4,933 matches
-
a unui stat ortodox. Lucrarea lui Seiler ne-a dat deja posibilitatea să recunoaștem încă un clivaj propriu Europei: cel dintre Ortodoxie și Occident. Deci, începutul este făcut. Sorin BOCANCEA INTRODUCERE Două constatări se impun observatorului interesat să analizeze fenomenul partizan: imposibilitatea ignorării acestuia și caracterul său european dominant. Un fapt este astăzi bine precizat: partidele politice constituie condiția sine qua non a democrației. Pluralismul partidelor și lupta lor pentru cucerirea puterii, prin procesul electoral, sînt pîinea cea de toate zilele
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
și de stînga. Oare gaullismul este cu adevărat reductibil la un partid de dreapta, chiar "bonapartist"? Criteriul de organizare propus de către Maurice Duverger se dovedește cel mai pertinent dintre cele trei. Și totuși, el nu acceptă decît în parte fenomenul partizan. Într-adevăr, evoluția organizațiilor politice demonstrează azi că în categoria "partide de masă" intră nu numai partidele comuniste și social-democrate, ci și cele creștin-democrate, regionaliste și agrariene. Este oare rezonabil să refuzi conservatorilor britanici titulatura de "partid de masă" atunci
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
sau "partid de alegători", care cuprind majoritatea covîrșitoare a partidelor politice actuale, cu excepția celor ale comuniștilor partid de masă și a anumitor formațiuni arhaice ale dreptei clasice, rămase fidele modelului "partide de cadre". Astfel, constatăm că abordările tradiționale ale fenomenului partizan au pierdut interesul sociologiei comparate a sistemelor politice. Singura lor contribuție este doar în domeniul ce privește funcționarea și organizarea partidelor. Foarte recent, au luat naștere tipologii de partide fondate pe geneza acestora. Este interesant de observat că cea mai
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
precapitaliste și restul sectoarelor de producție. Mai concret, acesta pune în opoziție țăranii și lumea agricolă cu industriile de prelucrare și distribuție precum și cu societatea industrială și urbană în general. În majoritatea cazurilor, acest clivaj nu se traduce în termeni partizani. Opoziția se situează sau se limitează, cel mai adesea, la nivelul jocului grupurilor de presiune. Dintre diferitele motive care pot exista, vom reține doar două: dezechilibrul între laturile clivajului și latura nevăzută a unui alt clivaj, cel dintre Biserică și
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
în afara țărilor Europei Occidentale, revoluția internațională s-a manifestat în două moduri: în primul rînd, ea a dus la apariția sub-clivajului reformiști / comuniști. Acest sub-clivaj nu a afectat decît latura muncitorilor a clivajului economic, pe care a împărțit-o între partizani și adversari ai revoluției ruse din 1917. Prăbușirea lumii comuniste i-a dat lovitura de grație. În al doilea rînd, aceasta marchează profund țările Europei Centrale care au fost nevoite să suporte timp de patruzeci de ani partidul unic și
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
dreapta a partidului după semi-eșecul electoral din 1992. Decesul neașteptat și prematur al lui J. Smith în 1994 a adus în fruntea laburiștilor o generație de quadras și un nou leader foarte cunoscut, Tony Blair, membru al Bisericii anglicane și partizan al economiei de piață. B) După modelul britanic au luat naștere Partidul Laburist Irlandez și Partidul Laburist Maltez. Primul este din toate punctele de vedere asemănător fratelui său mai mare, mai puțin slăbiciunea sa: este cel mai mic dintre partidele
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
de oameni și de grupuri străine spiritului SFIO, Partidul Socialist Francez a fost mult timp ca un far al socialismului latin. Aparținînd liniei de stînga care propovăduia ruptura cu capitalismul pentru "a schimba viața", el a reușit să-și dezamăgească partizanii fiindcă a creat prea mari speranțe cu toate că aveau un bilanț guvernamental onorabil. Preluat la Congresul din Suresnes de un grup de intelectuali tineri din interiorul partidului și care proveneau din mediile catolice, vechiul Partido Socialista Obrero Español a apărut, chiar
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
fiu de acrobați -, i-a făcut dogmatici și rigizi, pînă la transformarea Marii Britanii în laborator de serviciu al teoriilor monetariste! B) Conservatorii care s-au specializat. Lunga domnie a puterii regale menținută în Suedia pînă în 1917 a asigurat supraviețuirea partizanilor opoziției dintre conservatori și liberali. În urma mai multor realinieri, conservatorii au devenit mediatorii lumii industriale și de afaceri burghezia, conducători și îndrumători în timp ce liberalii reprezentau interesele micii burghezii și ale claselor de mijloc urbane liber-profesioniștii, comercianții și meșteșugarii ca și
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
își află rădăcinile într-o dreaptă care a aparținut tradiției și contra-revoluției, unii dintre ei s-au apropiat de liberalii moderați pentru a creea o sensibilitate politică pe care René Rémond a numit-o "dreapta orléanistă", termenul de orléanist desemnînd partizanii lui Louis-Philippe, "regele burghez". Este vorba de un fenomen caracteristic țărilor latine care nu au o democrație creștină puternică: Franța, Spania țări în care această dreaptă exista sub Republică și Portugalia. Conform tezei lui Réne Rémond, moștenirea dreptei orleaniste este
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
militanți și responsabili raliați opțiunii socialiste. Fine Gael din Irlanda își are rădăcinile în Mișcarea de Eliberare Națională Sinn Fein și în IRA, în forma sa inițială. Unul din șefii acestui partid, Garret Fitzgerald, a preconizat cîndva transformarea aspectului său partizan în Partid Social-Democrat. În acea perioadă, Fitzgerald făcea opoziție în interiorul partidului contra lui L. Cosgrave, de orientare puternic conservatoare. Evoluția progresivă a partidelor de centru le-a făcut să devină, pretutindeni, mediatorii întregii sau măcar a unei părți a lumii
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Znak, al cărui deputat a fost pentru un timp T. Mazowiecki. Pe lîngă această loyal opposition a Bisericii, mai existau grupul Pax și Asociația Social Creștină, colaboratori pe față ai regimului, grupul Pax fiind legat de tendința național-comunistă, numită a partizanilor. În cazul Republicii Cehe, democrația creștină constituie cel mai vechi partid cu reprezentare parlamentară, beneficiind de o continuitate reală în ce privește modul de organizare. Urmaș al formațiunilor creștin-sociale, care sub habsburgi au existat în Boemia-Moravia, în Galiția, Slovacia, Slovenia și, bineînțeles
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
prost deghizați, l-a îndepărtat pe K. Grosz, succesorul lui Kadar, și a realiniat partidul devenit socialist, pe pozițiile social-democrației occidentale, dovedind prin acte concrete că nu era vorba doar de jurăminte pioase. Karol Grosz, el însuși comunist reformator, dar partizan al unui model marxist al socialismului, va reconstitui partidul, dar fără să se bucure de nici un succes electoral. V. Concluzii Chiar dacă a ucis și a închis oameni, chiar dacă a torturat sau a supus organizațiile făcînd din ele simple instrumente niciodată
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
sînt tot atîtea evenimente revoluționare. În momentele numeroase cînd a bătut în retragere, contestarea surdă își găsea refugiul în Biserică și în rețelele semiclandestine ale dizidenței. Odată cu venirea la putere a lui Mihail Gorbaciov, menghina puterii sovietice slăbește, iar fenomenul partizan reapare chiar înainte de organizarea alegerilor libere. De rapiditatea procesului de tranziție va depinde gradul de diferențiere între familiile și partidele politice rezultate din revoluția internațională. Organizate destul de devreme, alegerile libere vor vedea confruntîndu-se partidul totalitar cu un mediator unic, ce
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
din Austro-Ungaria aveau o social-democrație tot atît de puternică ca și cea din Europa Occidentală. Adusă cu "camioanele" Armatei sovietice, puterea comunistă a dezvoltat un aparat de Stat care nu se aseamănă prin nimic cu ceea ce noi am numit fenomen partizan. Trebuie să acordăm un loc aparte comunismului ceh: prima formațiune politică a țării cu mai mult de 40% din voturi după război. Acesta se înscrie într-un caz menționat de Max Weber și analizat de Raymond Aaron: partidul monopolist, care
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
de după război și, în mod considerabil, față de perioada dintre cele două războaie. Dar este vorba în special de problema națională și de partidele rezultate din clivajul centru/periferie, care ocupă primul loc al scenei politice. Această situație dă culoare peisajului partizan al Europei Central-Răsăritene cu tonuri foarte cunoscute istoricilor și care ne conduc într-un trecut sperăm îndepărtat, dar întotdeauna sumbru. BIBLIOGRAFIE Avril (P.), Essais sur les partis, Paris, Payot, 1990 Blondel (J.), Political Parties, London, Wildwood, 1978 Borella (F.), Les
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
de prevenire a violenței și pentru a rupe cercul vicios al violenței În mediul școlar. O problemă intens discutată este aceea cu privire la caracterul Înnăscut sau dobândit al agresivității. Altfel spus, un individ este agresiv din naștere sau prin forța Împrejurărilor? Partizanii teoriei caracterului Înnăscut al agresivității vorbesc de un instinct al agresiunii. Această poziție este susținută de psihanaliști și de etologi. Partizanii caracterului dobândit al agresivității susțin că acesta survine În funcție de context și este un răspuns al individului la condițiile de
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
cu privire la caracterul Înnăscut sau dobândit al agresivității. Altfel spus, un individ este agresiv din naștere sau prin forța Împrejurărilor? Partizanii teoriei caracterului Înnăscut al agresivității vorbesc de un instinct al agresiunii. Această poziție este susținută de psihanaliști și de etologi. Partizanii caracterului dobândit al agresivității susțin că acesta survine În funcție de context și este un răspuns al individului la condițiile de mediu. În acest sens, cea mai cunoscută teorie este aceea formulată de cercetătorul american de la Universitatea Yale, J.Dollard, care explică
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
alte domenii ca pe niște inevitabile distorsiuni ale conceptului original pentru că nu toate caracteristicile lor pot fi transferate în noul domeniu și pentru că limbajul figural este doar care maschează absența desemnării la propriu, lipsite de ambiguități. Pe de altă parte, partizanii deconstructioniști ai limbajului figural consideră că nu există desemnări exacte pentru că sensul apare prin deplasări semantice, și limbajul este metaforic, ca în cazul conceptelor naratologice care ascund unele metafore ca aceea a naratorului. Ryan consideră, citându-l pe Richard Rorty
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
alte domenii ca pe niște inevitabile distorsiuni ale conceptului original pentru că nu toate caracteristicile lor pot fi transferate în noul domeniu și pentru că limbajul figural este doar care maschează absența desemnării la propriu, lipsite de ambiguități. Pe de altă parte, partizanii deconstructioniști ai limbajului figural consideră că nu există desemnări exacte pentru că sensul apare prin deplasări semantice, și limbajul este metaforic, ca în cazul conceptelor naratologice care ascund unele metafore ca aceea a naratorului. Ryan consideră, citându-l pe Richard Rorty
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
structurantă, sunt ei prezenți din obișnuință, la presiunea controlului social sau din cu totul alt motiv? Trebuie interpretat. Să luăm alt exemplu. Biografii îl descriu pe Joseph Fouché în unanimitate drept o ființă amorală, abilă, perfidă și intrigantă. A fost partizanul Convenției, mai întâi ca girondin, apoi ca iacobin, a contribuit la căderea lui Robespierre, a fost ministru al Directoratului, apoi al Imperiului, apoi, în sfârșit, s-a coalizat cu Ludovic al XVIII-lea și i-a devenit ministru. A afișat
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
a-și induce în eroare adversarii. Anumite valori sunt repetate, deoarece sunt atrăgătoare: masele ies mai ușor în stradă dacă sunt chemate în nu-mele valorilor care le sunt scumpe sau votează mai ușor pentru un candidat care pretinde că este partizanul valorilor importante pentru ele. Destinatarul este (sunt) persoana (persoanele) căruia (cărora) se adresează purtătorul de valori: publicul în general, alegătorii, cititorii, auditorii, cel căruia i se scrie în mod confidențial, adversarul, viitorul partener într-o coaliție... Acest factor acționează, de
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
antireligioșii", ,,fundamentaliștii laici" sau "ortodoxia laică", asociații de toate genurile (francmasonerie etc.). În mod curios, găsim puține păreri ale elevilor din școli, deși aceștia sunt cei dintâi interesați și afectați de o legislație asupra însemnelor religioase. Un fapt remarcabil: separarea partizanilor și a opozanților unei legi nu respectă liniile de separație obișnuite în materie de ideologie, separare care se realizează, mai precis, între "stânga" și "dreapta". Mai mult, mulți actori au evoluat trecând de la o grupare la alta, din motive multiple
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
importante, încărcate de pasiune, situate în centrul unei culturi. Virulența poate să iasă la suprafață, așa cum s-a întâmplat altădată cu luptele din școli. Anumiți observatori menționează printre emoțiile trezite de această problemă teama, de o parte și de alta. Partizanii legii se tem de agresivitatea și de intoleranța mișcării integriste. Bisericile se tem de o reapariție a războaielor religioase, de excluderea din spațiul public a tot ceea ce ține de religios. Extrema stângă se teme de interzicerea oricărei forme de militare
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
să țină cont de ea și insistă ca legea să nu afecteze în niciun fel libertatea religioasă. Dar adepții mișcării de integrare ignoră complet această valoare. Emanciparea, egalitatea, demnitatea femeii își au și ele locul în argumentările celor două părți. Partizanii vor să le obțină prin interzicerea simbolurilor care le încalcă, iar cei care se împotrivesc acestei legi cred că dacă școala va rămâne tolerantă, va conduce, încetul cu încetul, la emancipare. Non-discriminarea este utilizată într-un mod ambiguu. Pentru partizanii
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Partizanii vor să le obțină prin interzicerea simbolurilor care le încalcă, iar cei care se împotrivesc acestei legi cred că dacă școala va rămâne tolerantă, va conduce, încetul cu încetul, la emancipare. Non-discriminarea este utilizată într-un mod ambiguu. Pentru partizanii legii, fetele sunt discriminate când li se impune să poarte haine care le "marchează". Pentru cei care sunt contra acestei legi, populația musulmană este deja destul de discriminată. Legea îi discriminează și mai mult. Rămânem în același registru când cele două
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]