165,253 matches
-
Atunci, în 1936, a răspuns E. Lovinescu anchetei ziarului Credința, declarînd curajos exasperat: Chiar dacă s-ar ridica spînzurători în piața publică, literatura acestei țări nu se va imbeciliza". Nici cenaclul "Sburătorul" nu mai era ceea ce fusese în anii douăzeci, ca participare a unor personalități și, în consecință, prin lecturi celebre. În 29 octombrie 1933 aflăm această amară constatare: "decadență și probabila desființare a ședințelor". Iată o însemnare din 11 martie 1934 privind participanții la obișnuitele după-amieze duminicale de cenaclu: "Costin Georgescu
Un episod dramatic din viața lui E. Lovinescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16255_a_17580]
-
poate numi doar versnisaj spectacolul prin care ea a fost prezentată publicului, s-ar putea defini, în primul rînd, ca un moment artistic de natură sincretică în care au intrat deopotrivă elemente scenice (în regia lui Chris Simion și prin participarea tinerilor actori Tania Popa, Monica Davidescu, Rădița Roșu, Adriana Drăguț și Mihăiță Calotă), elemente de artă video, prin filmul care o urmărea pe artistă în timpul lucrului chiar la obiectul expus, componente lirico-narative prin recitalurile din Shakespeare și din Nichita Stănescu
Memoria sfîrșitului de secol by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16304_a_17629]
-
Va fi statul, perfect substitut patern, de unde ideea de datorie față de organismul concentrat al ideii de stat. În război, își face datoria cu conștiință, de unde și rolul său în completul de judecată care îl condamnă la moarte pe Svoboda (deci participarea la crimă). Dar, în momentul spînzurării lui Svoboda, privirea acestuia îi zdruncină total încrederea în conștiința sa anterioară. "Rațiunea nu mai poate face ordine în lucruri iar Apostol se simte plutind pe deasupra". De acum încolo apar, la el, stările anxioase
Rebreanu psihanalizat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16317_a_17642]
-
între Bratislava și Budapesta, elev, student, artist și revoluționar prin marile orașe ale Europei Centrale, înduioșat de suferința celorlalți, fascinat de risc și vînat de poliție, el se stabilește la Timișoara în 1926, după ce, în prealabil, cunoscuse atmosfera transilvăneană prin participarea, ca bursier, la viața artistică a coloniei de la Baia Mare. Personaj tipic pentru lumea contradictorie a asfințitului de Imperiu, pentru acea atmosferă încărcată exploziv cu strigăte ale zădărniciei, cu voluptățile din vecinătatea stingerii și cu patetismele compensatorii ale diverselor profeții socio-politice
Amintiri din Mitteleuropa by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16379_a_17704]
-
altfel, conform mentalității "orice contribuție oricât de mică - face ca filmul să fie elvețian" este alcătuită secțiunea "coproducții internaționale, cu finanțare minoritar elvețiană". Anul acesta, ea a fost dominată de filme și regizori francezi, dar și de problematica foarte franțuzească (participarea elvețiană fiind la nivel de peisaje și, evident, de bani): "Les destinées sentimentales", regia Olivier Assayas - povestea lui Jean - fost pastor, devenit fabricant de porțelan - și a Paulinei - predestinate sentimental să se întâlnească și să conviețuiască mai bine de trei
Ca un ceasornic elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16396_a_17721]
-
în 1942, că generalul Iacobici, șeful Marelui Stat Major, a demisionat pentru că se opunea trimiterii de trupe românești în inima Rusiei și de memoriile lui Maniu și Brătianu. ("Maniu și Brătianu au adresat o scrisoare "Conducătorului" prin care cer oprirea participării românești în campania din Rusia precum și refacerea armatei, a cadrelor ei și a armamentului pentru a face față amenințării ungare. Dacă Germania este victorioasă, spun ei, ea nu va ridica nici cel mai mic deget pentru a ne ajuta să
Însemnările unui ambasador by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16411_a_17736]
-
After, Last Orders) și un volum de povestiri (Learning to Swim). Romancier faulknerian, dar cu mare poftă de narațiune clară, Swift îmbină epicul cu un lirism de profunzime. Narațiunea lui, spre deosebire de a altor autori Desperado, se sprijină pe compasiune și participare afectivă. Autor echilibrat, Swift se împarte între inovație și tradiție, folosindu-le în egală măsură, dar prima lui grijă este să-și ajute cititorul să înțeleagă. Egal, viguros ca vână narativă, subtil în analiza psihologică mereu prezentă, Graham Swift este
Graham Swift - Inteligențe în mișcare by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16399_a_17724]
-
e justificată de precauție, de necesitatea de a face față posibilei cenzuri. Ea nu este strategică, ci mai curînd exprimă un impas metafizic. Ce-nseamnă, pentru Hanta, a se opune unui regim care distruge, salvînd victimele acelei distrugeri tocmai prin participarea la act? E o întrebare pe care Hanta însuși și-o pune permanent, în rătăcirile sale prin viscerele orașului, sau in viscerele memoriei sale. El e un ins obosit de viață, trist și totuși suficient de naiv încît să nu
Rezistenta prin cultură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16457_a_17782]
-
o duzină și ceva (de trei ori mai puține decît înaintea primului război mondial). Zadarnic exemplul distanțat la ani lumină al distribuitorilor francezi, să zicem. Ei prezintă în premieră în această lună, pe lîngă setul de pelicule autohtone sau cu participare franceză (19), mai putine filme SUA (11), decît europene din afara Hexagonului sau de pe alte continente (12). După Marea Britanie (cu două producții), Italia și Spania, nu le scăpa "marile cinematografii mici ale Europei" (Suedia), care ar trebui să fie pentru noi
Reabilitarea tematismului by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16456_a_17781]
-
sînt luminiștii francezi, autorii Enciclopediei și ceilalți, Montesquieu, Diderot, Voltaire, D'Alembert, autorii morali ai Revoluției de la 1789, dar și Rousseau, care a stat la originea individualismului nostru. în secolul al XIX-lea, acestui sens al angajării i se adaugă participarea nemijlocita la viața politică a unor intelectuali că Byron, Lamartine, Hugo, Alecsandri, Kogălniceanu sau Maiorescu. Din factori și lideri de opinie, intelectualii devin deja în secolul XIX oameni politici, șefi de partide, miniștri și parlamentari. în ce mă privește, nu
Intelectualii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16444_a_17769]
-
discursul public din țările europene postcomuniste, desfășurat la Universitatea Ebraică din Ierusalim, simpozion la care "spre deosebire de alte ocazii similare (cînd vocile participanților polonezi, ruși sau unguri au dominat întîlnirile), spațiul românesc a beneficiat de o atenție specială, avînd în vedere participarea unui mare număr de buni cunoscători ai situației românești". La colocviu, ni se spune, au participat și ambasadorii Poloniei, Cehiei și Slovaciei, pentru a urmări dezbaterile și a face completările și corecțiile pe care le-au crezut necesare. În schimb
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16496_a_17821]
-
lucrurile, indiferența electoratului la mesajul violent antisemit și xenofob nu e mai puțin gravă și ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru toți cei preocupați de formarea opiniei publice, de crearea mecanismelor societății civile, care înseamnă înainte de toate participare și atitudine." Comparînd mișcările naționaliste și manifestările antisemite din România anilor '30 cu acelea din anii '90, Leon Volovici observă că diferența cea mai frapantă este refuzul ideologilor antisemiți de azi de a fi considerați astfel: "Oare de ce nimeni, nici
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16496_a_17821]
-
dur în Lupta de clasă semnat de un I. Goliat, care aducea aspre reproșuri revistei Studii. În esență cîteva idei și principii constituiau obiectul acestor confruntări, care au fost, atunci, de o acuitate extraordinară. În primul rînd era definirea caracterului participării României la primul război mondial. Roller și ai lui (avea destui adepți mai mari și mai mici) susțineau că întrucît ambele tabere din conflagrație (Antanta și Puterile Centrale) duceau un război imperialist (de mare putere era teza lui Lenin în
O carte despre anii 1955-1960 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16469_a_17794]
-
care Ion I.C.Brătianu căpătase asigurări, prin tratatul politic din august 1916, că vom căpăta Transilvania, Banatul, Crișana, Maramureșul și Bucovina) care a și fost înfăptuit. Acest înalt deziderat național al creării României Mari era taxat drept "naționalist" și "șovin", participarea României în război fiind considerată, cum spuneam, ca avînd un caracter nezmintit imperialist. Aceasta era, de fapt, o mai veche teză a Cominternului controlat de sovietici, afirmată în documentele congreselor P.C.R., cu deosebire cel de al V-lea din 1931
O carte despre anii 1955-1960 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16469_a_17794]
-
decizii ale Cominternului interbelic și a faptului că din iunie 1940, ca urmare, de fapt, a pactului Ribbentrop-Molotov, Basarabia (inclusiv Bucovina de nord) era, după Tratatul de pace de la Paris din 1947 din nou răpită de Uniunea Sovietică, întreg procesul participării României la primul război mondial era prezentat desfigurat antinațional. Astfel încît nu trebuie diminuate din importanță aceste dezbateri începute, de lumea istoricilor, de prin 1955. Cu eforturi, care nu au fost cruțate și de reculuri, punctul de vedere științific (care
O carte despre anii 1955-1960 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16469_a_17794]
-
Ars Nova" a Academiei de Muzică clujene, condusă cu prestanță de compozitorul-dirijor care o îndrumă de un bun număr de ani, a răspuns cu promptitudine și simț al nuanței exigențelor unei partituri dificile, cu o rafinată distribuire a accentelor de "participare" emoțională și "distanțare", să-i zicem postmodernă, față de convenția teatrală aflată la baza operei. Cornel Țăranu și-a găsit și vocile foarte potrivite pentru a-i transmite mesajul muzical. Un Gheorghe Roșu în cea mai bună formă a conferit energie
Armonii româno-franceze by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16491_a_17816]
-
că ați cîștigat totodată dreptul de a stăpîni într-o măsură mai largă pămîntul pe care v-ați luptat. Vi se va da pămînt. Eu, Regele vostru, voi fi întîiul a da pilda; vi se va da și o largă participare la treburile Statului". Era, aici, anunțarea oficială a marilor reforme postbelice, dorite de liberali încă de la începutul anului 1914. Iar în 17/30 martie 1918 regele cere printr-o scrisoare - publicată - către Administratorul Domeniilor Coroanei (același Barbu Știrbei) ca, pe
Regele Ferdinand by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16538_a_17863]
-
Reforma agrară din 1918-1921 a fost chiar mai largă decît o înțelesese regele în martie 1917, țăranii fiind împroprietăriți cu aproape șase milioane ha, creindu-se, cum s-a spus, o țărănizare a agriculturii. Dar deși a promis și "o largă participare la treburile Statului", votul universal a fost acordat numai pentru bărbați. Însă mai grav și împovărător a fost faptul că regele - (sfătuit în acest sens de atotputernicul Ion I.C. Brătianu - nu a renunțat, în Constituția din 1923, la prerogativa sa
Regele Ferdinand by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16538_a_17863]
-
guvern Sănătescu). Au mai apărut, la 23 august 1944, și trimișii Moscovei (Ana Pauker, Vasile Luca și alții), foști conducători mai de demult ai PCR, ajunși, după ani de temniță în "patria socialismului biruitor". Aceștia reproșau aspru comuniștilor din interior participarea la organizarea actului de la 23 august 1944, considerînd-o o gravă eroare politică. Se crease, așadar, o acută competiție de putere în PCR. Pînă la urmă, cu acordul lui Stalin, secretar general al PCR e desemnat Gheorghiu-Dej, acesta tolerîndu-i pe Ana
În apropierea lui Gheorghiu-Dej by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16556_a_17881]
-
oricărei creșteri și oricărei diminuări și nu poate primi nici un bine în plus. Mai există, pe de altă parte, realitatea adusă la existență prin creație, care este mereu orientată către cauza primă (πρῶτον αἴτιον) și este păstrată în bine prin participarea (μετουσία) la Cel ce o învăluie, așa încât, într-un fel ea este mereu creată (παντότε κτίζεται), mărindu-se prin creșterea ei în bine. Astfel nici în aceasta nu se contemplă vreo margine, nici creșterea ei în bine nu e circumscrisă
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
și manifestându-se ca un bun superior atrage spre ea dispozițiile celor care participă la ea și le interzice să privească spre trecut, înlăturând amintirea bunurilor inferioare prin bucuria bunurilor mai remarcabile”2. Acest pasaj ne introduce până la fondul doctrinei participării și face din epectază esența însăși a raporturilor Creatorului cu creatura. Dumnezeu și omul fac parte din lumea inteligibilă. Sufletul este nelimitat. Diferența esențială este aceea că Dumnezeu este infinit în act, în timp ce sufletul este infinit în devenire. Divinitatea sa
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
greșeală să ne imaginăm perfecțiunea ca o stare de totală imobilitate [...] perfecțiunea este progresul însuși: omul perfect este acel om care progresează continuu. Și acest proces nu poate avea limită”9. Întotdeauna deasupra, întotdeauna mai mare decât mine însumi Prin participarea la Transcendent, sufletul uman crește continuu, neîncetându-și niciodată înălțarea. Cuvântul din Cântare conduce sufletul sus spre înălțimi prin ascensiunile perfecțiunii, 6 Frances Young, Sexuality and Devotion: Mystical Readings of The Song of Songs, în „Theology and Sexuality”, Vol. 7
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
Moysis (VM), Moise funcționează ca paradigmă a sufletului care se înalță spre Dumnezeu, în timp ce în în In Canticum canticorum, Mirele este exemplul. Ca și în VM, Filip. 3, 13, indicând înălțarea fără sfârșit, este un text important 11. Prin această participare la Transcendent de care am vorbit, sufletul rămâne continuu de neclintit în bine; într-un anume sens, mireasa este perpetuu creată, schimbându-se mereu în mai bine în creșterea sa spre perfecțiune. Nici nu este limitată, nici nu poate fi
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
divine, sufletul trece din slava în care era într-o slavă mai înaltă”22. Epectaza este experiența unui început mereu nou al urcușului duhovnicesc Una dintre problemele care se pun în această operă (In Canticum canticorum) este în ce fel participarea (μετουσία) este izvorul unei sete întotdeauna mai intense, creșterea dorinței paralelă celei a participării și caracterul reînnoirii constante. Sfântul Grigorie revine la Cântarea Cântărilor: „Vedem cum în urcarea (ἀνάβασις) unei scări (χλῖμαξ), sufletul condus de Cuvânt, se ridică spre înălțimi
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
Epectaza este experiența unui început mereu nou al urcușului duhovnicesc Una dintre problemele care se pun în această operă (In Canticum canticorum) este în ce fel participarea (μετουσία) este izvorul unei sete întotdeauna mai intense, creșterea dorinței paralelă celei a participării și caracterul reînnoirii constante. Sfântul Grigorie revine la Cântarea Cântărilor: „Vedem cum în urcarea (ἀνάβασις) unei scări (χλῖμαξ), sufletul condus de Cuvânt, se ridică spre înălțimi prin treptele vieții spirituale. Mai întâi o rază de lumină pătrunsese până la el și
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]