10,871 matches
-
o binecuvântare primită, ori un serviciu primit. Recunoștință este conștientă de o ”datorie” interioară față de binefăcătorul ei. Dacă această datorie va fi vreodată ”achitată”, sau nu, este o altă istorie. De multe ori nu este achitată. Recunoștință este o atitudine pasivă, neîmplinita, nerealizata - o greutate purtată pe umeri, de care inima are nevoia să se descarce, însă un ”ceva” anume, care aparține eu-lui, o împiedică s-o facă. Aspectul activ al recunoștinței este mulțumirea, termen folosit mai puțin ca substantiv și
DE LA RECUNOSTINTA LA MULTUMIRE de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 37 din 06 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344904_a_346233]
-
anume: alinarea suferințelor tuturor oamenilor și protejarea demnității umane - lucru ce scoate în evidență gândirea și slujirea socială a Bisericii, așa încât ea nu poate fi în afara problemelor sociale cu care se confruntă omul. Ea nu poate fi un spectator indiferent, pasiv și superficial, fără participare directă și substanțială, în raport cu societatea și implicit cu Statul care supraveghează și cârmuiește această societate. Dar mărturisirea creștin - socială în istorie este incomodă pentru societatea bazată pe minciună, înșelăciune și violență. A mărturisi pe Dumnezeu, inclusiv
CÂTEVA PUNCTE DE VEDERE CU PRIVIRE LA RELAŢIA DINTRE STAT ŞI BISERICĂ ÎN CADRUL DISCURSULUI SOCIAL – ISTORIC, ÎN CONTEXTUL ADERĂRII ROMÂNIEI LA UNIUNEA EUROPEANĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 26 din [Corola-blog/BlogPost/344972_a_346301]
-
lui Marcel Turcu acționează acel brainstorming de care se pomenește adesea, și pe care l-am invocat și eu cu diverse prilejuri, comentând, așa cum m-am priceput, unele manifestări ale artei moderne (în genere). Așadar, nu dicteul automat (comportament estetic pasiv), nu emisia necontrolată de informație, stăpânește în acest teritoriu liric, ci un brainstorming asumat (comportament estetic activ), conștient de sine, el însuși rezultat al unei optici originale asupra existentului (asupra ființei). * Pornind din acest punct, vom constata că stratul lexical
POEZIA LUI MARCEL TURCU SAU DESPRE SUPRAREALISMUL METAFIZIC de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344988_a_346317]
-
Feminitatea", Freud spre sfârșitul vieții a mărturisit că n-a înțeles femeia sau mai bine zis n-a înțeles nicio femeie. Spunea în această carte: "Celulă sexuală masculină este activă, mobilă, ea vine în întâmpinarea celulei feminine, ovulul imobil și pasiv. În rest, comportamentul indivizilor, masculi și femele, în timpul raporturilor sexuale este calchiat pe cel al organelor sexuale elementare (care sunt cele masculine, pentru cine nu stie teoria). Masculul urmărește femelă la care râvnește, o înhață și o pătrunde. Dar reduceți
FEMEIA -UN MIRACOL! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347779_a_349108]
-
unei familii de muzicieni să dezvolte aptitudini tehnice și viceversa. Educația începe încă din burta mămicii. Copilul simte ce mănâncă mama prin sângele folosit în comun. Acest sânge trece și prin plămânii viitoarei mame. Atenție deci fumătorii, chiar și cei pasivi. După 15 săptămâni fătul începe să audă iar prin săptămâna 25 creierul are suficienți neuroni ca să rețină primele amintiri. Deprinderea de a judeca se formează tot cam pe atunci. După săptămâna 28 fătul începe să se pregătească de naștere făcându
EDUCAŢIA, ALTFEL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347836_a_349165]
-
mai îngropăm trupurile”. Autorul vorbește (și) de “parazitarea bisericii cu personaje străine de duhul lui Dumnezeu, care vin doar pentru a profesa o meserie”.”Fabrica de preoți cu diplomă este picamerul demolator al bisericii neamului nostru”. ”Biserica pare nu numai pasivă și șovăitoare, dar chiar dă împresia unei contaminări - la nivelul multor prelați și oficianți - de morbul avantajelor materiale și de ispite trupești inadmisibile, ce corodează imoral noosul credincios”.Totul în “teza marii deviațiuni”. Despre armată, în “Armata, reazem pentru națiune
ROMÂNIA MOLUSCĂ DE MIRCEA CHELARU, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347888_a_349217]
-
mai îngropăm trupurile”. Autorul vorbește (și) de “parazitarea bisericii cu personaje străine de duhul lui Dumnezeu, care vin doar pentru a profesa o meserie”.”Fabrica de preoți cu diplomă este picamerul demolator al bisericii neamului nostru”. ”Biserica pare nu numai pasivă și șovăitoare, dar chiar dă împresia unei contaminări - la nivelul multor prelați și oficianți - de morbul avantajelor materiale și de ispite trupești inadmisibile, ce corodează imoral noosul credincios”.Totul în “teza marii deviațiuni”. Despre armată, în “Armata, reazem pentru națiune
„ROMÂNIA MOLUSCĂ” DE MIRCEA CHELARU de RĂZVAN DUCAN în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347934_a_349263]
-
Ardealului de Nord, dar și machează începutul comunizării ei. În aceste împrejurări și condiții, Episcopul Nicolae Popovici se întoarce, în sfârșit, la Oradea, dar vederea răspândirii unei ideologii inumane și ate, chiar în propria lui țară, nu-l poate lăsa pasiv și indiferent. Atunci, dintre toți el a ales calea unei opoziții deschise, fiind convins de faptul că statul comunist nu se va mulțumi cu simpla supunere a Bisericii, ci va încerca distrugerea ei. În acțiunile sale el a respectat permanent
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. DR. IOAN MIRCEA GHITEA, EPISCOPUL MARTIR DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960). MONOGRAFIE ISTORICĂ, EDITURA “ROMÂNIA ÎN LUME”, 2012, 410 PAG de STELIAN [Corola-blog/BlogPost/348844_a_350173]
-
reveneau, le făceam împreună: păzeam la vie, ziua câte unul, noaptea toți trei; îi ajutam pe părinți la munca câmpului, trebi în gospodărie, după puterile și priceperea noastră. În ce privește pânda la bursuci, Culai se plictisise de acest gen de „apărare” pasivă a recoltei noastre. În mintea lui, urzise un plan, pe care ni l-a împărtășit, dar sub jurământ că nu spunem tatei. (Eram aceștia trei, nu numai frați, ci și buni prieteni. Hoinărelile, unele aventuri copilărești, apropierea ca vârstă, ne
DE MIHAI BAICU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346940_a_348269]
-
anume: alinarea suferințelor tuturor oamenilor și protejarea demnității umane - lucru ce scoate în evidență gândirea și slujirea socială a Bisericii, așa încât ea nu poate fi în afara problemelor sociale cu care se confruntă omul. Ea nu poate fi un spectator indiferent, pasiv și superficial, fără participare directă și substanțială, în raport cu societatea și implicit cu Statul, care supraveghează și cârmuiește această societate. Dar mărturisirea creștin - socială în istorie este (și ea) incomodă pentru societatea bazată pe minciună, înșelăciune și violență. A mărturisi pe
CÂTEVA PUNCTE DE VEDERE CU PRIVIRE LA RELAŢIA DINTRE STAT – BISERICĂ, ÎN ROMÂNIA, ÎN CADRUL DISCURSULUI SOCIAL – ISTORIC, CONTEMPORAN, PRECUM ŞI ÎN CONTEXTUL REVIZUIRII CONSTITUŢIEI... de STELIAN GOMB [Corola-blog/BlogPost/346230_a_347559]
-
mirosloveșteni. Totodată, prin descrierea vieții militare, din interior, într-o epocă devenită istorie, dar și prin poziția sa lipsită de ipocrizie asupra epocii pe care a trăit-o activ, în oglindă cu cea pe care a scrutat-o ca martor pasiv, anume tranziția (perpetua tranziție!) la capitalismul postdecembrist, avem în cartea de memorii a colonelului de tancuri de la Pitești, putem spune, un document originar și, simultan, original. Primul atribut e legat de faptul că avem în autor o sursă autentică (de la
MEMORIILE COLONELULUI COSTACHI HANGANU, ÎN “COLECŢIA MEMORIALISTICĂ XXI”, PITEŞTI, 2012 de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346348_a_347677]
-
Orizont > Reportaj > DISTRACȚII, LUX NINEACĂ ȘI CRIZA...APROAPE ÎN L.V. (XV) Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 273 din 30 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului XV Țipete, vacarm și fluierături, hăulitori, chipuri de groază, schimonosite până la eviscerare, aparent pasive și insensibile la propria “demență”, un curaj pe care îl apreciez dar îl și condamn totodată. M-am uitat de zeci de ori spre turnul “Stratosphere”-i și tot de-atâtea ori în filmulețe video și pe internet, prospectele foto
DISTRACŢII, LUX NINEACĂ ŞI CRIZA...APROAPE ÎN L.V. (XV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346492_a_347821]
-
tipuri de mișcări descrise în articolul precedent, mișcarea aproape de sursă și cea departe de sursă. Trebuie menționat, ca o concluzie a celor expuse până acum, faptul că la construcțiile obișnuite se va merge pe ideea de protecție antiseismică de tip “pasiv” bazată pe absorbția și pe disiparea energiei seismic, coroborată cu dirijarea avariei către elementele structurale, nestructurale sau către unele dispozitive speciale. Luând însă în calcul întreg ecartul construcțiilor de pe Glob, cea mai bună soluție propusă de specialiști este împletirea tipului
SEISMUL, CLIŞEUL TRAGIC AL UNEI REALITĂŢI CRUDE ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348347_a_349676]
-
bazată pe absorbția și pe disiparea energiei seismic, coroborată cu dirijarea avariei către elementele structurale, nestructurale sau către unele dispozitive speciale. Luând însă în calcul întreg ecartul construcțiilor de pe Glob, cea mai bună soluție propusă de specialiști este împletirea tipului pasiv de protecție antiseismică cu cel activ, totul văzut ca un rezultat al optimizării pe bază de criterii de siguranță și de eficiență economică. Ceea ce am făcut noi pe parcursul acestui sumar articol nu este altceva decât o înșiruire de constatări și
SEISMUL, CLIŞEUL TRAGIC AL UNEI REALITĂŢI CRUDE ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348347_a_349676]
-
predat, și chiar să-l stimuleze în a continua și singur cercetarea pentru descoperirea adevărului[98]. Dar și elevul trebuie să conștientizeze, îndrumat fiind în mod potrivit, că rolul său este de colaborator activ și nu al celui de receptor pasiv, așa cum clarifică același pedagog, este chemat „să aducă lumina lui personală pentru examinarea minunățiilor creației”. În altă omilie a Sfântului Vasile fundamentează chiar și psihologic această poziție a lui. El remarcă faptul că se impune că elevul să acționeze, „fiindcă
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
strânse a doi indivizi ce-i părură cunoscuți. Erau dintre lucrătorii pământului , plătiți de tatăl său . Păreau , ca niciodată , periculoși... Șuierau cuvinte de neînțeles , printre dinții de lup ... Oamenii lui Dumitru rămaseră deoparte, urmărind ce avea să urmeze , erau complet pasivi... Urma linșajul ? Cei doi se apropiau amenințător de Ana. Era , sigur , un atac ! Acum , aici și împotriva ei ! Apucă biciul și-l înălță deasupra capului și lovi cu putere, de acolo de sus, de pe cal. Era furia prăzii încolțite , ce
OGLINDA VENEȚIANĂ de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376789_a_378118]
-
semnificație specială, dar demonstrează că, atunci când ești interesat, poți reuși. Altfel, pot afirma că am fost ancorat direct în viață și acolo unde am simțit că am ceva a spune și a acționa direct, nu m-am mulțumit să rămân pasiv. Aș mai adăuga un lucru, nu lipsit de semnificație. Nu știu cum am fost socotit de colegii sau concetățenii mei, dar pot spune că nu am fost ocolit de manifestările de recunoștință, atâtea câte au fost. Mai important este altceva și spun
VIRGIL RĂZEȘU ȘI ALCHIMIA DINTRE BISTURIU ȘI PENIȚĂ de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375790_a_377119]
-
nesăbuită a Nirvanei statuile renașterii eu simt istoria în spate, nu am învățat nimic din căderi, mă ridic ca să pot cădea din nou cât mai adânc pentru o nouă resurecție. ZEN Absolut Zenul greblate gânduri pe nisipul alb adiacent statuilor pasive culori demente de nebun legat șoptesc: parcul acesta e surpat nu viața-i greu de străbătut ci neatingerea sublimului perfecțiunea unei litere zbaterea aripii în zbor O lacrimă sărată-i orizontul miracol sânul tău în palmă așezat o mângâiere ca
STAREA TÂRZIE A POEZIEI de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1524 din 04 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376102_a_377431]
-
Îți merge numele de amarnica dar tu esti bucuria și mângâierea o continuă provocare la drum, la drumul din urmă. Ești glasul mut de la capătul firului, scrisoarea nescrisa dar recitita, umbră unei amintiri de sărut ești eu conjugat la diateza pasivă.... Singurătatea mă cere la fel cum ma cere țărâna; are pofta să nu mă dezlipesc de ea. N-am încotro, mă supun și-o urmez pas cu pas pretutindeni. Fără milă, Singurătatea mă izbește cu putere de zid și mă
TRATAT DE SINGURĂTATE, II (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375142_a_376471]
-
am zărit. Departe, în amurg,/ Fixai curbura unui spațiu, care/ Înainta treptat în înserare/”...(ibidem). Integrabil aceleiași poezii a ființei, erotismul este o purificare a Sinelui care se va desăvârși după principiile Fengshui yin și yang, respectiv materia stabilă, dar pasivă a naturii, concentrată în întuneric și umezeală (feminitatea), și forța cerească expansivă, activă deci, exprimată prin căldură și uscăciune (masculinitatea): „Goana lor buimacă/ E-a unui trup în taina altui trup” (p. 489), când duh și trup, Spirit și Materie
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
de sub coama Pleșii Că ne aduse-n vaicăr și-ananghie Și tot plătim mari biruri pe prostie Măi, oameni, cum v-o fi chemând Tot implorând pierdurăm timp și ani Și sănătate multă socotită-n bani Cât să mai stăm pasivi și lamentând ? Citește mai mult Băi, nea, bade...Ascultă frate, nene, bade GheorgheCe tragi pe brânci în mine și pe holdeși tot privești la Cer în aste vremuriPână când îți va să fie dat să tremuri!?Ascultă, măi Ioane, ciob
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
și-ntâi aleșii !?Arză-i-ar focu' de sub coama PleșiiCă ne aduse-n vaicăr și-ananghieși tot plătim mari biruri pe prostieMăi, oameni, cum v-o fi chemândTot implorând pierdurăm timp și aniși sănătate multă socotită-n baniCât să mai stăm pasivi și lamentând ?... Abonare la articolele scrise de george nicolae podișor
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
întârziere de aproape o oră, a fost liniște. Pe ici, pe acolo, câte o glumă. Puținele ore de somn își puseseră amprenta pe fețele tuturor și spiritele erau obosite. Mi-am băut cafeaua afară, pe terasă, urmărind mișcarea celorlalți. Treceau pasivi, fiecare cu gândul său, lăsând doar câte un zâmbet, un surâs care amintea de întâmplările din ziua precedentă ori de veselia din noaptea trecută. Rodica părea a fi cea mai vioaie. Încerca să aducă puțină veselie și să ne convingă
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
istorie, inseamna participarea conștientă la istorie, la transformarea și transfigurarea interioară personală a lumii în lumina revelației dumnezeiești. Nevoia acestei reevaluări a istoriei înșiși este cu atât mai acută pe cat istoria însăși a devenit un câmp de rezistență inert și pasiv, indiferență față de cei care de fapt fac istoria. Retragerea din astfel de istorie fără sens și intrarea în istoria mântuitoare este un act chenotic de pocăința, de negare a tot ceea ce este fals, de asumare a unei căi noi care
TEOLOGUMENA – DESPRE ISTORIA SACRA SI PROFANA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374176_a_375505]
-
pierde definitiv în universuri paralele chiar dacă transparente, impenetrabile, indiferente la chemarea noastră, a sufletelor-gemene?? Să fie asta pedeapsă supremă? Să fie cineva atât de indiferent, de crud la sunetul iubirii sau tăcerea nu ne aude, nu aude, ea doar privește pasivă totul, indiferentă la ruga muritorilor... Putem doar s-o lăsăm pe Sophia să nască noi emanatii prin visul ei etern. Misterul învăluie visele tale, o lume singulară unde puțini au acces. E posibil să fie o graniță atemporal-spațială, e posibil
POEM FINAL PE FRUNZE DE ARŢAR ... de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362145_a_363474]