1,736 matches
-
2. Extremitate acromială 3. Linie de inserție pentru mușchiul trapez 4. Tuberozitate conoidă 5. Gaură nutritivă 6. Ruaozitatea liaamentului costo-clavicular 7. Față articulară sternală 8. Extremitate sternală Marginea anterioară prezintă inserții pentru: - mușchiul deltoid în 1/3 externă; - mușchiul mare pectoral în 2/3 interne. Marainea posterioară servește pentru inserțiile: - mușchiului trapez în partea externă; - fasciculului clavicular al mușchiului sternocleidomastoidian în partea internă. în porțiunea rămasă liberă dintre cele două inserții musculare marainea posterioară prezintă raport cu mușchii omo-hioidieni, scaleni, precum și
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
bicepsul brahial și tendonul coracobrahialului; - o față superioră, pe care se prind ligamentele coracoclaviculare; - o față inferioară, care este orientată spre articulația scapulo-humerală; - o margine externă, pentru inserția ligamentului acromio-coracoidian; - o margine internă, pe care se prinde tendonul mușchiului mic pectoral. Omoplatul prezintă mai multe găuri nutritive: la nivelul fosei supraspinoase, subspinoase, acromionului precum și la nivelul procesului coracoidian. Vascularizatia. Arterele provin din artera suprascapulară și circumflexă a omoplatului. Acromionul și procesul coracoid sunt perforate de numeroase orificii vasculare de unde rezultă vascularizarea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
humerală - trohin (tuberculum minus) situată în afara aâtului anatomic și anterior, inferior; la acest nivel are inserția tendonul mușchiului subscapular; - șanțul bicipital sau culisa bicipitală (sulcus intertubercularis) între cele două tuberozități; pe buza externă a șanțului se inseră tendonul mușchiului mare pectoral în timp ce pe buza internă se inseră tendoanele mușchilor mare dorsal și marele rotund. Corpul humerusului (corpus humeri) are forma unei piramide triunahiulare torsionate în axul luna. Fața anterolaterală (facies anterior lateralis) prezintă deasupra mijlocului linia ruaoasă în formă de V
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
disipează greutatea membrului superior mai mult spre claviculă și mai puțin spre acromion și în același timp limitează mișcările dintre omoplat și claviculă. Vascularizatia este realizată de artera suprascapulară și de cea toracoa- cromială. Inervația provine din nervul suprascapular și pectoral lateral. 4. Ligamentele proprii ale scapulei Ligamentul coraco-acromial (lig. coracoacromiale) - Figura 55 - este o bandă solidă, triunghiulară, ce se inseră prin vârf la nivelul acromionului iar, prin bază pe toată marginea procesului coracoid Are rol protector pentru musculatura subiacentă de la
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
ușor posterior, pornește de la procesul coracoid și ajunae la nivelul marelui trohanter humeral; - liaamentul humeral transvers care este o bandă fibroasă ce transformă șanțul intertrohanterian într-un canal. Raporturile articulației sunt cu: 1. superior: mușchiul supraspinos; 2. anterior: mușchiul mare pectoral, mare rotund și scapular; 3. inferior: mușchiul mic rotund, subspinos, cu capul luna al tricepsului; 4. posterior: capul luna al tricepsului; 5. anterior, latero-extern, posterior: mușchiul deltoid. 6. intracapsular: tendonul luna al mușchiului biceps brahial. Vascularizatia arterială este realizată din
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
forță. Hipertrofia musculară este însoțită, în general, și de creșterea eficienței contracției musculare. MUȘCHII GÂTULUI (musculi colli) Mușchii regiunii laterale a gâtului MU ȘCHIUL PLATISMA (mușchiul pielosul gâtului) (platysma) Originea este pe: - fascia regiunii infraclaviculare și acromiale; - fascia mușchiului marelui pectoral și a deltoidului. Inserția terminală este pe: - fibrele anterioare: rafeul sprahioidian; - fibrele posterioare: la nivelul mandibulei, pe linia oblică, pe piele și țesuturile subcutanate ale regiunii. Raporturile mușchiului sunt cu: - superficial: pielea; - profund: fascia cervicală, clavicula, mușchiul mare pectoral și
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
marelui pectoral și a deltoidului. Inserția terminală este pe: - fibrele anterioare: rafeul sprahioidian; - fibrele posterioare: la nivelul mandibulei, pe linia oblică, pe piele și țesuturile subcutanate ale regiunii. Raporturile mușchiului sunt cu: - superficial: pielea; - profund: fascia cervicală, clavicula, mușchiul mare pectoral și vena jugulară externă. Acțiunea: - când mușchiul ia punct fix pe inserția de origine: coboară buzele (participă la exprimarea sentimentelor de tristețe, frică sau dispreț); - când mușchiul ia punct fix pe inserția de la nivelul mandibulei: ridică pielea gâtului și o
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
a claviculei și a umărului; - fasciculul abdominal: se inseră la nivelul tecii dreptului abdominal. Inserția terminală se realizează printr-un tendon comun celor trei fascicule la nivelul crestei tuberculului mare al humerusului. Raporturi: - anterior față de mușchi se descrie fascia marelui pectoral, pielosul gâtului, țesutul celular subcutanat și pielea; - posterior: vine în raport cu sternul, coastele și cu spațiile intercostale; - lateral: formează împreună cu micul pectoral peretele anterior al axilei; - marginea infero-laterală: realizează marginea anterioară a axilei; - marginea supero-laterală: are raport cu mușchiul deltoid, vena
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
comun celor trei fascicule la nivelul crestei tuberculului mare al humerusului. Raporturi: - anterior față de mușchi se descrie fascia marelui pectoral, pielosul gâtului, țesutul celular subcutanat și pielea; - posterior: vine în raport cu sternul, coastele și cu spațiile intercostale; - lateral: formează împreună cu micul pectoral peretele anterior al axilei; - marginea infero-laterală: realizează marginea anterioară a axilei; - marginea supero-laterală: are raport cu mușchiul deltoid, vena cefalică, ram din artera toraco-acromială. Acțiunea: - când ia punct fix la nivelul toracelui mușchiul realizează adducția brațului, mai ales când acesta
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
acesta este la orizontală; - participă la proiecția anterioară a umărului; - realizează rotația internă a brațului - când ia punct fix la nivelul humerusului realizează ridicarea toracelui în sus (mișcarea de cățărare); - este mușchi auxiliar în inspir. Inervația este provine din nervii pectoral medial anastomozat cu pectoral lateral. ale coastelor III, IV și a V-a. Inserția terminală este comună pentru cele trei fascicule formate și se găsește la nivelul marginii mediale a procesului coracoid al omoplatului. Raporturi: - anterior: mușchiul vine în raport cu fața
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
participă la proiecția anterioară a umărului; - realizează rotația internă a brațului - când ia punct fix la nivelul humerusului realizează ridicarea toracelui în sus (mișcarea de cățărare); - este mușchi auxiliar în inspir. Inervația este provine din nervii pectoral medial anastomozat cu pectoral lateral. ale coastelor III, IV și a V-a. Inserția terminală este comună pentru cele trei fascicule formate și se găsește la nivelul marginii mediale a procesului coracoid al omoplatului. Raporturi: - anterior: mușchiul vine în raport cu fața posterioară a marelui pectoral
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
pectoral lateral. ale coastelor III, IV și a V-a. Inserția terminală este comună pentru cele trei fascicule formate și se găsește la nivelul marginii mediale a procesului coracoid al omoplatului. Raporturi: - anterior: mușchiul vine în raport cu fața posterioară a marelui pectoral; - posterior: se găsesc coastele, spațiile intercostale și mușchiul mare dințat; - lateral: vine în contact cu organele din axilă; - marginea infero-laterală: este în raport direct cu fascia brahială și pielea; - marginea supero-medială vine în raport, prin intermediul fasciei clavi-pectorale, cu mușchiul subclavicular
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
ia punctul fix la nivelul toracelui: trage procesul coracoid și coboară umărul în jos și înainte; - este auxiliar în mișcările de basculare ale omoplatului; - când ia punct fix la nivelul procesului coracoid: este mușchi inspirator. Inervația este intermediată de nervii pectoral medial și lateral din plexul brahial. MUȘCHIUL DINȚAT ANTERIOR (m. serratus anterior) Mușchiul prezintă trei porțiuni (Figura 89): - una, de la nivelul feței externe a primelor două coaste la unghiul superior al omoplatului; - a doua, reprezentată de trei digitații ce pornesc
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
spre humerus (Figura 94) după cum urmează: - fascicule musculare anterioare, claviculare, oblic dinaintea spre înapoi; - fascicule musculare mijlocii, acromiale, așezate vertical; - fascicule musculare posterioare, scapulare, cu direcție oblic dinapoi spre înainte. Inserția terminală este la nivelul humerusului sub inserția mușchiului mare pectoral. Mușchiul prezintă raporturi: - extern: este acoperit de piele; - intern: acoperă mușchiul supraspinos, mic rotund, mare rotund, subscapular și indirect articulația scapulo-humerală - anterior: formează împreună cu marginea superioară a mușchiului mare pectoral șanțul delto-pectoral în care se găsește vena cefalică și ramura
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Inserția terminală este la nivelul humerusului sub inserția mușchiului mare pectoral. Mușchiul prezintă raporturi: - extern: este acoperit de piele; - intern: acoperă mușchiul supraspinos, mic rotund, mare rotund, subscapular și indirect articulația scapulo-humerală - anterior: formează împreună cu marginea superioară a mușchiului mare pectoral șanțul delto-pectoral în care se găsește vena cefalică și ramura acromială din artera toraco-acromială. Acțiunea: - fasciculele anterioare realizează proiecția înainte și rotația internă a brațului; - fasciculele mijlocii acționează în abducție fără a fi depășită orizontala; mișcarea de abducție este începută
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
omoplatului precum și pe cadrul glenoidian. Tedonul capului lung al mușchiului biceps brahial, după origine urmează un traiect prin interiorul articulației scapulo-humerale, fiind astfel extrasinovial. După traseul intracapsular se exteriorizează prin culisa bicipitală (șanțul intertubercular) fiind acoperit de tendonul mușchiului mare pectoral. Inserția terminală se află la nivelul tuberozității radiale. Raporturi: - în exterior cu: pielea și fascia- brahială; - în profunzime: cu mușchiul coracobrahial, superior și inferior cu mușchiul brahial anterior; între toți acești mușchi se găsește nervul musculocutanat; - mediale: cu vasele brahiale
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
pe vârful procesului coracoid printr-un tendon comun cu cel al capului scurt al bicepsului brahial (Figura 102). Inserția terminală se realizează pe fața medială a humerusului, în porțiunea mijlocie a acesteia. Raporturi: - este acoperit de mușchii deltoid și mare pectoral; - acoperă mușchii: mare dorsal, mare rotund și subscapularul; - lateral: cu mușchiul biceps brahial (capul scurt al acestuia); - medial: și cu nervii: median, ulnar, musculocutanat și cu vasele brahiale. Acțiunea: - adductor al brațului; - proiector înainte al brațului; coboară brațul când ia
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
al capsulei articulației scapulohumerale; - extensor și adductor al brațului prin intermediul capului lung. Inervație este din nervul radial. FASCIA BRAȚULUI (fascia brachii) Fascia brațului este localizată sub piele, are formă cilindrică acoperind musculatura brațului în întregime. Proximal continuă fasciile mușchilor marele pectoral, infraspinos, deltoid și cu cea axilară. Distal se inseră la nivelul celor doi condili humerali precum și pe olecran, de unde se continuă în jos cu fascia antebrahială. Raporturi: - superficial cu: venele cefalică și bazilică, ramurile senzitive ale nervilor radial, cutanat brahial
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
de ritm, inclusiv tahiaritmiile atriale sau ventriculare, sunt frecvente și cresc morbiditatea și mortalitatea. 31.5.3. Manifestări clinice În funcție de tipul blocului atrioventricular și de gravitatea acestuia, anamneza relevă prezența sincopelor Morgagni-Adams-Stokes, lipotimii, amețeli, semne de insuficiență cardiacă (IC), angină pectorală, precum și semne de insuficiență circulatorie cerebrală (delir, stări confuzionale severe). Crizele sincopale sunt caracterizate de instalarea bruscă, fără semne premonitorii, cu producerea atât în orto-, cât și în clinostatism, datorate scăderii bruște a debitului cardiac la oprirea cordului (durată variabilă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
Se ia câte o linguriță de 5-6 ori pe zi. Se face o cură de 30 de zile. Amestec de usturoi pisat, miere, propolis, lăptișor de matcă și polen, o linguriță de 3 ori pe zi, Înainte de mesele principale. ANGINĂ PECTORALĂ Durere care apare În crize și este localizată În regiunea inimii, de acolo propagânduse către stern, umărul stâng, brațul stâng, până la ultimele degete ale mâinii stângi, uneori către gât și omoplat. Durerea este adesea asociată cu respirație grea, puls accelerat
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
accelerat, tulburarea bătăilor cardiace cu modificarea numărului contracțiilor și a intervalelor care există Între ele, dar mai ales cu senzația morții iminente. Crizele pot fi provocate de un efort fizic deosebit sau de un șoc psihic (spaimă, supărare). Cauza anginei pectorale este lipsa cantității necesare de oxigen pentru buna funcțioare a musculaturii inimii. Tratamente populare În "dureri de inimă" și sufocare: Odihnă și ceaiuri de anghinare, coada calului, păducel, rostopască, traista cobanului, păducel de câmp, schinduf, salvie, coada șoricelului, măceș, toporași
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
necesar să ne ocupăm de ea fiecare dintre noi, prin prevenirea, din timp, a bolilor favorizate de Înaintarea În vârstă. Potrivit cercetărilor științifice medicale actuale, aceste măsuri constau În : 1. Tratarea bolilor care grăbesc Îmbătrânirea precoce: ateroscleroza, cardiopatia ischemică, angina pectorală, hipertensiunea arterială, emfizemul pulmonar, bronșita cronică, reumatismul degenerativ, osteoporoza, adenomul de prostată, etc. Pentru aceasta, este absolut necesar controlul periodic al stării de sănătate. 2. Cumpătare În toate și, mai ales, la mâncare și băutură. Să se reducă ouăle, untura
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
dureri de cap, musculare,etc. ANEMIE: boală produsă de scăderea numărului de globule roșii sau a Încărcării lor cu hemoglobină. Ca urmare, scade cantitatea de oxigen pe care o transportă sângele În țesuturi și produc tulburări generale (slăbiciune etc). ANGINĂ PECTORALĂ: durere care apare În crize și este localizată În regiunea inimii, de acolo propagându-se către stern, umărul stâng, până la ultimele degete ale mâinii stângi; alteori către gât și omoplat. Durerea este adesea asociată cu respirație grea, tahicardie, tulburarea ritmului
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
ANXIETATE: stare de teamă, de frică, de neliniște, mai mult sau mai puțin conștientă, care produce o puternică și neplăcută tensiune interioară. Se manifestă prin nesiguranță, tulburări neurovegetative (transpirație, paloare etc). Se Întâlnește În nevroze, melancolie, schizofrenie etc. În angina pectorală, anxietatea ajunge până la o teamă exagerată față de moarte. ARSURĂ: leziune provocată de foc, de substanțe chimice (caustice), radiații ionizante, lichide fierbinți, curent electric, obiecte Înroșite În foc, vapori fierbinți. ARTRITĂ: inflamația articulațiilor (Încheieturilor), având diferite forme și cauze, printre care
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
sau pe cel de „auto-insecuritate” (K. Schneider). Aceasta poate fi întâlnită în cursul stărilor neurastenice, ipohondrice și cenestopate, obsesii, fobii, paranoia interpretativă sau halucinatorie, unele forme de schizofrenie. c) Angoasa, din cursul unor afecțiuni organice, somatice, cum ar fi angina pectorală, astmul bronșic, septicemiile, difteria, scarlatina, hipertiroidia și hipoglicemia. Sindromul catatonic Sindromul catatonic este un sindrom psihic și psihomotor interesând în principal activitatea motorie voluntară. Descris inițial de Kahlbaum (1863, 1874) sub numele de Spannung-irresein (demența de tensiune) pe care o
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]