5,114 matches
-
dorea să spună paznicul de serviciu, am privit sala plină cu studenți, m-am uitat la ceas și, fără să realizez, am zâmbit paznicului: Nu, suntem în această sală de la ora 16,00 și am cursuri până la ora 20,00. Paznicul m-a oprit, contrazicându-mă: Dar e ora 21,00! Ultimul curs a fost până la ora 20,00, cum spuneți dumneavoastră și eu v-am văzut când ați plecat din Universitate. V-am văzut ieșind pe poartă! Mi-am îndreptat
CURSUL DE LITERATURĂ FANTASTICĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1640 din 28 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372753_a_374082]
-
Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 427 din 02 martie 2012 Toate Articolele Autorului La pensie Ești la pensie Ce faci d-aci-ncolo E să ții firea... Amorțire Greu de înțeles De ce omu-și dorește Treaz trecutul ? Ușurare Ce buni paznici... Nu ne confiscă anii La trecerea vămii Compromis Suntem generoși- Nu ne furăm căciula Unul altuia ! Înțelepciune... Tot omul beteag Lasă să treacă pe... lângă Rana altuia Asemănare Vara la scăldat Toți copiii sunt la fel De...îmbrăcați ! Referință Bibliografică
TRISTIHURI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/373070_a_374399]
-
praf de pușcă !... XII. TRISTIHURI, de George Nicolae Podișor , publicat în Ediția nr. 427 din 02 martie 2012. Ești la pensie Ce faci d-aci-ncolo E să ții firea... Amorțire Greu de înțeles De ce omu-și dorește Treaz trecutul ? Ușurare Ce buni paznici... Nu ne confiscă anii La trecerea vămii Compromis Suntem generoși- Nu ne furăm căciula Unul altuia ! Înțelepciune... Tot omul beteag Lasă să treacă pe... lângă Rana altuia Asemănare Vara la scăldat Toți copiii sunt la fel De...îmbrăcați ! Citește mai
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
beteag Lasă să treacă pe... lângă Rana altuia Asemănare Vara la scăldat Toți copiii sunt la fel De...îmbrăcați ! Citește mai mult La pensieEști la pensieCe faci d-aci-ncoloE să ții firea...AmorțireGreu de înțelesDe ce omu-și doreșteTreaz trecutul ?UșurareCe buni paznici...Nu ne confiscă aniiLa trecerea vămiiCompromisSuntem generoși-Nu ne furăm căciulaUnul altuia !Înțelepciune...Tot omul beteagLasă să treacă pe... lângăRana altuiaAsemănareVara la scăldatToți copiii sunt la felDe...îmbrăcați !... XIII. AMESTECATE, de George Nicolae Podișor , publicat în Ediția nr. 426 din 01
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
viață, dar mai ales în pușcărie și în pustie, n-o duci. S.G. - Unde credeți sfinția voastră că a fost mai greu: la pustie sau în închisoare? P.A.P. - Acum, vă dați seama, în închisoare nu credeau în Dumnezeu, nenorociții paznici. Și erau foarte sălbăticiți, îndârjiți. La Aiud am avut un șef de gardieni acolo, la zarcă, se numea biro. Pe ungurește înseamnă primar. Era rău de tot. Să revin: cei de la pușcărie nu credeau în Dumnezeu. Și erau primejdioși. În
TREBUIE SĂ ŞTII SĂ MORI ŞI SĂ ÎNVIEZI ÎN FIECARE ZI. PENTRU CĂ VIAŢĂ ÎNSEAMNĂ MOARTE CONTINUĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372136_a_373465]
-
iei în freză bagă dracii sus în cer Bagă noaptea-n frigider bagă ziua-n buzunar n-am nimic însă nu cer decât viața mea de-amar Bagă ziua-n buzunar dacă vrei s-o iei în freză dacă ești paznic de far bagă patul în viteză Bagă noaptea-n frigider dă-le-o celor ce n-o cer Costel Zăgan, CEZEISME II Referință Bibliografică: DIN RĂCOARE / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1494, Anul V, 02 februarie 2015
DIN RĂCOARE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376177_a_377506]
-
timp, moartea sentimentului. Rămâne drumul până acolo. Starea de febrilitate, de ardere, de emoție dusă la paroxism, sunt născătoare de stări lirice autentice. Ce-i rămâne poetului? Rătăcirea printre „plopii fără de soț”, prin codrul stingher, pe cărări pustiite, chiar după ce „paznicul închide porțile”. Teo Cabel trăiește, paradoxal, drama „alergătorului de cursă lungă”, în căutarea acelei iubiri care se stinge pe măsură ce se aprinde. Poate de aceea spune: „Hoinăresc / dintr-o galaxie / în alta” (Picături de cer). De ce hoinărește omul? Fiindcă nu se
LUMEA VĂZUTĂ PRIN CEL DE-AL TREILEA OCHI. RECENZIE LA CARTEA LUI TEO CABEL TABLOURI FĂRĂ SEMNĂTURĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/374684_a_376013]
-
îi zise: - M-a cuprins furia la gândul că vei rătăci prin pădure alături de piază rea, iar eu voi avea dădacă pe frate-său. - Întotdeauna ai fost tare de înger, așa că nici de data asta nu vei dispera! - Dacă drăcușorul paznic îndrăznește să pătrundă în ogradă îl voi arde pe jar cu tămâie! Să stea la poartă, iar dacă-i e somn, pune-i o glugă de coceni, să nu răcească! - se amuză Elena prinzând curaj. Îți voi coase la cămașă
X. FRATE CU DRACUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369120_a_370449]
-
moment în care, mecanismul s-a defectat iar monstrul a început să se miște dezordonat, așa cum nu scria în program. Drept urmare, domnul a luat-o îngrozit la fugă, iar puștiul a rămas să se amuze, după care a anunțat un paznic că nenea Franckenstein s-a stricat. Nici nu mă miră. Copilul nu stie ce e teamă și a înțeles ceea ce i-a explicat tata. Mă miră atitudinea tatălui. Mă întoarc puțin la galeria copiilor pentru a admira încă o dată pe
OLE! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369265_a_370594]
-
Uite ce este, căpitane Foc Nestins! Îmi asum toată răspunderea pentru neexecutarea ordinului. Îl cunosc pe împărat. - Dacă spui așa, tu răspunzi! Și căpitanul Foc Nestins ordonă soldaților: “Stânga-mprejur!” și “Marș înainte!” Căpitanul Zefir dădu ordin căpcăunilor “Cap Pătrat”, paznicii cuptoarelor, să păzească cu strășnicie periculoșii prizonieri. Apoi, cei doi căpitani ieșiră din sala cuptoarelor, închizând ușa automată după ei. -va urma- Referință Bibliografică: MĂRȚIȘOR-9 / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1491, Anul V, 30 ianuarie 2015. Drepturi
MĂRŢIŞOR-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374265_a_375594]
-
astfel de-ntrebare ! Zăpadă-Albă, mândra ta copilă, pierdută-i pe vecie de când Zmeul, o ispiti, țesându-i curcubeul ca nadă. Și-a răpit-o fără milă. O ține în castel în vârf de munte, cu porțile în fiare ferecate și paznici doar dihănii blestemate, pe nepoftiți degrabă să-i înfrunte. S-a juruit hidoasa creatură balaurul și veste-a dat în țară, ca peste ani să-i fie soțioară, Zăpadă-Albă, frageda făptură. Acum e un copil, dar o așteaptă păzind-o
POVESTE DE DEMULT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377712_a_379041]
-
mașină, un Moskvici vechi, dar încă harnic. Am pornit grăbit motorul și-l ascultam cum toarce liniștit sub răcoarea dimineții. Începea să se crape de ziuă, iar întunericul părăsea cu umbrele sale cartierul. Pe stradă, măturătorii erau deja la lucru. Paznicul din colț stătea rezemat de balustrada din fața bistrou-lui pe care îl păzea, fumându-și nepăsător țigara. Doar câțiva tineri întârziați prin stațiune, se întorceau gălăgioși spre case. Cine știe prin ce cluburi de noapte sau discoteci și-au vărsat amarul
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377710_a_379039]
-
alte nuvele fantasticul reiese din confruntarea nerezolvată a două interpretări ale același eveniment, trăit în chip diferit de participanți“. Ghicitorul în pietre personajul Alexandru Emanuel, viitor viceconsul, face cunoștință pe litoral cu Vasile Beldiman, un bătrân misterios, fost marinar și paznic la un far. Acesta îi spune lui Emanuel că are un dar de a ghici în pietre: „ darul acesta l-am avut toți din familie, de la Hagi Anton încoace... Zic că e dar, pentru că nu ne-a învățat nimeni. Se
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
pentru a limita riscurile unui eșec și pentru a depăși pragul fricii? Fără nici o îndoială că da, dar asupra acestui punct ca și asupra multor altora nu se spunea nimic, semnalîndu-se doar interlocutorilor din Vest că nu aici se aflau paznicii Raiului. Botez își face cunoscute textele și întîlnirile din Occident. Alte medii încep să lucreze în vederea pregătirii perioadei de după Ceaușescu, fără ca nimic sau aproape nimic despre aceste poziții să transpire în Vest. Mărturiile de după 1989 clarifică această destabilizare silențioasă a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Adunări cari, prin chiar atitudinea lor, dovedesc o deplină lipsă de interes pentru tot ce se propune. Numai în momentul în care vreun interes al partidului e atins Adunarea se electrizează și devine furtunoasă; îndealtmintrelea miniștrii cată să facă pe paznicii de ușă și să țină pe deputați, prin rugăciuni, la locurile lor, pentru ca Adunarea să nu se descompleteze, indiferent fiindu-le daca cei opriți sânt din opoziție sau guvernamentali, numai numărul necesar să fie față, pentru ca mașina legiuitoare să poată
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ci egalitatea și omnipotența statului. Statul e atât de omnipotent în România încît totul atârnă de centru, până și numirea unui primar de comună rurală. Spună-ni-se daca în timpul vechi se mai întîmpla ca un consiliu comunal, vornicul și paznicii, șoltuzul și pârgarii să fie în bătaia decretelor ministeriale de dizolvare și de numire? Când însă statul a devenit omnipotent {EminescuOpXI 269} e firesc și cată să cerem realitatea principiului monarhiei constituționale. Căci dîndu-se omnipotența aceasta ca jucărie în mâna
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
însă bara periculoasa revenire a comunismului, fardat... social-democrat, asigurînd României o arhitectură credibilă de durată. Disperat? Nu. De sperat. Cei prea bruneți, care se zbat să obțină vize pentru a-și vizita... lebedele, la Viena, au acum de înfruntat un paznic extrem de dur al parcului zoologic occidental: Jorg Haider. Nu-i de glumit. Orice se poate spune despre el că e, numai mut (ca o lebădă) nu. 24 februarie A fost de ajuns să se ivească un Haider în inima Europei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fazele, fac pași agitați pe fîșia de gazon; vine la mine unu' (important) și mă-ntreabă: Căutați pe cineva? Pe mine, îi zic, privindu-l foarte serios. Năuc de răspuns, insul face stînga-mprejur. Ce găsesc acum despre Schopenhauer: unul din paznicii grădinii botanice prin care filosoful se plimba fascinat de ce vedea, atras de atitudinea vizitatorului și luîndu-l drept nebun, îl întreabă cine este. Bătrîne, răspunde Schopenhauer cu aer solemn, dacă ai putea dumneata să-mi spui cine sînt, ți-aș rămîne
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cărui ochi s-a scurs în smîrcurile de la poale, zace acum (ruginit memento înspăimîntător) în soarta lui previzibilă: emanație a minții unor golani ai istoriei românești, trădători, neinstruiți, criminali. Pînă și foișorul de sub zidul cetății, destinat a-i fi ciclopului paznic, e atît de vulgar anacronic în supraviețuirea lui... (Ce colosal alt Centru Pompidou ar ieși din pieritul ciclop sub mintea ordonată a unui mare inventiv! Ce minunat atelier de pictură ar putea deveni dubiosul foișor! Întîi sfințite, bineînțeles.) Strada. Asist
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ar fi referit la o țară aflată sub ceaușism dur și triumfalist: Cobor din Săgeată la ora 11, îmi iau cameră la hotel Farul și mă duc pe plajă,la 2-3 km de oraș. Capăt de lume. Cîteva radaruri militare. Paznicul mă asigură ce informat era paznicul! (adnotare 2004) că în cincinalul în curs plaja va cunoaște modernizări. Păcat! Așa plajă pustie nu prea găsești. Pescărușul mort. Cimitirul, cu majoritatea numelor străine, din timpul vechiului Porto Franco. Nu e apă în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
aflată sub ceaușism dur și triumfalist: Cobor din Săgeată la ora 11, îmi iau cameră la hotel Farul și mă duc pe plajă,la 2-3 km de oraș. Capăt de lume. Cîteva radaruri militare. Paznicul mă asigură ce informat era paznicul! (adnotare 2004) că în cincinalul în curs plaja va cunoaște modernizări. Păcat! Așa plajă pustie nu prea găsești. Pescărușul mort. Cimitirul, cu majoritatea numelor străine, din timpul vechiului Porto Franco. Nu e apă în oraș. 2. "Apus de soare la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la Sulina", cu vase bătrîne din vremea unui Mark Twain, pe Mississippi. Pe verso: La resturant, prînz, două feluri, beau un pahar cu vin și mă culc la Farul. La 18,30, sînt iar pe plajă. Soare mare și roșu. Paznicul tînăr, urcat pe baracă, jos, cîinele care latră la o scroafă slabă, cu purcel după ea. Întoarcere. Lumină agonică. Cimitirul și mai straniu. Celălalt paznic, cam nebun și cam beat, cu cîinele lui ud. Soldatul care prinde pește într-o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mă culc la Farul. La 18,30, sînt iar pe plajă. Soare mare și roșu. Paznicul tînăr, urcat pe baracă, jos, cîinele care latră la o scroafă slabă, cu purcel după ea. Întoarcere. Lumină agonică. Cimitirul și mai straniu. Celălalt paznic, cam nebun și cam beat, cu cîinele lui ud. Soldatul care prinde pește într-o baltă. Micuțul catîr fugind bezmetic, căutîndu-și mama. Raza orbitoare a farului vechi. Promenada înserării pe faleză. În ușă, la discoteca Albatros, o fată despletită cîntă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
s-au făcut jurnalele de diriginți. 8.Diriginții nu verifică carnetele de elevi etc. Personalul de serviciu și administrativ încadrat la școală care este rudă cu directorul școlii, TALABĂ ION: 1.RĂDĂCINĂ ANGELA, referentă, (...) îi este verișoară. 2.Popescu Gheorghe, paznic de noapte, îi este rudă și îi este consătean. 3.Pârvulescu Pantelimon, om de serviciu, consătean. „FULGER ILIE” SARCINI: S-a indicat agentului să identifice în învățământ toate elementele fugite din U.R.S.S. și să facă câte (sic!) o scurtă
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
sau, cum li se mai spunea pe atunci în Moldova, „muncitori”. Plata lor însă era atât de scăzută față de valoarea muncii pe care o prestau, încât, probabil din această cauză, după angajare, erau păziți să nu fugă de către un „storoj” (paznic). Lucrătorii săpau gropile pentru stâlpi, așezau sârma și izolatorii, curățau, pârleau și îngropau stâlpii etc. Munca de pregătire și de control era executată de către ingineri, în majoritatea lor străini. Restul lucrărilor era lăsat pe seama revizorilor autohtoni, care conduceau efectiv munca
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]