3,343 matches
-
dragoste și durere pentru omul contemporan, Chilia "Bunei-Vestiri" Schitul Lacu, Sfântul Munte Athos, 2000, pp. 174-175. 17 Interviu acordat de Prea Fericitul Părinte Daniel, Pariarhul Bisericii Ortodoxe Române, realizatorului TV Titi Dincă, 30 septembrie 2007 Reședința Patriarhală, pe http://www.patriarhia.ro/ patriarhul/ interviuri 1.htm 18 "Iată a ieșit semănătorul să semene. Pe când semăna, unele semințe au căzut lângă drum și au venit păsările și le-au mâncat. Altele au căzut pe loc pietros, unde n-aveau pământ mult și îndată
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
veche, ajung și la noi În zona Gorjului, la Dolj, Râbnic și Bistrița. Vodița și Tismana fiind printre primele mănăstiri care apar la noi. Partea lăuntrică a credinței rămâne În afara acestei Înrâuriri slave. Biserica română de atunci se află sub Patriarhia bulgară de al Ohrida. Glad, care a fost Întemeietorul uneia dintre primele formațiuni politice pe teritoriul românesc, era bulgar. Fiind Îmbibat până la saturație de elementul slav și bulgar, sufletul românesc, până la Înființarea Principatelor va fi orfan etnic, fără neamuri. Neamurile
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
omul nu moare în virtutea naturii sale, ci din cauza păcatului, că păcatul lui Adam trece și la urmașii lui și că pentru ștergerea păcatului strămoșesc trebuie botezați și copiii<footnote Arhid. Prof. Dr. Constantin Voicu, Patrologie, vol. II, Editura Basilica a Patriarhiei Române, București, 2009, p. 315. footnote>. La Augustin, botezul este Taina renașterii, care este, în sens negativ, mijlocul iertării păcatului, adică, atât a păcatului originar, cât Și a păcatelor reale comise anterior Botezului (nu după primirea acestuia), Și, în sens
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
că și-a încheiat socotelile pe lumea asta și că pleacă să se închine la Mormântul Domnului Iisus Hristos, dar ea de frică a plecat. A învățat tot testamentul pe de rost și aproape în fiecare zi, la Istanbul la patriarhie, la Sfântul Munte Athos, pe galere pe mare, zi de zi, mie și Stancăi ne spunea bucăți întregi din testament, de am ajuns să-l știu ca pe apă... — Și asta n-ar fi nimic... Așa este, n-ar fi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și părăsi încăperea. Cel rămas spuse: — Eu sunt Geavit Casim și am cinstea să mă număr printre prietenii cunoscutului măriei tale, Ianache Hartofilax, care a mijlocit să fii oaspetele nostru pentru călătoria pe mare spre Istanbul. El, marele bibliotecar al patriarhiei din Constantinopol, este bunul meu prieten; când mi-a spus ce oaspeți de vază îmi aduce pe galeră, m-am gândit că sunt dator ca gazdă să vă duc în siguranță până unde plătiți. Vremurile sunt grele, măria sa beiul Șerban
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
își vor petrece șederea la Istanbul. Mihai tăcea, se simțea un fel de piesă de șah în mâna celor doi jucători, mama și Dinu. Stanca era chiar mai puțin, nici măcar o piesă de joc... Deci mâine mergem la slujbă la patriarhie, har Domnului că am ajuns cu bine până aici, la prânz suntem poftiți la preafericitul patriarh, ruda noastră... — Și seara? se pomeni spătarul întrebând. — Seara, știu eu? Ne odihnim, că după-amiaza mergem prin bazar să cumpărăm daruri. Ah, deci seara
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cinci ani, întrerupse povestirea Mihai, și în glasul lui se simțea un fel de regret. Remarca lui trecu neobservată, căci Dinu, cu aceeași superioritate, simțindu-se admirat de cele două femei, reluă firul întâmplărilor. A doua zi la prânz, la Patriarhie îl întâlni pe Ianache Hartofilax, îl salută cordial și privindu-l semnificativ, încercă să glumească: — Acum putem vorbi grecește? — Se pare că da, zâmbi Ianache. Îl privi în ochi pe spătar, apoi printre dinți, abia auzit șopti: Deși... doar Dumnezeu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pareze, zâmbi vesel și cu glas tare își contrazise interlocutorul: — Ei, n-o fi chiar așa! Pentru dumneata, că ești din neam mare, dar de cei ca mine cui îi pasă, oftă pe gânduri Hartofilax. La sfârșitul întrevederii din cancelaria patriarhiei, discuția fiind condusă discret de stolnicul Cantacuzino, patriarhul ațipind mereu, ca la fiecare deșteptare să mormăie tânguindu-se pe nas ,,Doamne miluiește”, Mihai și Ianache se retraseră în bibliotecă. După câteva minute, în înserarea scurtă, pe poarta patriarhiei ieșeau doi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
din cancelaria patriarhiei, discuția fiind condusă discret de stolnicul Cantacuzino, patriarhul ațipind mereu, ca la fiecare deșteptare să mormăie tânguindu-se pe nas ,,Doamne miluiește”, Mihai și Ianache se retraseră în bibliotecă. După câteva minute, în înserarea scurtă, pe poarta patriarhiei ieșeau doi călugări; cel cu barbă căruntă, ceva mai tânăr, avea un mers vioi, chiar grăbit, celălalt mai bătrân, cu barbă scurtă albă, părea supărat și bombănea mereu, cerându-i tovarășului de drum să meargă mai încet. — O să mă însoțești
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
singur. — În primul rând nu înțeleg de ce te duci. Ți-am spus că și ea este urmărită, șopti călugărul bătrân. Întoarce capul după mine și fă te cămi spui ceva. Uită-te în lungul uliței. E cineva după noi? La patriarhie bătea toaca de vecernie. Cei doi aproape alergau pe străzi spre port. Din când în când, încercând să fie elocvenți, se opreau și-și făceau cruce cu gesturi mari. Soarele scăpăta. Cerul era aproape alb. Toaca încetă, făcând loc unei
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Simțea că se sufocă. Lavinia știa doar că grecii se vând la turci între ei, pe când el știa tot, cum merg prețurile și la turci, și la nemți, și la poloni, și la ruși. Tătarii merg cu turcii, iar preasfânta Patriarhie de la Constantinopol cere trufandale chilipir fără să plătească nimic. Praful drumului îi coclise cerul gurii. Soarele se ridicase sus. De Înălțare, după liturghie, vodă își poftise toate neamurile la prânz. Putea să țină divanul cu ele, că mai toate neamurile
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
mai tare de ce ar putea face ienicerul când o să afle. Că așa este Stambulul, se află tot ce n-ar trebui să se afle. Și când a auzit Mavrocordat tânguielile mamei lui a luat băiatul și l-a dus la Patriarhie. Era pe atunci patriarh tot Dionisie, care este și acum, numai că era la prima lui păstorie, pe când acum este venit patriarh a patra oară... — A cincea, dacă nu mă înșel. — Probabil că domnia ta știi mai bine. Am auzit că
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
păstorie, pe când acum este venit patriarh a patra oară... — A cincea, dacă nu mă înșel. — Probabil că domnia ta știi mai bine. Am auzit că sunteți neamuri. Eh, suntem, pe departe. Vezi cum își bate joc sultanul de credința noastră. Schimbă patriarhii după cum poftește... — Patriarhul l-a botezat Andrei; băiatul nu și aducea aminte dacă fusese creștin sau nu și nici cum îl chema. Ienicerul nu-l striga decât: ghiaur împuțit. Știa doar să citească arăbește. Ca să i se piardă urma, l-
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și mă măgulesc, deși ținând seama de vârsta domniei voastre, ele ar trebui să fi fost subînțelese. Mi s-a raportat că studiul limbii elene se face mai bine și mai temeinic la Academia Domnească de la București decât la Academia Patriarhiei Constantinopolului. Atunci când am primit această informație nu am vrut să o cred, dar acum m-ați convins că ea conținea adevărul. Dacă „Sintaxa” elaborată de noi a stat la baza studiului dumneavoastră, astăzi, când v-am ascultat rostirea, neam simțit
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
din poveste, pe care în snop nu le poate frânge nimenea. Să trăiești, măria ta, că bine faci ce faci încercând să curățești ceea ce zavistia a întinat. Așa este. Nimic nu m-a tulburat mai mult ca veștile primite de la patriarhia de la Stambul ce spuneau că boierii băjeniți ai Bălenilor s-au dus toți la Poartă să ceară să fii mazilit; nu m-a mirat, m-a durut însă că drumul măriei tale la Odrii a fost pus la cale și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ca s-o luăm înaintea calvinilor care vin să răsucească mintea oamenilor tălmăcind în toate limbile”. Păi..., ce să spună și sfinția sa fiind din Făgăraș, că doar trebuia să țină piept monahilor care ne sosesc mereu de pe la Sfântul Munte, de la Patriarhie și de la Ierusalim, ripostă cu glas abia auzit marele spătar. O vreme un fel de lâncezeală se așeză între ei. Părea că domnul adormise de-a binelea; gândurile și frământările puseră iar stăpânire pe mintea și sufletul lui Mihai. Își
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
dorința de a fi scuzat în fața sfinției sale că nu mai avea răgaz să zăbovească așteptându-l. Da, evident, pe el, Constandinul Stancăi îl putea ierta, dar pe mitropolitul Antim robit de ieniceri la vârstă fragedă, cumpărat de exaporit sau de patriarhia Constantinopolului pe un preț de nimic, pentru că era firav, și dat la Sfântul Munte la mânăstirea Ivir ca să deprindă meșteșugul cărturăresc, era mai greu să-l ierte. Când răposatul mitropolit Theodosie, pe patul de moarte, i-a cerut să-l
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
iarbă verde. Alexie, omul lui Dumnezeu adusese totuși primăvara. De undeva se auzea un tril de privighetoare. Sălciile abia au înmugurit și duminică or să fie Floriile. Hrisant Nottara Patriarhul Ierusalimului, Hrisant Nottara, se găsea în vizită la Istanbul la patriarhie - Patriarhia Constantinopolului -, la cel pe care-l recunoștea ca fiindu-i ierarhic mai mare: Înalt Preafericitul Cosma al III-lea. Știrile care-i parveneau îl îngrijorau. Fusese cel care mijlocise împăcarea lui Constantin Brâncoveanu cu Cantacuzinii și reușise până acum
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
verde. Alexie, omul lui Dumnezeu adusese totuși primăvara. De undeva se auzea un tril de privighetoare. Sălciile abia au înmugurit și duminică or să fie Floriile. Hrisant Nottara Patriarhul Ierusalimului, Hrisant Nottara, se găsea în vizită la Istanbul la patriarhie - Patriarhia Constantinopolului -, la cel pe care-l recunoștea ca fiindu-i ierarhic mai mare: Înalt Preafericitul Cosma al III-lea. Știrile care-i parveneau îl îngrijorau. Fusese cel care mijlocise împăcarea lui Constantin Brâncoveanu cu Cantacuzinii și reușise până acum. În fața
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
păsa de creștinii din Balcani! O să mă întorc la observațiile mele astronomice, la tratatele mele de geografie; marele stolnic Constantin s-a țicnit cu astrologia lui. Avea dreptate Kepler, se pomeni Hrisant Nottara vorbind tare în singurătatea chiliei din incinta patriarhiei de la Istanbul, astrologia nu este o știință, este... și prelatul se opri mirat că și-a pierdut stăpânirea de sine. Într-adevăr, de la o vreme regreta că, la îndemnul scrisorilor pline de tristețe ale celor doi frați Cantacuzini care, dați
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
întreba despre Valahia? Gin Ali, cumnatul sultanului, pare un om inimos, deși de mai puțin de un an de când este mare vizir a schimbat trei rânduri de dragomani și viziri, până și marele seraschier a fost înlocuit. Scoaterea din scaunul patriarhiei Constantinopolului a înalt prea fericitului Chiril și aducerea a doua oară a patriarhului Ciprian, pentru mai puțin de patru luni pare să se fi făcut din porunca lui Gin Ali Pașa. Acum preafericitul Cosma al III-lea, care este patriarh
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
din porunca lui Gin Ali Pașa. Acum preafericitul Cosma al III-lea, care este patriarh de două săptămâni, cine știe cât o să stea în scaun? Despre Cosma, Hrisant Nottara își dădu seama că nu știe prea multe lucruri, ajungerea lui în scaunul patriarhiei ecumenice fusese suprinzătoare. Gin Ali Pașa vrea să dezrădăcineze corupția în împărăția padișahului, dar... A început cu legi care miră toată lumea otomană. L-a făcut pe sultan să-i dăruiască surorii sale, nevestei lui Gin Ali, niște lucruri neobișnuite. Printre
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
un trimis de la Stambul, mai-mai să omoare în galop calul de sub el... Zice că are o scrisoare pentru măria sa. Căpitanul nu vrea să-l scoale pe vodă până nu vă dă de știre. — De la Stambul? De la Vlah serai? — Nu, de la patriarhie. Ștefan simți cum îi năvălește sângele în obraz, era perfect treaz, tinerețea învinsese toată oboseala acumulată cu boala Stancăi și apoi cu toate celelalte griji în ultimele două săptămâni. — Sunteți veniți călări? Da, răspunseră deodată oștenii. — Să-mi înșeuieze până
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
-o? Când? — A venit de la Stambul cu un arbănaș. Mi-a dat-o aseară la poștă la Rusciuc. A fost mult până am trecut Dunărea, pe urmă am ținut-o într-un galop după cum mi s-a poruncit. Este de la patriarhie. — Căpitane, ai grijă de el, să fie găzduit, hrănit și el și calul. Poți pleca diseară înapoi? îl întrebă Ștefan pe mesager. — Da, să trăiți, pot, răspunse tânărul înclinându-se și ieși cu un dorobanț. Ștefan privi încă o dată scrisoarea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
prima oară când primejdia, pe care o simțea plutind în jurul lui, avea nume concret. — Probabil fericirea sa Hrisant al Ierusalimului a mijlocit trimiterea scrisorii prin călărașii... — ...lui neica Mihai, completă trist Ștefan. — Nu sunt ai lui neica Mihai, sunt ai patriarhiei până la Rusciuc, se scuză vodă. — Și de la Rusciuc vin unii, fără să știm noi, spre neica Mihai și alții în simbria noastră, cu caii noștri spre noi. Poștele sunt ale domniei. Întrebarea este: neica Mihai știe ce scrisori vin la
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]