1,528,970 matches
-
a Rodicăi Buzdugan vezi p. 36-37), Iulian Boldea, Mihai Sin, Nicolae Băciuț (despre Valentin Marica vezi p. 64). Ridicolul atinge cote monumentale în cazul criticii de cumetrie. Miron Blaga scrie despre poetul Nicolae Brânda: „un arheolog al sufletului... el face parte din Spița Marilor Inițiați... un exorcist care dă glas dezacordului său față de un anume univers... spirit de mare finețe intelectuală" (p.60). Între autorii de fiasco-uri editoriale Alex. Ștefănescu include un singur nume cu firmă, D.R. Popescu (pentru romanul
Turnirul diletanților by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14163_a_15488]
-
de nisip/ iarba/ valurile mării/ florile/ norii// par nelocuite de duhul/ albastru/ al zeilor cîntăreți// uite:/ n-a mai rămas decît acest poem/ ce consemnează că/ n-a mai rămas decît acest poem" (Vanitatea regilor ne fură visele). În altă parte ni se relatează dizolvarea poemului în real, așa cum o pastilă se dizolvă într-un pahar cu apă: "nu am chef de nimic/ scrisul e o pedeapsă inutilă/ mi-e scîrbă de litere/ o pulbere fină de aur/ se-așează pe
Antipoezia pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14166_a_15491]
-
al acestui volum e că substratul așa-zis politic (nu și militant), decisiv ancorat în istorie oricum, poate submina fibra poetică. Riscul era evident, de unde al doilea ciclu al volumului, Metamorfozele personajului, care e mult mai liric. Pe de altă parte, însă, Vasile Gârneț îmi pare nu doar conștient, dar gata să-și asume acest discurs poetic până la capăt. Poziția lui de lider de opinie, de „om de la frontieră" cu importante responsabilități, în primul rând civico-morale, îl obligă cumva la un
Made in Basarabia by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14162_a_15487]
-
și operațiunile armatei ruse în Cecenia, operațiuni care vizează în primul rînd civilii, sînt, la rîndul lor, operațiuni teroriste, în sensul definiției democratice a terorismului. D.A.: Deci, în cazul Ceceniei, avem de-a face cu un terorism practicat de ambele părți. A.G.: Acolo avem niște operațiuni teroriste permanente, din partea armatei ruse, pe cînd din partea cecenilor avem doar o derivă teroristă, pentru că cecenii, în general, nu atacă populații dezarmate și nu trimit sinucigași în metroul de la Moscova. Combatanții ceceni nu atacă decît
Dialog despre terorism by Dan Alexe () [Corola-journal/Journalistic/14182_a_15507]
-
stat al lui Milosevici, înainte de a obține asta. Apoi, europenii se tem mult mai mult de Puțin decît de Milosevici. D.A.: Vorbiți de o spaimă concretă? A. G.: O spaimă, sau chiar o panică. E complicată spaimă asta! Pe de o parte, Putin are arme nucleare, deci nimeni nu vrea sa-l supere, si pe de altă parte se știe că Rusia nu e altceva decît un haos monumental și toată lumea dorește un om tare care să împiedice extinderea acestui haos ieșit
Dialog despre terorism by Dan Alexe () [Corola-journal/Journalistic/14182_a_15507]
-
Puțin decît de Milosevici. D.A.: Vorbiți de o spaimă concretă? A. G.: O spaimă, sau chiar o panică. E complicată spaimă asta! Pe de o parte, Putin are arme nucleare, deci nimeni nu vrea sa-l supere, si pe de altă parte se știe că Rusia nu e altceva decît un haos monumental și toată lumea dorește un om tare care să împiedice extinderea acestui haos ieșit din 70 de ani de comunism. D.A.: Toată lumea, cine e toată lumea? A.G.: Vorbesc de autoritățile democratice
Dialog despre terorism by Dan Alexe () [Corola-journal/Journalistic/14182_a_15507]
-
știe puține și transliterează prost, pretextînd că noi am avea dificultăți de exprimare, lăudînd, dimpotrivă, expresivitatea limbii zombalilor. Așa cum au ajuns în carte, nici un nume al nici unuia dintre supușii dumneavoastră nu e de recunoscut. În schimb, într-o traducere acceptabilă, partea a doua redă integral poveștile din binecunoscuta Zurbă Inelară a lui Ascht-Reme (pe care autorul îl scrie Meer-Tscha). Dar nu acesta e necazul - nimeni nu va crede aici adevărul lor, căci toți văd în povești doar scrieri pentru copii, iar
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
pe care autorul îl scrie Meer-Tscha). Dar nu acesta e necazul - nimeni nu va crede aici adevărul lor, căci toți văd în povești doar scrieri pentru copii, iar copiii de aici nu vor pricepe jumătate dintre cuvintele din enciclopedie -, ci partea întîi a cărții unde, prezentîndu-ne în cele cîteva obișnuite capitole - unul de geografie, unul de istorie, altul de economie ș.a.m.d. - autorul inventează aproape totul, cu o fantezie care, dacă nu ar fi malignă, ar trebui invidiată. Iar acolo
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
puah!), o contribuție care ar fi zguduit temeliile acestei vitrege științe. Acest Cărtărescu crede că rigoarea documentară, credibilitatea și exactitatea surselor, expunerea obiectiv-științifică, responsabilitatea în fața adevărului istoric, în fine, probitatea morală a unui astfel de demers sunt simple metafore. Prima parte a Enciclopediei, care, chipurile, ar fi „o prezentare multidisciplinară a zmeilor", este, astfel, iremediabil compromisă. În capitolele următoare, întâlnim la tot pasul simple fantezii (nu discutăm aici valoarea lor literară), care ne pun pe gânduri asupra adevăratelor intenții ale așa-
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
din Tărîmul Celălalt) și sînt Visse, Zurbe sau Hrankahrankas (cu trimiteri clare la frămîntata lume literară reală), ele sînt știute, în lumea pe dos a zmeilor, în principal de copii. Pentru că miza cărții este în permanență dublă: pe de o parte ficțiunea în sine, jocul de-a reinventarea poveștilor (în fond a doua parte a cărții este o culegere de povești, o zurbă "autentică"); iar pe de alta, poveștile funcționează în continuarea satirei din primele capitole ale cărții, prin trimiteri directe
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
frămîntata lume literară reală), ele sînt știute, în lumea pe dos a zmeilor, în principal de copii. Pentru că miza cărții este în permanență dublă: pe de o parte ficțiunea în sine, jocul de-a reinventarea poveștilor (în fond a doua parte a cărții este o culegere de povești, o zurbă "autentică"); iar pe de alta, poveștile funcționează în continuarea satirei din primele capitole ale cărții, prin trimiteri directe la teme, motive, sau chiar prin parodii și pastișe la opere clasice din
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
culegere de povești, o zurbă "autentică"); iar pe de alta, poveștile funcționează în continuarea satirei din primele capitole ale cărții, prin trimiteri directe la teme, motive, sau chiar prin parodii și pastișe la opere clasice din literatura română (de aceea partea a doua este o zurbă, "ceartă, gîlceavă"). Poveștile se înlănțuie una din alta și încurcă deliberat planurile narative (Zurbalan din zurba spusă lui Chung de balaurul cu 12 capete este un personaj de același rang cu Chung însuși, ba chiar
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
Pentru ca în final cei doi comentatori literari ajunși la judecată pentru un caz de plagiat (maestrul Cornichonn, cîinele de zmeu, și Mr. K, porcul său de cîine favorit) să se descopere personaje în Zurba lui Meer-Tsca scrijelită pe buzduganul judecătorului. Partea a doua a cărții este la rîndul ei o enciclopedie, în mișcare, a neamurilor zmeiești și în același timp a tipurilor de basme: Vasiliska e o puah și în același timp e fata moșului, nevoită să plece de acasă, Bombas
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
12 /2002 o anchetă cu titlul "Basarabia și România - un deceniu de integrare literară". Instituțiile românești și redacțiile literare cărora le trimitem prin poștă în mod sistematic revista vor putea evalua substanța acestei dezbateri cu 39 de scriitori-participanți dintr-o parte și alta a Prutului. Mai puțin, din păcate, restul confraților (adică marea lor majoritate!) și publicul românesc, pentru că revista Contrafort, asemeni altor publicații de cultură basarabene, nu se difuzează în România, după cum nu vei găsi nici presa culturală și de
Viața în arhipelag by Vitalie Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/14192_a_15517]
-
lor majoritate!) și publicul românesc, pentru că revista Contrafort, asemeni altor publicații de cultură basarabene, nu se difuzează în România, după cum nu vei găsi nici presa culturală și de orice alt fel din România în Basarabia. În pofida sumelor mari pe care partea română le alocă pentru susținerea diverselor acțiuni culturale în Republica Moldova, această problemă nu și-a aflat rezolvarea, deși parcă toată lumea este de acord că difuzarea presei române dincolo de Prut are o importanță strategică. Nu s-au căutat soluții alternative, rentabile
Viața în arhipelag by Vitalie Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/14192_a_15517]
-
ale cărei consecințe au generat privațiunile de după 1989, ci a fost "identificată" la celălalt pol: în persoana intelectualilor democrați și unioniști (e drept că "democrați" și "unioniști" mai mult cu vorba, dar foarte pragmatici în aranjamente personale). Pe de altă parte, România însăși, după destule ezitări, a intrat în cărțile integrării europene și euroatlantice, preferând să "conserve" relația cu Republica Moldova (de unde, mai cu seamă în ultimii doi ani, a primit vești proaste). România a ales Occidentul, pentru a se salva. Opțiunea
Viața în arhipelag by Vitalie Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/14192_a_15517]
-
care vin aici cu intenția de a sta vreme îndelungată nu se simt ca la ei acasă. Față de sensibilitățile lor, circulă - mai pe ascuns, mai pe față - replica: Dacă nu le place în România, sînt liberi să plece în altă parte! Și asta nu cu referire la personaje de tip Kurt Treptow, care ar pleca el, dar n-are posibilitatea, ci la investitori serioși care au băgat bani mulți în afacerile pe care le fac pe plaiurile noastre. Oameni din această
Supravegherea străinilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14213_a_15538]
-
de la Beijing". Președintele a dezmințit știrea, pe bună dreptate. Steroizii anabolizanți ajută la creșterea mușchilor, nu sporesc energia celor care se tratează cu așa ceva. Iar vitalitatea la persoanele de vîrsta dlui Iliescu e cadou de la Dumnezeu - sau mai științific, face parte din bagajul genetic al acestora. Asta nu e opinia Cronicarului. Citind știrea din România liberă și răspunsul dlui Iliescu am dorit să aflăm ce spun specialiștii. Medici care nu se numără printre simpatizanții președintelui ne-au spus că dacă dl
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14188_a_15513]
-
dorit să aflăm ce spun specialiștii. Medici care nu se numără printre simpatizanții președintelui ne-au spus că dacă dl Iliescu ar face cură cu anabolizanți nu l-ar mai încăpea hainele la mîneci și atîta tot. * Pe de altă parte însă, Cronicarul remarcă un lucru, că dl Iliescu - bugetar ca salarizare - a luat grija salariaților firmelor private mixte sau străine care cîștigă peste zece mii de dolari în România, vrînd să-i impoziteze progresiv. Ce să-i mai impoziteze, fiindcă oricum
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14188_a_15513]
-
astfel de înțeles că dacă n-ar fi fost intervenția PSD, n-ar mai fi putut bea copiii lapte în post, periclitînd astfel continuitatea programului guvernamental. * Evenimentul zilei a aruncat o nadă imaginară unora dintre parlamentarii români cerîndu-le să ia parte la o dezbatere organizată la sediul NATO de la Bruxelles de organizația "17 Noiembrie". În loc să întrebe cu ce se mănîncă această organizație, s-au găsit parlamentari care au confirmat de participare, deși "17 Noiembrie" e recunoscută pentru acțiunile sale teroriste și
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14188_a_15513]
-
dezbată toate problemele interesante - spirituale, materiale, economice. Atunci a apărut o nouă generație, așa-zisa „generație tînără" dintre ’30 și ’40 care rupsese complet cu tradițiile vechii generații, istoric vorbind considerîndu-le depășite. Eu am debutat în publicistică în 1930, făcînd parte din acea generație activă; voiam să punem România la același nivel cu Europa, din care făceam parte, incontestabil. Nimeni nu punea problema apartenenței noastre la Europa, mai ales din punct de vedere cultural, pentru că eram la curent cu toată mișcarea
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
dintre ’30 și ’40 care rupsese complet cu tradițiile vechii generații, istoric vorbind considerîndu-le depășite. Eu am debutat în publicistică în 1930, făcînd parte din acea generație activă; voiam să punem România la același nivel cu Europa, din care făceam parte, incontestabil. Nimeni nu punea problema apartenenței noastre la Europa, mai ales din punct de vedere cultural, pentru că eram la curent cu toată mișcarea intelectuală, economică și politică de pe continent și nu numai. - S-ar fi reușit, fără îndoială, dacă nu
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
unii nu s-au mai întors din închisori. Acesta era climatul în țară după 1944, cînd a avut loc tragica și radicala răsturnare ideologică, politică și culturală. - Notați la un moment dat: „Oamenii inteligenți care s-au dat la o parte sunt tot atît de vinovați ca și cei care s-au făcut uneltele lui fidele. Contra comunismului rusesc trebuie aplicată tactica propusă de Lenin: colaborare, compromisuri, concesii de tot felul cu adversarul, fără a părăsi nici o clipă poziția proprie, dîndu-i
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
planuri nu a lăsat urme în conștiința oamenilor? - Probabil că au lăsat în foarte multe conștiințe traumatisme, drame, tragedii chiar, fiindcă a trăi ani de zile cu speranța că se vor schimba lucrurile și că vor veni eliberatorii din alte părți înseamnă a te consuma sufletește și intelectual și a-ți pierde echilibrul interior. Într-adevăr, trăirea pe două planuri a produs o ruptură în spiritul și în existența foarte multor oameni, dintre care unii nu și-au mai revenit iar
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
de 20-30 de ani. - Ei au cu totul alte viziuni; în iureșul globalizării sunt preocupați mai mult de problemele internaționale decît de cele naționale fiindcă existența României în istoria și în cultura europenă depinde de ceea ce se întîmplă în alte părți! Mie mi se pare o absurditate afirmația „trebuie să intrăm în Europa"! De la Grecia antică pînă la Imperiul britanic, istoric și geografic, Europa a fost un continent unitar din care noi am făcut mereu parte integrantă, ca de altfel întreaga
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]