1,596 matches
-
s-a interzis și revista marxistă Korunk; mai mult, în primăvara lui 1941 - dar nu din cauza militarilor - se găsea într-un serios pericol și revista Helikon, care îi publica pe cei mai valoroși scriitori din Transilvania și se bucura de patronajul contelui Bánffy Miklós. Totuși nu toate ziarele și revistele prezente pe listă și-au încetat definitiv apariția: găsim printre ele câteva care, după septembrie 1940, și-au reluat apariția. În totalitate, 40% (73 de titluri) din 168 de titluri ale
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
la acestea), daruri făcute instituțiilor religioase sau specialiștilor religioși (pe care, În lipsa unui termen mai bun, le numesc daruri „sacerdotale”) și daruri pentru cei săraci sau aflați În situații critice (darurile caritabile). La rândul lor, darurile „sacerdotale” se Împart În patronaj religios (daruri pentru finanțarea instituțiilor, persoanelor sau a activităților) și daruri ca expresie spirituală: acum, „darul este un tribut pentru un bine spiritual ulterior” (I. Silber, p. 301), funcționând ca un sistem mixt, care amestecă valori specifice riturilor de propițiere
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Sunt amenajate de asemenea teatre de vară în aer liber, dar pot exista și clădiri având destinații culturale - săli de concerte, filarmonici, centre culturale, biblioteci. Delfinariul, acvariul, planetariul și observatorul astronomic, microrezervația și expoziția de păsări exotice sunt reunite sub patronajul Complexului muzeal de științe ale naturii Constanța. Finanțarea tuturor acestor unități depinde însă de deciziile Inspectoratului pentru Cultură al județului Constanța, care dirijează fondurile vărsate în comun de toate instituțiile subordonate. Deși acest complex reprezintă una dintre puținele instituții culturale
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
fost încadrate juridic locuințele sociale. Legea "Strauss", promulgată în 1906, autoriza comunele și departamentele să facă împrumuturi din banii lor și să doneze terenuri unor societăți care se ocupau de locuințele ieftine. Această lege impunea obligativitatea constituirii unui comitet de patronaj al societăților pentru locuințele ieftine în fiecare departament, în măsura în care, prin voluntariat, se înființaseră 52 de comitete în 90 de departamente. Legea "Ribot", promulgată în 1908, autoriza crearea unor societăți anonime de credit imobiliar care puteau construi locuințe destinate populațiilor celor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
român), punând în valoare cercetări de folclor comparat sau evidențiind relații ale culturii române cu cea germană (Elegia română - o poezie necunoscută de la 1840), dar și în „Cuvântul în exil”, „Destin”, „Ethos”, „Patria”, „România” (New York), „Prodromos”. În martie 1954, sub patronajul Episcopiei Ortodoxe Române din America, lansează revista românească de cultură „Frăția ortodoxă”, intervenind capital în conflictul dintre biserica ortodoxă și cea greco-catolică. Revista apare la Wiesbaden și, cu mici excepții, toate cele zece numere câte înregistrează până la sfârșitul anului 1954
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285329_a_286658]
-
s-a intentat un proces pentru o epigramă la adresa monarhiei și un juriu de profesori l-a suspendat pe trei luni. A fost unul din fondatorii societăților „Tinerimea Română” și „Santinela Românismului” (1884) și ai revistelor care au apărut sub patronajul acestora. A mai făcut parte din Societatea pentru Învățătura Poporului român (1883), Societatea Presei și Societatea Amicii literaturii și artei române. Cunoscut ca un bun orator, ține conferințe pe teme istorice și juridice: Eroii trecutului (1879), Libertate și viitor (1883
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289790_a_291119]
-
plan internațional și care vizau mijloacele de comunicare socială. În Participarea României la Congresul și Expoziția Mondială a Presei Catolice analizăm modul în care s-a prezentat presa catolică românească la două evenimente extrem de importante în domeniul comunicării, organizate sub patronajul Vaticanului. Congresul mondial al presei catolice a fost un eveniment care a avut mai multe ediții, organizându-se periodic; era destinat specialiștilor catolici din presă, în interiorul comunității catolice universale și avea rolul de a adopta direcțiile comune de dezvoltare a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
trebuiau soluționate, deselor ingerințe ale prelaților catolici maghiari pe lângă Sfântul Scaun, precum și schimbărilor guvernamentale dese care au avut loc în România 289. Considerăm nefondate părerile unor autori care susțin că interesul național a fost trădat prin semnarea Concordatului; în ceea ce privește chestiunea "Patronajului suprem"290, aceasta a fost exagerată. După semnarea Concordatului, a fost posibilă adoptarea Legii pentru regimul general al cultelor (în aprilie 1928), deoarece era necesară reglementarea prealabilă a situației Bisericii Catolice, care prezenta anumite particularități (izvorâte și din faptul că
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a acestor minorități și a grupurilor de imigranți 461. Anul 1933 a adus reformarea revistei, prin schimbarea redactorului responsabil, în persoana lui G. Wetze. S-a intrat în cea de-a treia perioadă a apariției revistei. Publicația a trecut sub patronajul Diecezei de Timișoara. În această perioadă, revista a apărut însoțită de suplimentul Das Herz (Inima). Redacția a rămas la București, în Palatul Episcopal. În ciuda tuturor adversităților, publicația-numită mai nou Bukarester sonnatagsblatt a continuat să apară până în anul 1942, când, din pricina
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mutat la Fărăoani, odată cu transferul redactorului în această localitate. În decembrie 1920 s-a tipărit ultimul număr al revistei din prima sa perioadă (situație cauzată de probleme financiare). Rubrici ale revistei au apărut și în publicația Viața, aflată tot sub patronajul "părinților franciscani". După un an, Aurora s-a tipărit din nou în format de revistă până în februarie 1927, când din cauza dificultățile materiale, a încetat iar să mai apară 703. Această nouă pauză a durat 10 ani până în martie 1938, când
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pe lângă alte statistici și ilustrațiuni"869. În cadrul expoziției s-au organizat mai multe activități, precum a doua ediție a Congresului internațional al presei catolice, Congresul Ordinului Sf. Silvestru, Săptămâna internațională a artei religioase, Congresul internațional tomist și multe altele. Sub patronajul și influența expoziției de la Vatican s-au organizat apoi în mai multe țări catolice conferințe despre presa catolică, la care au participat un număr mare de persoane 870. După încheierea manifestației, Sfântul Părinte i-a primit în audiență pe organizatorii
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
un apel la unitatea presei catolice din țara noastră. Inițiativa a fost dezbătută în cadrul Congresului general al AGRU, fiind inițiat de clerul unit907. Congresul general al AGRU (întrunit la Oradea în 21-22 noiembrie 1931) a autorizat Comitetul diecezan aflat sub patronajul ÎPS Dr. Valeriu Traian Frențiu ca, împreună cu mai mulți membri cooptați din toate comitetele diecezane ale AGRU, să prezinte propuneri concrete cu privire la organizarea unui cotidian de amploare la București 908. Fiind convinși că reușita proiectului depindea în primul rând de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Romila, pr. Dumitru Andrieș, pr. Iosif Ghiuzan 983. Construcția a fost ridicată într-un timp destul de scurt (cinci luni), astfel că la 31 octombrie (Sărbătoarea "Cristos Rege") a avut loc sfințirea tipografiei și a atelierului Institutului "Presa Bună", pus sub patronajul Sfintei Tereza a Pruncului Iisus. Numărul din ianuarie 1927 al revistei Lumina creștinului a fost tipărit la "Presa Bună", în condiții grafice bune984. Concomitent, au fost făcute demersurile legale pentru funcționarea acestor instituții; astfel, la 3 mai 1927, Institutul de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
la inițiativa lui Grigore cel Mare, și tot în anul 603 se edifică un altul la Roma. Împăratul Constantin cel Mare, cu ocazia Sinodului de la Niceea, din anul 325 a instituționalizat acțiunile de caritate în așa numitele VASILIADE așezate sub patronajul episcopilor. în sensul lor sunt înscrise multe fapte în Viețile Sfinților. Sf. Theodosie a ridicat o casă de sănătate pentru călugări și alta pentru mireni. în secolul al V-lea Sf. Ioan Hrisostovu ridică mânăstiri, biserici, și pe lângă ele, spitale
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Prin poziție în sudul Franței, aproape de țărmul mediteranean, aici s-au oprit învățați și doritori de învățătură de toate neamurile: hispano-arabo-evrei, central- europeni etc., dar și salernieni. Această universitate a fost înființată de un episcop și a avut mai multe patronaje: al Papei, Regilor cunoscând mai multe situații conflictuale, inclusiv cu universitatea din Paris. Când a fost oficial inaugurată (17 aprilie 1220) ea avea o vechime mai mare decât o arată diferența cifrelor căci pe la 1150 se edifică Spitalul de pe lângă această
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de interese spirituale asemănătoare și dedicate unor practici de devoțiune, ca rugăciunile și imnurile, compatibile cu preceptele acelei religio mentis proclamată În Asclepius ca unică formă de cult. În orice caz, ca trăsătură distinctivă a bogatei producții literare puse sub patronajul lui Hermesxe "Hermes" Trismegistos rămâne calitatea ei de revelație divină care se vrea păzită și transmisă pe cale ezoterică de la maestru la discipol. Sub această garanție, era posibilă formularea din când În când a unor doctrine care, oricâxe "Asclepios"t de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cât și Institutului Remarque, pe care l-am Înființat pentru a Încuraja studiul Europei. Nu aș fi putut să dezvolt acest Institut - care a găzduit numeroase prelegeri și ateliere, din care am Învățat atât de mult - fără sprijinul generos și patronajul lui Yves-André Istel; și nu aș fi putut să scriu această carte În timp ce conduceam Institutul fără colaborarea răbdătoare și extrem de eficientă a directorului administrativ, Jair Kessler. Ca mulți alții, le sunt profund recunoscător, pentru prietenia și sfaturile lor, agenților mei
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Înainte, Congresul a coincis cu Începutul războiului din Coreea, ceea ce sporea Însemnătatea gestului. Inaugurarea la Berlin - și nu la Paris - a fost premeditată: din start, Congresul intra În luptă culturală cu Sovietele. Congresul pentru Libertatea Culturii a fost fondat sub patronajul lui Bertrand Russell, Benedetto Croce, John Dewey, Karl Jaspers și Jacques Maritain. Dacă vârstnicii confereau inițiativei respectabilitate și prestigiu, entuziasmul politic și energia intelectuală veneau de la o generație sclipitoare de intelectuali liberali sau ex-comuniști Între două vârste: Arthur Koestler, Raymond
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Cei care se aflau la cârma statului italian era perfect plasați pentru a dispensa favoruri, direct și indirect. Dincolo de patina de fervoare ideologică sau religioasă, politica În Italia postbelică era așadar o luptă pentru a ocupa statul, ajungând la pârghiile patronajului și privilegiilor. Iar În acapararea și manevrarea acestor pârghii, creștin-democrații lui Alcide De Gasperi și succesorii săi au fost inegalabili ca energie și pricepere. În 1953 și apoi În 1958, creștin-democrații au câștigat peste 40% din voturi (abia spre sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mai mare și mai bine cunoscută e tentaculara IRI italiană - vezi capitolul VIII). Conglomeratele de acest tip serveau nu doar consumatorii și propriii angajați, ci și o puzderie de partide politice, sindicate, agenții sociale și chiar biserici cărora le perpetuau patronajul și le consolidau influența. Partidul Creștin-Democrat Italian a „colonizat” la fiecare nivel, de la sat până la capitala țării, o gamă diversă de servicii publice și produse controlate sau subvenționate de stat: transportul, media, băncile, energia, construcția de mașini, industria chimică, industria
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a permis guvernului de la Bruxelles să calmeze resentimentele locale și să cumpere armonia intereselor regionale și lingvistice divergente distribuind cu grijă servicii, slujbe și costisitoare investiții În infrastructură. În Franța, naționalizările de după război au creat rețele durabile de influență și patronaj. Électricité de France (EDF) era furnizorul principal de energie al țării. Dar și unul dintre cei mai mari angajatori. Printr-un acord din legislația promulgată imediat după război, 1% din cifra de afaceri a EDF intra anual Într-un fond
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de a descentraliza decizia economică și de a autoriza În practică producția privată, ele nu conveneau puriștilor din vechea gardă. Dar altfel, liberalizarea adoptată de Hrușciov și apoi de Brejnev nu prezenta o amenințare imediată pentru rețelele de putere și patronaj pe care se baza sistemul sovietic. și tocmai de aceea ameliorările economice din blocul sovietic au avut un efect neglijabil: pentru că erau invariabil subordonate priorităților politice. Reforma culturală era altceva. Lenin fusese Întotdeauna mai atent la opoziție decât la principii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și un ciclu permanent al corupției. Unul dintre paradoxurile proiectului socialist e faptul că absența proprietății tinde să genereze nu mai puțină corupție, ci mai multă. Puterea, funcția și privilegiul nu pot fi cumpărate direct, dar depind de relații de patronaj și clientelism care se potențează reciproc. Drepturile legale sunt Înlocuite de turnătorie, răsplătită după merit cu un post sigur sau o promovare. Pentru a-și atinge chiar și obiectivele cele mai modeste și legitime - tratamente medicale, nevoi materiale, oportunități educaționale
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
în sătucul Candes, lângă Chinon (care se numește astăzi Candes-Saint-Martin), nu departe de locul unde urma să vadă lumina zilei François Rabelais. Păstrat la Tours, veșmântul sfântului Martin a devenit relicva cea mai venerată din Franța. "Capa" a servit drept patronaj mistic dinastiei Capețienilor, iar cuvântul "capelă" (din lat. capella) desemna la origine locul unde era păstrată capa sfântului Martin. Odată cu moartea lui Martin a apărut și legenda: se spune că sfântul a săvârșit o minune, transformând apa unei fântâni de la
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Editura Didactică și Pedagogică (1958-1966), expert și secretar al Comisiei de Științe Sociale și Umane la Centrul Național al Cercetării Științifice (din 1966). Între 1971 și 1996 a fost secretar general al Societății de Științe Filologice din România. Înființează, sub patronajul Societății, revista „Limbă și literatură română pentru elevi”, pe care o conduce până în 1996, fiind în același timp și redactor-șef al publicațiilor „Limbă și literatură” și „Buletinul Societății de Științe Filologice”. În 1968 își ia doctoratul în filologie cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287410_a_288739]