3,524 matches
-
oricărei chestiuni de Stat sau privat. În ziua de 22 Iunie a.c. plotonierul major Lupu Pavel 148, dela C.R. Roman, plecând în Comuna Gherăești pentru rechiziții de cai, căruțe și hamuri, a fost informat de primarul Comunei că preotul catolic paroh Mărtinaș 149 s'a exprimat în biserică în felul următor: "Ordon autorităților comunale să nu mai terorizeze populația" făcând aluzie la obligațiunea rechizițiilor, mai ales că preotului i s'a rechiziționat un cal din cei pe care îi ascunsese. Comandamentul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
05.1936); general de brigadă (din 24.01.1942). 148 Nu a putut fi identificat. 149 Ioan Mărtinaș (1900-1986), preot romano-catolic român. Studii de teologie la Seminariile din Iași și Genova, fiind sfințit preot la Genova la 06.06.1925. Paroh al comunității romano-catolice din comuna Gherăești în perioada 1933-1950. S-a remarcat inclusiv prin studiile de istorie a Bisericii romano-catolice din Moldova publicate între anii 1941-1948. A fost arestat și întemnițat de autoritățile comuniste în perioada 1950-1963. 150 Velt Leivi
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
000 de fiecare evreu, alți 39 evrei, veneau numai câte 2 zile pe săptămână la lucru. [...]". Ca urmare a celor constatate s'a decis desființarea detașamentului de evrei respectiv, inițierea unei anchete de către Ministerul Culturii Naționale în vederea stabilirii vinovăției preotului paroh Gheorghe Marin și suspendarea salariului acestuia. Vezi în acest sens nota Nr. 944.494 din 30.01.1943, adresată de Marele Stat Major, Secția I-a, generalului Ilie Șteflea, șeful Marelui Stat Major. AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
mult în pat, credeți-mă! Gîndiți-vă, numa-! Motocicleta factorului poștal tocmai a ajuns la Merle. Zice-se că în urma lui s-a lăsat imediat ceața. De mîine n-are să mai treacă nici o mașină prin chei. - Ascultă la mine, fetițo! Un paroh tînăr, care vine în prima lui parohie, e cum nu se poate mai neștiutor, mai nepriceput. Toate bune, da- orășenii ăștia de la Grenoble n-au habar cum e la noi, la munte. Auzi- Văzduhul se mișcase de-odată, aproape fără
Georges Bernanos: O crimă by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12547_a_13872]
-
mobila, și mi s-a părut că văd farfurioara goală, cu mîna lui mare dedesubt- Ce i se mai umflaseră mîinile în zilele din urmă! A, nu mi-e nicidecum frică de morți, deloc. Numa- că, vezi tu, fostu- nostru paroh n-are cum să fie un mort ca toți morții. Puse cu grijă farfurioara înapoi în mijlocul mesei și se întoarse pe scaunul ei, în umbră. - Iată doi, unul după altul, doi parohi pe care-i văd murind aicea! - Asta-i
Georges Bernanos: O crimă by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12547_a_13872]
-
morți, deloc. Numa- că, vezi tu, fostu- nostru paroh n-are cum să fie un mort ca toți morții. Puse cu grijă farfurioara înapoi în mijlocul mesei și se întoarse pe scaunul ei, în umbră. - Iată doi, unul după altul, doi parohi pe care-i văd murind aicea! - Asta-i! Tînăru- de-acu- o să vă vindece numadecît de gînduri negre- E într-adevăr așa tînăr cum se aude, donșoară Céleste? - Da- mă rog, cel puțin așa cred. Să tot aibă douăzeci și cinci, treizeci de
Georges Bernanos: O crimă by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12547_a_13872]
-
zorile sînt aproape. - Care-i acolo? întrebă ea cu o voce nu tocmai sigură. Răspunsul sosi neîntîrziat, dintr-un loc aflat mult mai aproape decît s-ar fi așteptat, chiar din marginea casei întunecate. - Eu sînt- - Care eu? - Eu, noul paroh din Mégčre. Cum era scundă, fu nevoită să se înalțe pe vîrful picioarelor, pentru a-și zări în josul peretelui, întîia dată, stăpînul. - Așteptați numai o clipă, părinte paroh, zise ea. Mă cobor numaidecît. Apucă însă mai întîi lampa și, aplecîndu-se
Georges Bernanos: O crimă by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12547_a_13872]
-
așteptat, chiar din marginea casei întunecate. - Eu sînt- - Care eu? - Eu, noul paroh din Mégčre. Cum era scundă, fu nevoită să se înalțe pe vîrful picioarelor, pentru a-și zări în josul peretelui, întîia dată, stăpînul. - Așteptați numai o clipă, părinte paroh, zise ea. Mă cobor numaidecît. Apucă însă mai întîi lampa și, aplecîndu-se din nou, o ridică deasupra capului. Imaginea avu darul să o liniștească pe loc. Chipul se contura foarte clar, în bătaia plină a luminii, și nu se putu
Georges Bernanos: O crimă by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12547_a_13872]
-
îndoială mai degrabă din cauza fîstîcelii, decît din cauza frigului. - Ați ajuns, repeta ea mecanic, ați ajuns- Nu găsea nimic altceva de spus. Flacăra lămpii fumegă din cauza vîntului. Un cocoș cîntă în depărtare. - Ai fi bună să cobori mai întîi!? zise tînărul paroh, încercînd în chip vădit să-și adune curajul, pentru a da vocii sale un ton poruncitor. - Îndată! răspunse domnișoara Céleste. Era cu siguranță înghețat pînă în vîrful urechilor, dar nu își arată în nici un fel dezamăgirea atunci cînd, apropiindu-se
Georges Bernanos: O crimă by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12547_a_13872]
-
vîrful urechilor, dar nu își arată în nici un fel dezamăgirea atunci cînd, apropiindu-se de godinul din bucătărie, descoperi că era rece. - Aș vrea să beau, zise el, ceva cald. Se poate? - Mă duc după vreascuri. Să mă scuzați, părinte paroh, lemnele și cărbunii sînt în magazie. Ați binevoi, părinte paroh, să țineți numai un pic lampa?... A! numai pînă la capătul culoarului, atîta doar! Remarcă de îndată că purta mănuși din mătase neagră, neînsemnată protecție împotriva vîntului din nord. Sutana
Georges Bernanos: O crimă by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12547_a_13872]
-
atunci cînd, apropiindu-se de godinul din bucătărie, descoperi că era rece. - Aș vrea să beau, zise el, ceva cald. Se poate? - Mă duc după vreascuri. Să mă scuzați, părinte paroh, lemnele și cărbunii sînt în magazie. Ați binevoi, părinte paroh, să țineți numai un pic lampa?... A! numai pînă la capătul culoarului, atîta doar! Remarcă de îndată că purta mănuși din mătase neagră, neînsemnată protecție împotriva vîntului din nord. Sutana îi era tocită, dar curată, și observă dintr-o privire
Georges Bernanos: O crimă by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12547_a_13872]
-
duce cu ea la plecarea din această lume în care, în simplitatea ei, nu se mirase niciodată de absolut nimic? Abia în pragul magaziei se dumiri. Se întoarse brusc, de parcă o ciupise un tăun. - De unde știți că mă cheamă Céleste? Parohul din Mégčre zîmbi încă o dată. - Mi s-a vorbit mult despre dumneata ieri, spuse el, nu tocmai limpede, trebuie să recunosc. Totuși ți-am reținut numele. De plăcere, fața i se schimbă; se prefăcu că numără vreascurile, pe care le
Georges Bernanos: O crimă by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12547_a_13872]
-
se schimbă; se prefăcu că numără vreascurile, pe care le punea, unul cîte unul, în șorț. - Factorul? întrebă ea în cele din urmă, pe un ton de afectată indiferență. Mă mir, nu mă cunoaște aproape deloc. - Nu, nu factorul, altcineva. Parohul ținea lampa ridicată la nivelul frunții, dar umbra abajurului lăsa în lumină doar ochii lui calmi, un pic spălăciți, și, în timp ce ea mergea în fața lui către bucătărie, continuă să-i vorbească din spate: - Mai înainte de orice trebuie să-ți spun
Georges Bernanos: O crimă by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12547_a_13872]
-
continuă să-i vorbească din spate: - Mai înainte de orice trebuie să-ți spun că sînt foarte- foarte- mă rog, da, foarte neîndemînatic, foarte aiurit și, de asemenea, foarte ghinionist. Singurul scaun era ocupat de un vraf mare de farfurii și parohul rămase în picioare, sprijinindu-și timid o mînă de spătar. - Să mă iertați, părinte paroh, bîngui servitoarea și ridică din umeri, aproape matern. Șterse scaunul cu o cîrpă, apoi îl apropie de godin, închise și deschise de cîteva ori ușa
Georges Bernanos: O crimă by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12547_a_13872]
-
foarte- foarte- mă rog, da, foarte neîndemînatic, foarte aiurit și, de asemenea, foarte ghinionist. Singurul scaun era ocupat de un vraf mare de farfurii și parohul rămase în picioare, sprijinindu-și timid o mînă de spătar. - Să mă iertați, părinte paroh, bîngui servitoarea și ridică din umeri, aproape matern. Șterse scaunul cu o cîrpă, apoi îl apropie de godin, închise și deschise de cîteva ori ușa cuptorului. - Așezați-vă picioarele aici, o să se încălzească numaidecît. Se supuse și rămase cu capul
Georges Bernanos: O crimă by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12547_a_13872]
-
de geamăt. - Au degerat, spuse servitoarea cu milă. Ar trebui să vă puneți degetele un timp sub robinet. Altceva mai bun nu-i de făcut. Și-a cui era brișca aia? - Brișca unui băiat sărman, un băiat de treabă, continuă parohul din Mégčre. Mi s-a părut însă un pic- un pic cam simpluț. - Mathurin! exclamă femeia. Ați făcut drumul cu Mathurin! - Și cine-i, mă rog, Mathurin? - Ciobanul din Malicorne. - Un cioban? - Fostu- cioban, mai degrabă. Un nătîng- Așa vorbește
Georges Bernanos: O crimă by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12547_a_13872]
-
v-a lăsat în drum la Olărie, așa-i? A, îi știu felu-! Nu-i chip să intre nopatea cu calu- lui pe-o cărare stricată. Calu- lui, ăsta îi e ca o nevastă. Și cît i-ați dat, părinte paroh, pentru atîta lucru-? Îl văzu roșind pînă în vîrful urechilor. - E lipsit de orice importanță, răspunse el încet. - Da, da, se văicări ea cu prefăcută indignare, părintele paroh se lasă despuiat de nătîngu- ăsta care n-are recunoștință nici cît
Georges Bernanos: O crimă by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12547_a_13872]
-
ăsta îi e ca o nevastă. Și cît i-ați dat, părinte paroh, pentru atîta lucru-? Îl văzu roșind pînă în vîrful urechilor. - E lipsit de orice importanță, răspunse el încet. - Da, da, se văicări ea cu prefăcută indignare, părintele paroh se lasă despuiat de nătîngu- ăsta care n-are recunoștință nici cît un dobitoc - sau barem atîta! La ora asta, să știți, a și uitat că i-ați plătit drumu-! - Crezi? întrebă brusc tînărul paroh. Și, parcă rușinîndu-se de asemenea
Georges Bernanos: O crimă by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12547_a_13872]
-
ea cu prefăcută indignare, părintele paroh se lasă despuiat de nătîngu- ăsta care n-are recunoștință nici cît un dobitoc - sau barem atîta! La ora asta, să știți, a și uitat că i-ați plătit drumu-! - Crezi? întrebă brusc tînărul paroh. Și, parcă rușinîndu-se de asemenea izbucnire, își băgă iarăși nasul în cană. - Eu văd bine cum e părintele paroh, suspină Céleste, prea bun, prea cumsecade! Aicea, oameni-s aspri. Părintele paroh trebuie să țină seama de asta, altminterea... Și mimă
Georges Bernanos: O crimă by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12547_a_13872]
-
dobitoc - sau barem atîta! La ora asta, să știți, a și uitat că i-ați plătit drumu-! - Crezi? întrebă brusc tînărul paroh. Și, parcă rușinîndu-se de asemenea izbucnire, își băgă iarăși nasul în cană. - Eu văd bine cum e părintele paroh, suspină Céleste, prea bun, prea cumsecade! Aicea, oameni-s aspri. Părintele paroh trebuie să țină seama de asta, altminterea... Și mimă, cu gesturi comice, că se dezbracă de fustă și de bluză... - Domnișoară Céleste, spuse numaidecît parohul pe un ton
Georges Bernanos: O crimă by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12547_a_13872]
-
că i-ați plătit drumu-! - Crezi? întrebă brusc tînărul paroh. Și, parcă rușinîndu-se de asemenea izbucnire, își băgă iarăși nasul în cană. - Eu văd bine cum e părintele paroh, suspină Céleste, prea bun, prea cumsecade! Aicea, oameni-s aspri. Părintele paroh trebuie să țină seama de asta, altminterea... Și mimă, cu gesturi comice, că se dezbracă de fustă și de bluză... - Domnișoară Céleste, spuse numaidecît parohul pe un ton neobișnuit de cald, deși stăpînit, cred că vom fi prieteni buni.
Georges Bernanos: O crimă by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12547_a_13872]
-
cum e părintele paroh, suspină Céleste, prea bun, prea cumsecade! Aicea, oameni-s aspri. Părintele paroh trebuie să țină seama de asta, altminterea... Și mimă, cu gesturi comice, că se dezbracă de fustă și de bluză... - Domnișoară Céleste, spuse numaidecît parohul pe un ton neobișnuit de cald, deși stăpînit, cred că vom fi prieteni buni.
Georges Bernanos: O crimă by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12547_a_13872]
-
sau Biserica Oaselor va pomeni zi și noapte memoria celor 50.000 de martiri uciși mișelește, sfidând nu numai legea creștină și omenia, dar și legile internaționale privind regimul prizonierilor de război. Presfințitul Petru de Bălți a învestit ca preot paroh al viitoarei biserici pe tânărul preot Valeriu Cernat, fost consilier al Eparhiei Bălților. În decembrie 1992 Patriarhia Română a reactivat Mitropolia Basarabiei. Ulterior, lucrurile au luat o întorsătură dramatică. Preasfințitul Petru a fost agresat chiar la ordinul Palatului episcopal din
Masacrul de la Bălți. In: Curierul „Ginta latină” by Nicolae Ciubotaru () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2254]
-
organelor locale de acelasi grad, sînt identice pentru întreaga Biserică Ortodoxă Română. SECȚIA I A. Parohia Articolul 41 Parohia este comunitatea bisericească a credincioșilor, clerici și mireni, de religie creștină ortodoxă așezați pe un anume teritoriu, sub conducerea unui preot paroh. Articolul 42 Membrii parohiei au îndatorirea: a susține, întări și răspândi credință Bisericii Ortodoxe; a lucra astfel că toți credincioșii să viețuiască potrivit învățăturilor acestei credințe; a cerceta sfântă biserică, a participa la sfintele slujbe; a se împărtăși cu sfintele
STATUT din 17 februarie 1949 pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152144_a_153473]
-
Adunarea Eparhiala. Aceste categorii nu se aplică la salarizare, care se face în conformitate cu normele generale în vigoare. Articolul 46 Înființarea, desființarea și modificarea teritorială a unei parohii, se aprobă de Adunarea Eparhiala, la cererea credincioșilor și cu avizul protopopului. B. Parohul Articolul 47 Parohul, ca împuternicit al Episcopului, este conducătorul sufletesc al credincioșilor din parohie, iar în orânduirea administrativă este conducătorul administrației parohiale și organ executiv al adunării parohiale și al consiliului parohial. Articolul 48 Atribuțiunile și obligațiunile parohului, în afară de cele
STATUT din 17 februarie 1949 pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152144_a_153473]