
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
certă, chiar dacă opoziția nu antrenează întotdeauna polemica. De multe ori, "parodierea este atât de evidentă încât pentru stabilirea ei este de ajuns o simplă așezare în paralel a textelor"289. Tocmai opoziția planurilor permite citirea "romanului în patru părți" ca parodie; revenim așadar la ideea recognoscibilității textului de origine în opera literară parodică. Tot Tînianov face referire la același factor comic de care uzase și Tomașevski și care, ulterior, își va adjudeca tipuri de discurs diferite, subsumând ironia, ludicul etc. Comicul
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
textului de origine în opera literară parodică. Tot Tînianov face referire la același factor comic de care uzase și Tomașevski și care, ulterior, își va adjudeca tipuri de discurs diferite, subsumând ironia, ludicul etc. Comicul asigură glisarea dinspre stilizare spre parodie, căci "stilizarea, motivată sau subliniată în plan comic (s.n.), devine parodie". Așa se face că, spre exemplu, parodiind o tragedie vom obține o comedie, posibil fiind și reversul, din parodierea comediei să se ajungă la o tragedie prin ancorarea într-
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
la același factor comic de care uzase și Tomașevski și care, ulterior, își va adjudeca tipuri de discurs diferite, subsumând ironia, ludicul etc. Comicul asigură glisarea dinspre stilizare spre parodie, căci "stilizarea, motivată sau subliniată în plan comic (s.n.), devine parodie". Așa se face că, spre exemplu, parodiind o tragedie vom obține o comedie, posibil fiind și reversul, din parodierea comediei să se ajungă la o tragedie prin ancorarea într-un tip de stilizare asemănător. Parodiind motive ale literaturii epopeice, dar
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
prin ancorarea într-un tip de stilizare asemănător. Parodiind motive ale literaturii epopeice, dar și, conform altor criterii, ale realismului, scrierea urmuziană de dimensiunile unei proze scurte se transformă într-un roman, care împinge, e adevărat, comicul spre absurd. Esența parodiei o constituie, la fel ca și la Tomașevski, "automatizarea unui procedeu anume", cu precizarea că ea se face simțită "numai în cazul în care cunoaștem procedeul supus automatizării"290. Viziunea rămâne restrictivă, Tînianov susținând că parodia nu ar avea mai
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]